Ce nu s-a auzit și văzut la PSD. De ce a reapărut Traian Băsescu (SpotMedia) - Lupta pentru Cotroceni – de la „pas cu pas” la „pâș, pâș”. Între un posibil blat PSD-PNL și un improbabil pol de dreapta (Europa Liberă)

Ce se întâmplă când vorbește Marcel Ciolacu / Limitele candidatului PSD la prezidențiale (G4Media)

Nimic. Pur și simplu nimic, comentează jurnalistul Dan Tăpălagă. Nici un gram de emoție, de empatie, de energie în vocea aceasta obosită, ușor răgușită și monotonă. Marcel Ciolacu citește într-o cadență și intonație care amintesc puțin de Congresele PCR și Nicolae Ceaușecu.

Nici o variație, nici un moment de conexiune cu pesediștii adunați sâmbătă în sala Romexpo să-și realeagă președintele și candidatul la prezidențiale.

Ciolacu a ratat complet momentul care trebuia să fie de maximă emoție. Nici atunci când a vorbit despre părinții săi nu a ridicat nasul din hârtii. A citit mai departe ca un politruc pasaje foarte personale menite să-l umanizeze la maxim pe candidatul PSD și să smulgă audienței măcar un oftat, dacă nu cumva lacrimi. Nici un fior n-a străbătut sala.

Chiar dacă jurnalistul G4Media îl numește pe Ciolacu cel mai netalentat orator dintre liderii partidului iar dintre candidați, la mare concurență cu Nicolae Ciucă, admite că a avut, în schimb, parte de un discurs foarte bine scris, echilibrat, fără exces de lozinci sau exagerări inutile. A atins toate temele ideologice și politice mari și relevante pentru un prezidențiabil. Pe conținut, aproape fără cusur.

Ciolacu a anunțat câteva noutăți care merită marcate. În primul rând, a ținut să sublinieze că va împărți puterea.

Merită marcată oferta economică. Ciolacu a proiectat așa numitul triunghi strategic, ”industrie-agricultură-servicii”, drept ”partea crucială a planului de creștere în următorii zece ani”.

Jumătate de discurs a vorbit ca un viitor premier, nu ca un viitor președinte. Propuneri ca scutirea de impozit pe zece ani pentru banii aduși în țară de românii din străinătate țin de puterea executivă. Nu intră în atribuțiile președintelui, care tocmai a anunțat că vrea să împartă puterea.

Marcel Ciolacu a dat impresia la Congresul PSD de sâmbătă că se simte mai bine în haina de premier, că nivelul său maxim de competență este puterea executivă.

 

Ce nu s-a auzit și văzut la PSD. De ce a reapărut Traian Băsescu (SpotMedia)

A reapărut Traian Băsescu, a fost supralicitat Klaus Iohannis și obsesiv arătat cu degetul Nicolae Ciucă, rezumă jurnalista Magda Grădinaru. Au fost însă și cei trecuți sub preș sau strategic absenți.

Absența Gabrielei Firea, notabilă doar pentru fotografiile de presă cu scaunul neocupat, a fost una dintre disparițiile subliniate de organizatorii congresului PSD. Au vrut să se vadă că fosta pretendentă la șefia PSD este scoasă din toate cărțile.

A lipsit însă și AUR, care nu a fost în niciun fel ținta atacurilor PSD, cu toate că a fost arătat cu degetul și incriminat extremismul.

Tentația de a vota extremiști a fost pusă însă de Marcel Ciolacu pe seama ultimilor doi președinți, „un turnător și un absent”, nimeni alții decât Traian Băsescu, resuscitat ca dușman, și Klaus Iohannis, mai degrabă ținta ironiilor batjocoritoare, în registrul mic: primul turist, crosele de golf, absențele din viața țării.

Nici măcar infama Șoșoacă nu a fost menționată, cu toate că acensiunea ei la europarlamentare a reprezentat o reală amenințare nu doar suveranistă, ci și pro-putinistă.

Un mare absent din discursul social-democraților, axat pe dușmanii care compromit țara din interior, a fost USR, în principiu opoziția democratică, adică principalul contracandidat.

Integral pe pagina SpotMedia.

 

Lupta pentru Cotroceni – de la „pas cu pas” la „pâș, pâș”. Între un posibil blat PSD-PNL și un improbabil pol de dreapta (Europa Liberă)

Fentă electorală sau luptă reală pentru fotoliul de președinte al României? Este întrebarea cheie care se desprinde după congresul PSD de pe 24 august, în care social-democrații s-au dezlănțuit împotriva partenerilor de guvernare, liberalii.

Dincolo de febra anti-PNL de pe scena congresului PSD de sâmbătă, mulți social-democrați – unii cu funcții importante în partid – nu văd în viitor o altă guvernare decât cea existentă. Adică PSD & PNL.

Au declarat-o răspicat, întrebați de jurnalistul Europa Liberă, cu doar câteva minute înainte să înceapă tirul de atacuri la adresa PNL.

Între părerile exprimate pe holuri și discursurile de pe scenă s-a căscat o prăpastie imensă, care generează două întrebări.

Este cumva un spectacol electoral regizat, în care fiecare partid își maximizează șansele, pentru ca mai apoi PSