Revista presei românești

Vicepreședinte român al Parlamentului European: „Dacă România nu se schimbă, la putere va veni „tatăl” lui Georgescu” (Adevărul) - Un important sociolog oferă o explicație pentru apariția „poporului lui Georgescu” (HotNews) - România online | Ce se ascunde în spatele războiului pentru atenție de pe rețelele de socializare (Europa Liberă) - Joaca de-a naziștii în România. Amenințări cu pistolul la tâmplă sau cu decapitarea, ignorate de autorități pe motiv că anchetele costă prea mult (Libertatea)

„Coliva" lui Georgescu și bătălia lui Simion (SpotMedia)

Odată cu validarea de către CCR a candidaturii lui George Simion se schimbă paradigma electorală.

O certitudine este că marea majoritate a voturilor lui Călin Georgescu se vor diviza între George Simion și Victor Ponta, care este de așteptat să preia masiv din pesediștii captați de Georgescu și care nu au niciun interes pentru Crin Antonescu.

Cine cât va lua depinde în linii mari de două întrebări-cheie ale zilelor viitoare

1.Ce va face Călin Georgescu? 

Singurul mesaj pe care aceasta l-a transmis după invalidarea de către CCR este că și-a încheiat misiunea și fiecare să facă ce și cum îl duce capul la alegerile din mai...

Lipsa susținerii ar putea să-l coste pe Simion câteva procente decisive pentru intrarea în turul al doilea. Este probabil ceea ce vrea și Calin Georgescu, pentru că odată intrat Simion în finală, Georgescu va dispărea cu totul.

2.Ce va face Anamaria Gavrilă?

Înțelegerea era că se vor înscrie și Simion și Gavrilă, ca plasă de siguranță, însă dacă vor fi validați se va retrage cel mai post clasat. 

Dacă dna Gavrilă nu se retrage sau nu o face înainte de fi tipărite buletinele de vot, va ciupi câteva mii de voturi de la Simion. Și cum lupta pentru turul al doilea se anunță teribilă, fiecare vot contează.

Nu aș exclude, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia, ca însuși Călin Georgescu să o țină acolo tocmai pentru ca Simion să rateze turul al doilea și el să poată redeveni liderul izolaționiștilor.

Vicepreședinte român al Parlamentului European: „Dacă România nu se schimbă, la putere va veni „tatăl” lui Georgescu” (Adevărul)

Nicu Ștefănuță, vicepreședinte român al Parlamentului European, susține că România nu are o infrastructură industrială care să-i permită obținerea de fonduri europene masive pentru producția de armament, dar poate să se pregătească pentru război construindu-și o „infrastructură beton”.

Independentul Nicu Ștefănuță, al doilea vicepreședinte român al Parlamentului European, a explicat pentru „Adevărul” că în situațiile de criză, cum a fost pandemia și cum este acum războiul din Ucraina, banii necesari pentru gestionarea problemelor sunt luați de la țările care nu au reușit să acceseze fondurile.

În acest context, România stă foarte prost, în condițiile în care timp de un an și jumătate politicienii s-au concentrat doar pe alegeri și nu pe atragerea și ducerea la finalizare a proiectelor finanțate din fonduri europene.

Ștefănuță avertizează că „dacă România nu se schimbă și mergem la fel ca până acum, peste patru ani nu va veni un Georgescu, ci va veni „tatăl” lui Georgescu”.

INTERVIU. Teoria restanțelor la plata facturilor. Un important sociolog oferă o explicație pentru apariția „poporului lui Georgescu” (HotNews)

“Poporul român” a renăscut în noiembrie 2024 pentru că un anume Călin Georgescu l-a făcut vizibil. Același “popor român” este dorit la vot, în mai 2025, pentru a alege, printre alții, pe succesorii lui Georgescu: George Simion sau Ana Maria Gavrilă.. Cine este acest “popor român”? L-am întrebat pe sociologul Dumitru Sandu, unul dintre cei mai respectați sociologi români.

În interviul pentru Hotnews, Dumitru Sandu analizează ultimul sondaj Europol care relevă două tendințe clare:

“Miscările sociale de protest și nemulțumire din România par să fi fost stimulate, în principal, de proasta funcțonare a instituțiilor, de corupția instituțională care a dus la această situație.” Sănătatea este, din acest punct de vedere, pe primul loc.

Preocuparea privind Sănătatea este cea a bărbaților care nu mai sunt așa tineri și au dificultăți în plata facturilor lunare. Ei se întreabă: în situația dată de vârsta mea, de perpetuarea datoriilor mele, mă pot baza pe Spital, doctori? Răspunsul este Nu!”

România online | Ce se ascunde în spatele războiului pentru atenție de pe rețelele de socializare (Europa Liberă)

În România, 13 milioane de oameni folosesc rețele sociale la nivelul anului 2025, arată ultimele date de la DataReportal. Asta înseamnă că 68,6% din populația totală a României e conectată la social media.

Cât de mult influențează informația primită de algoritmii social media deciziile din viața reală? Cum arată România online? Cum poate fi depistat un fake news?

Europa Liberă a stat de vorbă cu oameni obișnuiți - utilizatori de social media, experți media, profesori care se ocupă de combaterea dezinformării și psihologi. Încercăm să explicăm mecanismele prin care suntem sau devenim victime ale manipulării pe internet.

România preia în 2025 măsuri dure de protecție adoptate de Uniunea Europeană încă din 2022

În pragul alegerilor prezidențiale programate pe 4 mai, Guvernul și Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) pregătesc o ordonanță de urgență împotriva campaniilor de fake-news din online.

Măsurile ar trebui să intre în vigoare înainte de începerea campaniei electorale, adică înainte de 4 aprilie.

Joaca de-a naziștii în România. Amenințări cu pistolul la tâmplă sau cu decapitarea, ignorate de autorități pe motiv că anchetele costă prea mult (Libertatea)

Valul de neonazism promovat intens în ultimele luni de mișcările de extremă dreaptă se manifesta violent în România de cel puțin doi ani. 

Derapajele adepților acestui curent, care a ajuns să pună în pericol securitatea națională, au fost tratate însă cu indulgență de autorități. 

Adepții care au amenințat oameni nevinovați cu pistolul la tâmplă, cu moartea prin decapitare sau aruncatul cadavrelor în gropi comune au primit pedepse cu suspendare sau amânare.  

Au fost inclusiv cazuri când procurorii au renunțat la anchetă, invocând un efort financiar și uman mult prea mare în raport cu gravitatea faptelor, iar infractorii au rămas neidentificați.

Exemple concrete în ziarul Libertatea.

Analiză: Cuplul lui Georgescu îi face loc lui Ponta? (DW) - Ce anchete și informații noi au apărut după desecretizarea documentelor din CSAT și motivarea CCR (Europa Liberă) - Numele a trei europarlamentari români apar în investigația presei belgiene despre lobby-ul Huawei. Cristian Bușoi: Nu am semnat scrisoarea / Daniel Buda: Nu am avut niciodată vreo legătură lobbyiști chinezi (G4Media) - Analiză Erste, despre economia României: E ca o mașină veche, fiabilă, surprinzător de rapidă, dar când dă de o groapă nu știi dacă-i cad roțile (CursDeGuvernare)

Am dus întrebarea „Sunt românii sclavii Europei?” în Parlamentul European: „Nu aș vrea să experimenteze cum e să fie sclavii lui Putin” (Adevărul)

„Românii sunt sclavii Europei” sau „Români este o colonie a Uniunii Europene” sunt sintagme folosite de politicienii români de fiecare dată când se urcă pe un val de frustrare al oamenilor pe care vor să-i canalizeze spre un țap ispășitor.

Astfel că reporterul Adevărul a dus întrebarea „Sunt românii sclavii Europei?” pe holurile Parlamentului European de la Strassbourg. 

A vorbit cu liderul opoziției din Belarus, Sviatlana Tsikhanouskaya, cu europarlamentarul francez Bernard Guetta, cu vicepreședinte AUR, Adrian Axinia și mai mulți europarlamentari.  

„Oamenii din lumea democratică uită uneori de luxul pe care îl au. Uită că nu vor fi reținuți imediat și nu vor fi torturați pentru că s-au opus guvernului sau s-au opus oricăror narațiuni și este într-adevăr păcat că pot fi otrăviți atât de ușor cu aceste narațiuni false”, a explicat dizidenta belarusă care a avut îndrăzneala să candideze la alegerile prezidențiale din 2020 împotriva președintelui Alexandru Lukașenko.

Ea a subliniat că nu-și dorește ca „oamenii din lumea liberă să experimenteze cum e să fie sclavii lui Putin sau sclavi ai Rusiei”. 

Analiză: Cuplul lui Georgescu îi face loc lui Ponta? (DW)

George Simion, 38 de ani, a fost convins să intre în cursă odată cu Anamaria Gavrilă, 41 de ani, pentru a avea o rezervă în cazul în care va fi respins de Biroul Electoral Central (BEC) sau de Curtea Constituțională (CCR) din cauza opiniilor sale radicale și a limbajului violent. Acest cuplu ar putea fi dezamăgitor, însă, pentru simpatizanții fostului prezidențiabil. Oamenii se așteptau să-l vadă pe Călin Georgescu într-un tandem cu George Simion sau cu un alt lider naționalist, în care să joace rolul unui potențial prim-ministru. În schimb, o văd pe Anamaria Gavrilă, care abia duce o frază până la capăt fără să se contrazică, și se uită la George Simion, care a promis de zeci de ori că nu va candida. Această pereche pare menită să-i deschidă drumul lui Victor Ponta, nou venit în spațiul naționalist-suveranist.

Spre deosebire de Georgescu & Simion, care s-au bazat mult pe boți și troli incapabili să iasă în stradă la chemarea liderului maxim, fostul premier Victor Ponta pare să rămână deocamdată mai mult în spațiul real. Îl copiază pe Donald Trump, poartă șapcă roșie pe care scrie România pe primul loc, o adaptare a inscripției de pe șapca președintelui american Make America Great Again, asortată cu o cravată roșie.

Sondajul Sociopol îl dă deocamdată pe locul al doilea, cu 22%, deci cu 6 procente sub George Simion, dar Sociopol îi aparține lui Mirel Palada, care i-a fost purtător de cuvânt pe vremea când era premier. Totuși, campania abia începe, iar Victor Ponta e uns cu toate alifiile, vorbește mai bine și e mai sigur pe el decât cuplul Simion-Gavrilă, cu care se află pe același culoar, scrie jurnalista Sabina Fati în analiza publicată de DW.

Ce anchete și informații noi au apărut după desecretizarea documentelor din CSAT și motivarea CCR (Europa Liberă)

La 99 de zile de la anularea alegerilor prezidențiale, autoritățile române nu au venit cu informații noi care să justifice și mai solid decizia de anulare a scrutinului. În schimb, date noi au fost publicate în rapoartele unor servicii de informații occidentale, dar și în investigații jurnalistice. De asemenea, anchetele deschise inițial „in rem” au acum acuzați „in personam”, scrie Europa Liberă.

Numele a trei europarlamentari români apar în investigația presei belgiene despre lobby-ul Huawei (G4Media)

Numele a trei foști europarlamentari români apar în investigația presei belgiene despre lobby-ul Huawei. E vorba despre Cristian Bușoi (PNL), Daniel Buda (PNL) și Tudor Ciuhodaru (AUR) ar fi semnat în 2021 o scrisoare de susținere pentru compania chineză, potrivit publicației Follow the Money. E vorba despre o scrisoare prin care opt europarlamentari, inclusiv cei trei români, cereau Comisiei Europene să modifice legislația extrem de restrictivă care îngreuna accesul Huawei la rețelele de telecomunicații 5G din UE.

Pe scurt, reacțiile obținute de G4Media:

Cristian Bușoi: Nu am semnat scrisoarea. 

Daniel Buda: Nu am avut niciodată vreo legătură lobbyiști chinezi.

Tudor Ciuhodaru nu a răspuns la întrebările G4Media până la publicarea articolului. 

Analiză Erste, despre economia României: E ca o mașină veche, fiabilă, surprinzător de rapidă, dar când dă de o groapă nu știi dacă-i cad roțile (CursDeGuvernare)

Perspectivele pe termen scurt ale României sunt definite atât de oportunități, cât și de riscuri: cererea internă puternică oferă reziliență, dar vulnerabilitățile macroeconomice persistente și incertitudinea politică ar putea afecta încrederea investitorilor și stabilitatea pe termen lung, potrivit unei analize semnate de echipa de economiști a BCR și detaliate de CursDeGuvernare.

Cei 5 care se bat pe moștenirea lui Călin Georgescu  - cine sunt și în ce stadiu e fiecare cu candidatura (SpotMedia) - „Sunt uluit că o parte din români caută să voteze un ayatollah”. Un profesor de sociologie explică dacă succesul și voturile lui Georgescu sunt transferabile altor candidați (HotNews) - Burtierele de la RTV cine le plătește? Încă un candidat cu zero finanțare (HotNews) - Pro-rușii între Proclamația de la Timișoara și Georgescu (DW) 

Cei 5 care se bat pe moștenirea lui Călin Georgescu - cine sunt și în ce stadiu e fiecare cu candidatura (SpotMedia)

În primele 24 de ore de la ieşirea definitivă din cursă a lui Călin Georgescu, pe culoarul aşa-zis suveranist avem deja 5 candidaţi.

La unii ne aşteptam, de alţii poate nici nu aţi auzit sau ieri spuneau că nu au de gând să candideze.

SpotMedia îi ia pe rând:

Victor Ponta a fost premier (care a plecat prin demisie după Colectiv), a fost şeful PSD (aruncat pe scări de Liviu Dragnea), a fost candidat la prezidenţiale (învins de Klaus Iohannis, după scandalul votului din diaspora). Nu şi-a ascuns niciodată simpatiile pentru marile puteri de la Est – fie Rusia, fie China.

George Simion spunea marți seara că nu candidează, miercuri a anunţat că totuşi intră în cursă. Simion a mai candidat şi în toamnă, când a obţinut doar 13.86%. Şi asta, se pare, cu ajutorul PSD (care îl voia în turul doi cu Marcel Ciolacu). 

 Anamaria Gavrilă a intrat în Parlament în 2020 pe listele AUR, însă a părăsit partidul și a înființat Partidul Oamenilor Tineri (POT), partid care l-a susținut pe Călin Georgescu. Imediat după ce POT a reușit să intre în Parlament în decembrie, Gavrilă a anunțat că va ține ține post trei zile doar cu apă. Ea lansează constant astfel de mesaje religioase. Dar e maestră şi la fake-uri.

Diana Şoşoacă. În toamnă nu i s-a permis să candideze, dar mai face o încercare. 

Un nume nou pentru publicul larg este Anton Pisaroglu. Consultantul lui Călin Georgescu, care a lucrat şi cu Viorica Dăncilă, George Simion şi Nicuşor Dan, susține într-o înregistrare video că este soluția pentru România.

 

„Sunt uluit că o parte din români caută să voteze un ayatollah”. Un profesor de sociologie explică dacă succesul și voturile lui Georgescu sunt transferabile altor candidați (HotNews)

Simpatia și voturile acordate lui Călin Georgescu sunt transferabile altui candidat, cu condiția ca acesta „să fie talentat în a purta hlamida de ayatollah român”, consideră profesorul de sociologie de la SNSPA, Bogdan Bucur. Acesta a acordat un interviu pentru publicul HotNews, în care a explicat ce crede că se va întâmpla după ce candidatul „suveranist” nu mai poate candida la prezidențiale în urma deciziei Curții Constituționale de pe 11 martie.  

• Profesorul spune că șansele mișcării populiste la viitoarele alegeri vor depinde atât de numărul candidaților care există pe acest culoar, dar și de ceea ce va face în perioada următoare Georgescu.
• Mai mult de 50% din responsabilitatea fenomenului Călin Georgescu aparține bolii în fază aproape terminală, care s-a instalat în PSD și PNL, consideră profesorul.

 

Burtierele de la RTV cine le plătește? Încă un candidat cu zero finanțare (HotNews)

După ce a falimentat politic și financiar un partid, Pro România, și s-a reînscris în PSD pentru a prinde un fotoliu de parlamentar, Victor Ponta visează să devină moștenitorul lui Călin Georgescu. Până acum calcă pe urmele sale: precampanie cu zero finanțare, doar cu voluntari. În spatele lui stă fugarul Sebastian Ghiță, care, de la Belgrad, comandă promovare masivă pentru bunul său prieten. Iar televiziunea de casă execută.

Peste 50.000 de euro ar fi trebuit să plătească Victor Ponta către postul RTV dacă i-ar fi preluat o conferință de 15 minute în campania electorală.

Continuarea pe HotNews.ro.

 

Pro-rușii între Proclamația de la Timișoara și Georgescu (DW)

Există un fir roșu al trădărilor și al tendințelor de întoarcere a țării spre Moscova din 1990 până astăzi. Proclamația de la Timișoara a încercat să schimbe acest curs dur al istoriei, scrie Sabina Fati, jurnalistă DW.

Când a fost gândită Proclamația de la Timișoara, modernizarea nu era o miză politică pentru cei care preluaseră puterea și voiau să instaureze perestroika după modelul sovietic. După executarea soților Ceaușescu, puterea a fost preluată de o grupare filo-sovietică formată din foști nomenklaturiști marginalizați și din militari pro-sovietici, oameni care au studiat la Moscova și care încercau să-și ascundă trecutul pentru a se legitima ca anti-ceaușiști și ca pro-democrați. Această grupare lucra de mai multă vreme la scenariul înlocuirii dictatorului cu un nou lider comunist care să întoarcă fața României spre Est. Rechizitoriul procurorilor militari din Dosarul Revoluției demonstrează această realitate.

Astăzi, susținătorii financiari și doctrinari ai lui Călin Georgescu și ai curentului anti-occidental sunt urmașii celor care preferau rămânerea în sfera de influență rusească, sunt cei care după ce Iliescu și ai lui au făcut pirueta spre Vest, au fost marginalizați. În 2024, ei și cei pe care i-au mentorat s-au regrupat sub stindardul naționalist și anti-NATO aproape la fel ca acum 35 de ani, cu diferența majoră că nu au putut să preia puterea. Au încercat o lovitură de stat, spun procurorii care îl acuză pe Călin Georgescu de a fi fost vârful de lance al celor implicați.

 Toți oamenii lui Georgescu: poate funcționa și în România cordonul sanitar? (SpotMedia)

Modelul german de cordon sanitar, aplicat și în Austria, este puțin probabil atunci când majoritatea partidelor politice mainstream au în interiorul lor curente radicale, așa-zis suveraniste sau dur conservatoare, consideră jurnalista Magda Grădinaru.  

Fără o reformare a partidelor politice, un deziderat destul de greu de realizat, această carte anti-sistem, care înseamnă specularea furiei și a frustrărilor sociale și apelul la votul de pedepsire vor fi readuse la fiecare scrutin și democrația nu poate mereu să recurgă la metode dure de igienă, astfel încât să se protejeze.

Or, strategia din mers a Rusiei la București, pentru că România este o țintă importantă, a devenit aceea de a alimenta haosul, dezordinea, senzația că satul e fără câini. Aruncarea în cursa electorală a cât mai multor candidați, de altfel, creează tocmai această senzație de asediu și zgomot.

Integral pe pagina SpotMedia.

 

Georgescu, du-te și joacă în liga din Rusia! (Republica) - Nu vă bucurați! (SpotMedia)

Game Over, Rusia! Cum ar putea rămâne suveraniștii fără candidat pe liste după interzicerea lui Georgescu (Adevărul)

Călin Georgescu a ieșit oficial din cursa pentru fotoliul prezidențial, după ce Curtea Constituțională a menținut decizia anterioară a Biroului Electoral Central, care a respins candidatura auto-intitulatului suveranist. Acum, principala discuție este cine ar putea să-i ia locul și să preia electoratul său, cu doar câteva zile înainte de termenul limită până la care pot fi depuse candidaturile. Diana Șoșoacă, George Simion, Gigi Becali și chiar Victor Ponta se pretind la rândul lor suveraniști, dar rămâne de văzut care dintre ei ar putea fi noul suveran al suveraniștilor.

Experții consultați de „Adevărul” comentează excluderea lui Călin Georgescu. „Nimeni nu trebuie să fie mai presus de lege”, spune politologul Cristian Pîrvulescu. El are convingerea că BEC și CCR au luat decizia corectă. Pe de altă parte, analistul nu exclude ca însuși Călin Georgescu să-și fi dorit să-i fie respinsă candidatura, ca parte a unui calcul politic.

Și analistul politic Cristian Hrițuc spune că decizia CCR este una justă și că în felul acesta Rusia pierde meciul pe care spera să-l câștige în România.

„CCR a luat decizia bună, corectă, indiferent din ce unghi privim. Rusia a pierdut acest meci în România, este game over și pentru Călin Georgescu. Statul român și instituțiile sale au rămas în picioare. Este o decizie perfect legală a Curții Constituționale. Și, cel puțin de acum încolo, sperăm ca în procesul electoral ce va urma ingeriențele Rusiei să nu mai fie atât de mari, să fie stopate dacă ele vor mai exista”, spune Cristian Hrițuc.

Totuși, el nu crede că „suveraniștii” vor rămâne fără reprezentant în cursa pentru Cotroceni. Cel mai probabil, vor scoate un nume din joben, posibil chiar un nume surprinzător, în condițiile în care și George Simion are multe probleme și este în mare măsură compromis.

Georgescu, du-te și joacă în liga din Rusia! (Republica)

Avem democrație, alegeri libere, libertate de exprimare, dar asta nu înseamnă că suntem proști. Respingerea conservei rusești Călin Georgescu e un gest care apără democrația. Pentru că nu poți să-i permiți intrarea pe teren unuia care s-a dopat, a fentat toate regulile și care amenință că schimbă terenul și tot jocul dacă el câștigă. 

Georgescu, du-te și joacă în liga din Rusia!, îndeamnă Florin Negruțiu, cofondator Republica.

Când Rusia ne transmite că „orice scrutin fără Călin Georgescu nu va avea legitimitate”, asta înseamnă că am făcut bine că le-a trimis omul la vestiare, mai scrie jurnalistul.

Nu vă bucurați! (SpotMedia)

Hotărârea prin care CCR a pus capăt cursei nebune în care Călin Georgescu ducea România spre zid nu e un motiv de bucurie.  Este, cel puțin în cazul unora, un legitim motiv de ușurare, consideră jurnalista Ioana Ene Dogioiu.

Pentru România a trecut doar pericolul unei rău imediat iminent. Dar criza rămâne. 

Avem o mare masă de cetățeni care se simt furați politic. Simplul fapt că, din fericire, violențele au apărut doar punctual duminică seara, nu înseamnă că lumea e mulțumită.

Între oamenii aceștia, împinși spre Georgescu de comportamentul și bilanțul conducătorilor, și clasa politică este nu o prăpastie, ci un canion care va pune în discuție și legitimitatea viitorului președinte, posibil ales pe fondul unui absenteism masiv, și raportarea guvernaților la deciziile guvernanților.

Nimic nu se poate clădi pe neîncredere, iar ea este acum regula în societatea românească. 

Jurnalista SpotMedia  insistă asupra precedentului creat în materie electorală de eliminarea Dianei Șoșoacă. Tot ceea ce a făcut CCR în 6 decembrie, prin anularea alegerilor, și pe 11 martie, prin eliminarea lui Călin Georgescu, au fost corecțiile efectelor create de prima monstruozitate constituțională când CCR a legiferat introducând criterii obligatorii pentru candidatura prezidențială și arogându-și dreptul de a le aplica în analiza candidaturilor.

Este teribil că oricine poate fi scos din luptă pe baza unor criterii nelegiferate, destul de vagi, fără un proces echitabil cu drept la apărare și cale de atac într-o instanță de judecată. Azi, această nouă regulă a salvat România. Dar mâine?

Deci nu vă bucurați! Am scăpat la limită de un rău imediat și am rămas cu rele care mai devreme sau mai târziu se pot răzbuna pe salvarea de azi.

Curtea Constituțională discută astăzi contestația lui Georgescu la invalidarea candidaturii. Ce se întâmplă dacă CCR îi respinge sesizarea? Mai are vreo șansă să ajungă pe buletinul de vot? (HotNews) - Macron și Maia Sandu își unesc forțele, semnând, la Paris, un acord împotriva ingerințelor și “tentativelor rusești dezinhibate de destabilizare” (Calea europeană) - Înaintea negocierilor din Arabia Saudită, istoricul Armand Goșu vorbește despre socotelile greșite ale americanilor și neputințele europenilor. De ce disprețuiește Trump Ucraina? (Contributors)

Curtea Constituțională discută astăzi contestația lui Georgescu la invalidarea candidaturii. Ce se întâmplă dacă CCR îi respinge sesizarea? Mai are vreo șansă să ajungă pe buletinul de vot? (HotNews)

Curtea Constituțională a României se reunește marți, 11 martie, iar pe ordinea de zi se va regăsi contestația lui Călin Georgescu împotriva decizia Biroului Electoral Central prin care i-a fost respinsă candidatura la alegerile prezidențiale din luna mai. Decizia celor 9 magistrați constituționali este definitivă și executorie, iar Georgescu va pierde orice șansă de mai candida în alegerile din mai dacă îi este respinsă sesizarea, scrie HotNews.ro.

În cazul în care Călin Georgescu și partidele care-l susțin – AUR și POT – vor să înscrie un alt candidat în alegerile din mai, ei vor trebui să depună dosarul de candidatură și lista cu cele minimum 200.000 de semnături până în 15 martie, ora 24.00, termenul limită impus de calendarul electoral.

Cine va fi succesorul lui Georgescu și cum se va împarți zestrea electorală? (SpotMedia)

Foarte puțin probabil ca CCR să schimbe decizia BEC în privința candidaturii lui Călin Georgescu.

Deci marea întrebare este încotro va fi îndemnat și încotro s-ar putea duce bazinul electoral foarte mare, aproximativ 40%, al dlui Georgescu, comentează jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia.

Este inevitabil ca o parte din zestrea electorală a dlui Georgescu, în bună măsură pe persoană fizică, legată de mesianismul său, să se piardă cu totul, adică să fie oameni care, pur și simplu, să nu mai voteze pe 4 și 18 mai, profund dezamăgiți și orfani politic.

Pe de altă parte, pentru ca transferul să fie cât mai consistent, este necesar ca dl Georgescu să fie cât mai implicat în alegeri, cât mai lipit de candidatul succesor.

Ceea ce ar presupune un tandem. Cel mai logic politic ar fi un tandem cu George Simion, dar dl Simion numai ce și-a bătut un piron în talpă cu acea declarație despre jupuirea celor care ar avea legătură cu respingerea candidaturii dlui Georgescu, fie ea și atenuată a doua zi. Este genul de incitare la violență numai bună pentru ca CCR să constate că nu intră în profilul prezidențial. Deocamdată s-a ales cu un dosar penal.

O parte din voturile dlui Georgescu sunt pesediști seduși încă după turul întâi. Pentru ei, după dispariția dlui Georgescu, indiferent de succesor, varianta cea mai naturală ar fi Victor Ponta.

Dacă la cele aproximativ 10 procente pe care le are acum, în bună măsură pesediști care nu îl doresc pe Crin Antonescu, mai adaugă 15 procente de la Georgescu, Victor Ponta ar putea ajunge în turul al doilea.

Macron și Maia Sandu își unesc forțele, semnând, la Paris, un acord împotriva ingerințelor și “tentativelor rusești dezinhibate de destabilizare” (Calea europeană)

Președintele francez Emmanuel Macron a denunțat luni “tentative rusești din ce în ce mai dezinhibate de destabilizare” împotriva Republicii Moldova și a “instituțiilor sale democratice”, declarația sa fiind făcută cu prilejul primirii la Elysée a omologului său moldovean Maia Sandu, anunță caleaeuropeană.ro.

“Am decis să ne consolidăm și mai mult cooperarea pentru a crește reziliența Moldovei la ingerințe străine”, a declarat președintele francez cu ocazia semnării unui acord bilateral în acest domeniu.

“Astăzi, ne angajăm să ne unim forțele în lupta împotriva dezinformării. Pentru că în lumea de astăzi, adevărul este la fel de vital ca securitatea”, a afirmat, la rândul său, Maia Sandu.

Serviciul de supraveghere și protecție împotriva ingerințelor digitale străine (VIGINUM) își va consolida astfel cooperarea cu centrul moldovenesc de comunicare strategică, în special în “protecția proceselor electorale”, potrivit Palatului Elysée. De altfel, un raport oficial al guvernului francez întocmit de VIGINUM a confirmat “manipularea pe scară largă” a alegerilor din România, primele alegeri democratice majore din Europa anulate din cauza ingerințelor străine.

Înaintea negocierilor din Arabia Saudită, istoricul Armand Goșu vorbește despre socotelile greșite ale americanilor și neputințele europenilor. De ce disprețuiește Trump Ucraina? (Contributors)

Aceste negocieri vor aduce ceva mai multă lumină asupra pozițiilor părților implicate. Rușii o să repete că vor să anexeze pe lângă Crimeea, regiunile Lugansk, Donețk, Zaporojie și Harkov, pe care nu au reușit nici după trei ani de război să le ocupe militar. În plus o să ceară plecarea lui Zelenski din fruntea Ucrainei, prin alegeri, demisie – orice numai să dispară – dezarmarea Ucrainei prin limitarea numărului de militari din forțele armate și a armamentului acestora, neutralitatea Ucrainei, adică renunțarea la ideea aderării la NATO sau la un bloc militar occidental. Vor refuza categoric prezența oricăror trupe străine pe teritoriul Ucrainei, care să garanteze pacea în viitor. Rușii mai cer un pachet de “denazificare”, adică statut special pentru limba rusă, rescrierea manualelor de istorie, partide politice pro-ruse în parlament, media în limba rusă finanțată de Kiev dar controlată de comisari de la Moscova.

Ucrainenii speră că dacă semnează acordul pentru metale rare și-și dovedesc disponibilitatea de a grăbi pacea cu Rusia, Trump o să reia măcar transferul de informații de intelligence, vitale armatei ucrainene, poate și promisiunea continuării transferurilor de arme și muniție.

Obsesia administrației Trump este cum să scape de Zelenski. Deocamdată diplomația americană scrie poate cea mai rușinoasă pagină din istoria sa, împingând practic Ucraina spre capitulare. Asta pare a fi obiectivul de etapă al diplomației americane: cum să-i oblige pe ucraineni să se predea.

În următoarele zile și săptămâni, presiunile americano-ruse vor fi cumplite, iar Trump vrea să termine ce n-a reușit Rusia, în speranța că Putin o să negocieze cu America dosarele grele, adică o nouă arhitectură globală de securitate, un fel de Ialta 2.0.

Dacă negocierile din Arabia Saudită eșuează, situația Ucrainei și securitatea întregii Europe sunt sub un mare semn de întrebare, spune istoricul Armand Goșu în interviul acordat Contributors.

Biroul Electoral Central a invalidat candidatura lui Călin Georgescu. Criza continuă, scrie în PressOne Dani Sandu, doctor în științe politice la Institutul Universitar European din Florența:

Probabil că unul din puținele lucruri în legătură cu care mai putem fi mai cu toții de acord este că democrația din România a intrat într-un soi de criză existențială în ultimele luni. Nu eram noi cei mai democratici nici înainte, dar în ultima perioadă am avut o succesiune de evenimente parcă luate din autocrații cu vechime.

Apare un rezultat neașteptat și extrem de suspect la alegeri, Curtea Constituțională cere o renumărare de voturi, apoi la scurt timp anulează alegerile, iar zilele trecute candidatul suspectat că a primit ajutor extern la alegerile prezidențiale a fost reținut în trafic și pus sub acuzare.

Niciuna dintre aceste întâmplări nu este imposibilă într-o democrație funcțională, dar toate deodată produc ceva alarmant, indiferent care sunt justificările.

Criză e adesea atribuită exclusiv lui Călin Georgescu, dar probabil e mai cinstit să admitem că Georgescu este mai degrabă ce se întâmplă când există pentru prea multă vreme o slăbiciune generală a democrației, scrie Dani Sandu în PressOne.

Până la urmă, Georgescu a fost găsit inadmisibil și a fost respins, invalidat de BEC. Foarte bine!

Fragila democrație românească trebuie să se apere. Mingea e acum în curtea CCR ( Adevărul)

Despre dreptatea „suveraniștilor” scrie în Adevărul Andrei Crăciun. Totuși, problema Georgescu n-a fost rezolvată. Problema este dreptatea „suveraniștilor”. Unde începe și unde se încheie? România nu va fi salvată în veci de un vraci venit călare pe un cal alb, vestit de boți, de troli, de copiii cu șase degete din Tecuci, de inteligența artificială made in China, de propaganda rusă, ea va fi salvată de oamenii inteligenți și integri care vor alege să facă serviciu public și vor mai fi și aleși. Dacă nu – nu.

Guru Georgescu a sedus tocmai prin aceea că era perfect necunoscut. Să alegi cu entuziasm, cu fanatism (nerevizuibil) perfectul necunoscut – iată un apogeu al disperării românești, un triumf al tristeții exasperate! Nu cu pușcăriabili cu macete, nu cu mercenari, nu cu urlete de peluză se schimbă o țară, ci cu rațiune, cu luciditate, cu echilibru, cu viziune. Deocamdată suntem la nivelul unui patriotism de strigătură, întâi să ieșim noi din grota comunei primitive, să întoarcem pădurea în pădure, să ne guverneze exclusiv civilii, ba chiar civilii competenți și mai vedem după aceea. Dacă nu – chiar nu!

Au ”aprins” ultrașii protestul? (Golazo.ro)

Ultrași din galeriile bucureștene au fost acuzați ca au participat la escaladarea situației. Ce a zis Jandarmeria?

Meciul FCSB - U Craiova se încheiase de scurt timp pe Arena Națională, iar în studiourile televiziunilor de știri s-a avansat scenariul conform căruia grupuri de ultrași au ajuns în zona Centrului Vechi și au contribuit la violențe.

Ulterior, Marius Militaru, purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei, a fost întrebat la Digi 24 despre posibila implicare a galeriilor formațiilor din București, FCSB, CSA Steaua, Dinamo, Rapid, însă a explicat că nu deține încă informații în acest sens.

Cine este Adrian Robertin Dinu, șeful ”statului major” paralel, acuzat de trădare de DIICOT: Instiga la război civil pe TikTok, anunța înainte de alegerile prezidențiale cum ”sistemul trebuie ras cu binecuvântarea Rusiei” (G4Media) - „De ce nu au făcut nimic până astăzi?” Doi politologi vorbesc despre recentele descinderi ale procurorilor (HotNews) 

Ilie Bolojan: România nu va trimite trupe în Ucraina, ci poate fi un hub logistic pentru alte trupe; România va participa la reuniunea șefilor apărării de la Paris (Calea europeană)

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au încheiat summitul de la Bruxelles cu o decizie în unanimitate prin care Europa își va asuma un rol mult mai mare în propria apărare prin aprobarea planului “ReArm Europe”.

În ceea ce privește ajutorul pentru Ucraina, liderii statelor membre au adoptat un document de concluzii în 26 de state, fără Ungaria.

Președintele interimar Ilie Bolojan a anunțat joi, la finalul participării sale la primul summit al Consiliului European, că a fost stabilită ca prioritară întărirea flancului estic al Europei, de la Baltică la Marea Neagră. Prioritățile militare ale României vor fi stabilite în comun cu NATO. Nu putem vorbi de securitate la Marea Neagră fără Turcia, afirmă Ilie Bolojan într-un semnal al susținerii României pentru rolul Turciei în securitatea europeană. De asemenea, Bolojan a reiterat că România nu va trimite trupe în Ucraina, ci poate fi un hub logistic pentru alte trupe. El a precizat că, cel mai probabil, șefii apărării din România vor fi la întâlnirea de săptămâna viitoare la Paris anunțată miercuri seară de președintele Franței, Emanuel Macron, scrie Calea europeană.

 Cine este Adrian Robertin Dinu, șeful ”statului major” paralel, acuzat de trădare de DIICOT: Instiga la război civil pe TikTok, anunța înainte de alegerile prezidențiale cum ”sistemul trebuie ras cu binecuvântarea Rusiei”: ”Există un plan A și un plan B (…) Ce urmează este grav” (G4Media)

Adrian Robertin Dinu este unul dintre cei șase suspecți reținuți joi de DIICOT pentru trădare, acuzați că aveau un ”stat major paralel”, se întâlneau cu agenți ruși pentru a negocia ieșirea României din NATO și au mers la Moscova. Arestat preventiv pentru 30 de zile, Dinu este fondatorul Statului Major al Comandamentului „Vlad Țepeș”, conform surselor G4Media.

Într-un clip din 10 octombrie 2024, publicat pe TikTok, cu o lună și jumătate înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, Dinu vorbea despre cum votul oamenilor este inutil pentru că ”la butoanele STS-ului sunt stăpânii coloniei prin sclavii de serviciu”.

Dinu vorbește adesea în numele unui ”stat major” paralel, al ”Comandamentului Vlad Ţepeş”, condus de generalul în rezervă Radu Theodoru (101 ani), suspect de asemenea în dosarul DIICOT făcut public joi. Pe site-ul ”comandamentului” sunt publicate mai multe articole pro-Stalin și pro-Petru Groza.

Cea mai recentă ”notificare” a ”comandamentului” datează din 27 februarie, prin care Dinu îi dă un ”ultimatum” lui Ilie Bolojan și clasei politice pe care îi acuză de ”trădare” și ”vânzarea neamului românesc” și le cere să plece din țară dar nu înainte de a-și ”dona averile”. Acesta îi numește pe românii plecați în diaspora ca fiind ”trimiși în exil pe timp de pace” de către autoritățile române.

Cine și ce îl leagă pe Călin Georgescu de gruparea acuzată de trădare și legături cu Rusia (Europa Liberă)

Românii acuzați că ar fi negociat cu agenți ai Rusiei ieșirea României din NATO îl susțineau pe fostul candidat la președinție Călin Georgescu, reiese dintr-o serie de mesaje și fotografii obținute de Europa Liberă.

Gruparea, care e acuzată de procurorii Direcției Naționale de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) de trădare, cerea în ianuarie 2025, într-un clip publicat pe Facebook, instalarea la Cotroceni a lui Călin Georgescu.

Membrii ei aveau legături cu gruparea antisemită condusă de Marian Motocu, cercetată de Parchetul General, în care candidatul aspirant la președinția României Călin Georgescu a primit control judiciar.

Într-o postare de pe 3 ianuarie, șeful onorific al Comandamentului Vlad Țepeș – generalul în rezervă Radu Theodoru – făcea apel la o participare masivă la mitingul organizat pe 12 ianuarie la București de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), prin care se cerea reluarea turului al doilea al alegerilor prezidențiale.

INTERVIU „De ce nu au făcut nimic până astăzi?” Doi politologi vorbesc despre recentele descinderi ale procurorilor: „E un mesaj că activități care erau tolerate până acum nu vor mai fi acceptate” (HotNews)

„Există probabil și un fel de letargie instituțională”, așa explică politologul Vlad Adamescu motivul pentru care, până recent, în România nu am văzut să fie deschise anchete pentru negarea holocaustului sau chiar trădare de țară. Politologul Răzvan Petri spune că cel mai probabil autoritățile știau de mult timp despre rețelele pe care le anchetează abia azi, însă acestea au fost tolerate până acum „fie pentru că o parte din clasa politică se învârtea în aceste cercuri de rezerviști și foști membri ai comunității de informații, fie pentru că nu prezentau până acum un pericol mare pentru România”. 

Politologii Vlad Adamescu și Răzvan Petri au 24 de ani și sunt fondatorii Politică la Minut, un proiect prin care le explică tinerilor, prin postări pe Instagram în special, cum „funcționează Uniunea Europeană și politica românească”, conform propriei descrieri.

Integral pe HotNews.ro.

Dacă Europa își încordează mușchii, Rusia nu are nicio șansă: cine are arme nucleare și o capacitate de a doua lovitură va fi lăsat în pace Interviu (SpotMedia) - De ce vorbește serviciul rus de spionaj pro-Georgescu? (DW)

Marea reînarmare a Europei | Cu cine ne apărăm de Rusia și ce rol joacă România în tot acest plan (Panorama)

„Trăim vremuri extrem de periculoase” – a fost principalul mesaj pe care l-a transmis, de la Bruxelles, Ursula von der Leyen. Șefa Comisiei Europene a prezentat ReArm Europe – planul de 800 de miliarde de euro de reînarmare a Europei, menit să asigure securitatea militară a țărilor de pe continent în fața agresiunilor Rusiei.

„Acest plan vine cam târziu și nu știu dacă va reuși să convingă un număr semnificativ de state să se implice în acest plan de înarmare, de modernizare a apărării”, susține, pentru Panorama, Claudiu Degeratu, expert în relații internaționale și securitate.

Expertul punctează că europenii, în general, sunt foarte reticenți când vine vorba de astfel de mesaje, fie ele și mobilizatoare.

„Sunt multe state vor să aloce resurse pentru alte domenii prioritare – sănătate, educație, bunăstare, investiții în alte tipuri de joburi. De cealaltă parte sunt state de pe Flancul Estic care simt amenințarea. Lucrurile sunt mai clare pentru polonezi, baltici, finlandezi, acolo există o disponibilitate mai mare de a se investi și mai mult”, spune Claudiu Degeratu.

În prezent, statele membre alocă pentru apărare undeva la 1,8% din PIB-ul total al UE, potrivit calculelor Bruegel, citate de The Economist.

Specialiștii cred că e nevoie de cel puțin 3,5% din PIB pentru ca UE să poată spera că poate face față agresiunilor Rusiei fără sprijinul americanilor. Cele 800 de miliarde anunțate de șefa Comisiei Europene reprezintă aproape cinci procente, ceea ce e o țintă extrem de optimistă în acest context.

Ce face România

România a alocat, în 2024, aproximativ 8,6 miliarde de euro pentru apărare, adică aproape 2,3% din PIB.

Claudiu Degeratu remarcă faptul că strategia Guvernului prioritizează investițiile în industria de apărare și nu neapărat în capabilități militare, ceea ce înseamnă că „România nu e chiar într-un plan de implementare accelerat”.

Dacă Europa își încordează mușchii, Rusia nu are nicio șansă: cine are arme nucleare și o capacitate de a doua lovitură va fi lăsat în pace Interviu (SpotMedia)

Vladimir Putin nu respectă acordurile. Dacă Ucraina cedează în toate punctele, nu va exista o pace durabilă, ci un război mult mai mare – și anume atunci când armatele lui Vladimir Putin invadează alte țări.

Rusia luptă pentru ceea ce a urmărit întotdeauna ca obiectiv în timpul Războiului Rece: înlăturarea SUA din Europa.

Singurul lucru care îl va forța pe Putin să facă o pace durabilă este descurajarea militară, presiunea economică și certitudinea că agenții săi de influență de la Marine LePen, Herbert Kickl, Viktor Orbán sau Călin Georgescu nu au nicio șansă, explică istoricul Oliver Jens Schmitt, într-un interviu acordat spotmedia.ro.

Ministrul Finanțelor: Bugetul Apărării pe 2026 va fi cu siguranță mai mare. Până atunci, am putea muta fonduri europene pentru securitate (Europa Liberă)

Ministrul Finanțelor Publice, Tánczos Barna, spune că analizează cu premierul Marcel Ciolacu și cu ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, ce sume ar putea cheltui Executivul pentru apărare în plus față de suma stabilită prin bugetul pe 2025. Banii ar urma să fie luați din fondurile europene necheltuite.

Ministrul Finanțelor Publice, Tánczos Barna, a declarat la one2one că în Guvern se analizează posibilitatea creșterii sumelor alocate pentru securitatea României, însă „în niciun caz nu vorbim astăzi despre un plan de război, pentru că nu avem acest risc, de a intra într-un război”, a subliniat oficialul.

De ce vorbește serviciul rus de spionaj pro-Georgescu? (DW)

Analiză: Serviciul de spionaj al Rusiei susține într-un comunicat de presă că Parchetul General i-ar fi deschis dosar penal radicalului Călin Georgescu la cererea UE. Ce semnal transmite SVR? Că l-a lăsat din brațe?

În mod tradițional, de altfel, serviciul de spionaj al Rusiei folosește comunicatele de presă (i) în primul rând pentru a promova agenda politicii rusești; (ii) apoi, multe comunicate date de SVR de-a lungul istoriei sale conțin informații false sau manipulate, cu scopul de a crea confuzie sau de a destabiliza situația politică din țările vizate; (iii) SVR folosește tactica notificărilor oficiale pentru a submina încrederea populației unei țări în instituțiile sale democratice sau pentru a promova subiecte favorabile Rusiei...,  (vii) nu de puține ori astfel de comunicate servesc ca mijloc de presiune sau intimidare.

Comunicatul de presă al SVR prin care e apărat candidatul extremist Călin Georgescu aplică în favoarea Rusiei toate cele șapte puncte.

Ieșirea serviciului de spionaj în favoarea prezidențiabilului Călin Georgescu se poate interpreta în limbajul diplomației internaționale și ca o formulă de compromitere a acestuia, ca semnal venit de la Moscova prin care i se transmite că e pe cont propriu. Datele strânse post-factum de serviciile secrete românești arată conexiunile oamenilor din jurul său cu Rusia iar discursurile lui au fost direct și subliminal pro-Putin, atrage atenția jurnalista Sabina Fati pe pagina DW.

Straniul suveranism românesc. Caricatura (SpotMedia) - Viața de ONG-ist a lui Călin Georgescu: fonduri de la USAID și parteneriate cu Fundația Soros (Recorder) - Pe urmele banilor din reclamele rusești. Drumul de la Ministerul Apărării din Rusia la date personale colectate din România (Snoop)

România în fața provocării supreme din '89 încoace. Cum facem să ne fie bine prima dată nouă, apoi și aliaților (Adevărul)

România a anunțat că va susține până la capăt Ucraina în războiul de apărare împotriva Rusiei. Există însă și un mare semn de întrebare. Experții consultați de „Adevărul” spun că, aparent, autoritățile române nu par să aibă o idee clară cu privire la ce ar trebui să facem pentru noi, în condițiile în care ne aflăm în fața unor provocări istorice, cele mai mari după anul 1989.

Aliații europeni ai Ucrainei au stabilit, în urma summitului de la Londra, să susțină Kievul „atâta timp cât va fi nevoie pentru a obține o pace justă și durabilă”. 

La întâlnire a luat parte și președintele interimar al României, Ilie Bolojan, care a anunțat la final că România va susține Ucraina, fără a explica însă și cum. Ce a spus președintele interimar este că securitatea României este strâns legată de cea a vecinilor noștri din nord.

Politologul Corneliu Bjola, profesor la Universitatea Oxford, spune că România nu putea lipsi de la summitul de la Londra, nu putea lipsi din poza cea mare. Cel mai bun lucru pe care România îl poate face pentru ea însăși este să susțină alianța europeană care prinde tot mai mult contur, consideră Bjola.

„Bolojan, în calitate de președinte interimar, nu poate angaja România în direcții majore, dar simpla participare la acest format demonstrează că țara nu este parte din grupul Slovaciei și Ungariei, care fie ezită, fie sunt influențate de Rusia pentru a menține Europa fragmentată și vulnerabilă. Formarea acestui nucleu este esențială nu doar pentru Ucraina, ci și pentru viitoarea arhitectură de securitate europeană”, adaugă expertul.

Expertul în securitate și relații internaționale Claudiu Degeratu consideră că România va trebui în primul rând să gestioneze corect situația internă și să treacă cu bine peste provocările care vor urma. În plan extern, România nu are prea multe posibilități, crede el.

Generalul (r) Dan Grecu consideră că România  va trebui să fie atentă la provocările sale interne, să investească în propria securitate, în apărare și în armată, iar în plan extern să-și mențină actualele angajamente.

Straniul suveranism românesc. Caricatura (SpotMedia)

Dacă momentul istoric la scară mondială nu ar fi dramatic, așa-zisul suveranism românesc, care se cațără pe această situație, ar fi o excepțională comedie. Dar acești ridicoli fac acum parte din destinul României, ceea ce îngheață orice zâmbet pe buze.

AUR, SOS și POT au atacat la CCR legea care permite armatei să doboare dronele care violează spațiul aerian al României, lege pe care, de altfel, au refuzat și să o voteze. Motivele demersului nu au fost anunțate, cert este însă efectul. Legea nu merge la promulgare, deci intrarea ei în vigoare este întârziată cât durează procedura la CCR.

Legea oferea României un instrument suplimentar de a se apăra în fața unui pericol cert. De la începutul războiului din Ucraina, cel puțin 12 drone rusești au căzut pe teritoriul României, nu au existat victime, însă oricând un asemenea aparat poate să cadă peste o casă, peste o mașină și poate ucide.

În plus, chiar fără acest pericol letal cert, orice penetrare neautorizată a spațiului aerian românesc este o violare a suveranității.

Jurnalista SpotMedia Ioana Ene Dogioiu se întreabă cum să fii suveranist și să te milogești de instanțe internaționale de toate felurile să treacă peste instanțele și instituțiile românești și să impună unei țări suverane o voință externă?

Cum să fii suveranist și să tot vestești că liderul lumii globaliste o să impună regulile în țara ta? 

 

Viața de ONG-ist a lui Călin Georgescu: fonduri de la USAID și parteneriate cu Fundația Soros (Recorder)

„Rețeaua Soros din România va fi interzisă, cu siguranță, pentru că a făcut mult rău țării mele, poporului meu”, spunea recent Călin Georgescu într-un interviu cu Mario Nawfal, un tânăr conservator care realizează emisiuni pe rețeaua X (fostul Twitter) și care este un apropiat al lui Elon Musk. A întărit aceste idei și într-un interviu acordat lui Alex Jones, un realizator de podcasturi conspiraționist, condamnat în SUA pentru că a răspândit știri false.

Călin Georgescu a avut același discurs și la Realitatea Plus, pe 16 februarie.

Declarațiile pe care le face astăzi Călin Georgescu sunt în contradicție flagrantă cu biografia sa. Vreme de 20 de ani, acesta a condus ONG-uri axate pe probleme de mediu și de dezvoltare durabilă: Tineretul Ecologist din România (1990-1996) și Centrul Național de Dezvoltare Durabilă (1997-2011). În anii tranziției, aceste organizații s-au hrănit aproape exclusiv din fonduri internaționale: programe PHARE oferite de Uniunea Europeană, finanțări USAID (Agenția pentru Dezvoltare Internațională a SUA) sau sponsorizări din partea unor guverne occidentale. În plus, primul ONG al lui Călin Georgescu a avut și parteneriate cu Fundația Soros, dezvăluie Recorder.

În cazul fondurilor USAID de care a beneficiat, Georgescu a trecut inclusiv printr-un scandal cu iz de corupție. A fost acuzat de angajații USAID că gestionează discreționar fondurile americane trimise în România, care ajungeau cu precădere către primarii PSD.

Pe urmele banilor din reclamele rusești. Drumul de la Ministerul Apărării din Rusia la date personale colectate din România (Snoop)

O rețea de publicitate online cu rădăcini rusești alimentează propaganda extremistă și fraudele financiare, folosind România ca teren pentru colectarea de date și manipularea opiniei publice. Din spatele unor reclame aparent inofensive, bani și informații circulă spre structuri apropiate de Kremlin, într-un mecanism sofisticat de influență și dezinformare, arată Snoop.

Opinie: (I)moralitatea pe axa București-Washington (DW) - Ce s-ar întâmpla în scenariul în care SUA ar ieși din NATO. Istoric român: „Pentru Europa, un șut în fund ar putea fi un pas înainte” (Adevărul)

Săptămâna decisivă pentru prezidențiale (SpotMedia)

Săptămâna care începe azi ar putea marca resetarea totală a campaniei electorale, pe alocuri previzibilă, pe alocuri cu totul excepțională.

Călin Georgescu pretinde că în momentul ridicării sale din trafic, pentru a fi dus la audieri în calitate de suspect la PICCJ, era pregătit să își înregistreze oficial candidatura la BEC. Apoi, a anunțat că va face acest demers sâmbătă după-amiază. N-a făcut-o, poate pentru că astăzi instanța urmează să se pronunțe asupra contestației la controlul judiciar.

Sau pentru că, din momentul depunerii candidaturi intra într-un calendar strâns, de maximum 5 zile, la capătul căruia cel mai probabil va fi scos în afara jocului electoral și înainte de a face pasul trebuie să fie sigur că are negociată cea mai bună variantă pentru sine de continuare.

Cu cât candidatura lui Georgescu va fi depusă mai repede, cu atât mai mult timp le rămâne extremiștilor pentru repliere. Dar Călin Georgescu își joacă propria supraviețuire. Are nevoie de un candidat care să tragă pentru el și odată ales să îl scape de problemele penale care îi pot aduce pușcărie, practic, pe viață.

Până când nu obține garanțiile pentru viitorul său, Călin Georgescu poate amâna depunerea candidaturii, reducând timpul pentru redresare.

Este de așteptat totuși ca săptămâna aceasta candidatura să fie depusă pentru că altfel chiar susținătorii săi pot deveni nerăbdători și contrariați. Susținători care oricum nu mai sunt chiar așa mobilizați dincolo de nucleul dur, complet hipnotizat.

Dovada este participarea modestă la manifestația de sâmbătă din București, menită pentru un milion de persoane din care s-au adunat doar câteva zeci de mii, din toată țara, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia.

Opinie: (I)moralitatea pe axa București-Washington (DW)

Președintele interimar Ilie Bolojan a ezitat să-l apere pe ministrul său de Externe, Emil Hurezeanu, după amenințarea cu demiterea venită din partea premierului Marcel Ciolacu.

Premierul Marcel Ciolacu vrea o Românie fără voce, care să tacă în continuare și să facă ceea ce i se cere fără să comenteze și mai ales fără să-și explice public gesturile. Cel mai mult îl enervează pe Ciolacu dezinvoltura șefului diplomației române, Emil Hurezeanu, capacitatea lui de relaționare, fluiditatea discursului, dar mai ales răspunsurile principiale pe care le dă unor chestiuni complicate, conjuncturale, indecise. Marcel Ciolacu l-a chemat la ordine, zilele trecute, pentru a doua oară pe Emil Hurezeanu fiindcă ministerul pe care îl conduce a îndrăznit să-i răspundă lui Elon Musk, numit de Donald Trump în fruntea Departamentului pentru eficiență guvernamentală (DOGE) că „justiția română este independentă și nimeni nu este mai presus de lege, iar în acest domeniu nu trebuie să existe presiuni”. Totul după ce Musk a spus că ridicarea din trafic a lui Călin Georgescu și ducerea sa la audieri a fost „o mizerie”.

Cel mai mult l-a deranjat pe Ciolacu, însă, răspunsul lui Hurezeanu în legătură cu frații Tate care tocmai au fost lăsați de justiția autohtonă să plece în Statele Unite. 

Rămâne senzația, însă, că nu justiția a luat decizia, ci politicul. Că guvernul a răspuns cererii Statelor Unite într-o formulă imorală, în care călăii sunt eliberați, fără să dea niciun fel de socoteală victimelor. A primit Ciolacu ceva în schimb? Sau a câștigat ceva România?, întreabă Sabina Fati, jurnalist DW. 

Ce s-ar întâmpla în scenariul în care SUA ar ieși din NATO. Istoric român: „Pentru Europa, un șut în fund ar putea fi un pas înainte” (Adevărul)

Elon Musk susține public ideea conform căreia SUA ar trebui să se retragă din NATO. „Sunt de acord”, a comentat multimiliardarul un mesaj transmis pe rețeaua X de analistul politic Gunther Eagleman, susținător înfocat al președintelui Donald Trump. 

Cum ideea „dezertării” americane nu este una nouă, nu ar trebui să ne surprindă prea tare. „Deși un astfel de scenariu ar fi catastrofal pentru Europa”, susține istoricul Bogdan Bucur, profesor în cadrul SNSPA. „Pentru NATO, SUA înseamnă foarte mult din punct de vedere militar. În mod evident, ieșirea americanilor din Alianță va provoca un cataclism în domeniul relațiilor, siguranței și securității internaționale”, a precizat pentru „Adevărul” specialistul.

Într-un astfel de scenariu, în care SUA întoarce spatele Europei lăsând continentul în „bătaia” puștilor rusești, locul rămas liber va fi disputat de celelalte mari puteri ale lumii. „Vor exista tentative ale unor alte puteri să umple acest gol de securitate, iar acestea ar putea fi nu doar Rusia, dar și Turcia, și China, dar și Uniunea Europeană”, consideră expertul care continuă: „De multe ori, un șut în fund poate fi un mare pas înainte, iar Europa asta va fi obligată să facă”. Căci ieșirea Americii din NATO ar trebui să ne trezească pe toți din visul frumos pe care l-am dormit până acum și să ne aducă cu picioarele pe pământ: „Asta ar putea însemna trezirea Uniunii Europene la realitate. Va trebui să strângem rândurile. Va fi nevoie de o și mai strânsă apropiere a statelor, de o mai puternică federalizare a UE. Va fi imperios necesară înființarea unui Minister de Război sau al unui Minister de Apărare a Uniunii Europene, de înființare a unei forțe militare europene”. 

Așadar, Uniunea Europeană va trebui să-și consolideze ceea ce nu a avut până acum: misiunea de apărare care va veni, însă, la pachet cu o sporire a cheltuielilor, mai precizează prof. Bogdan Bucur.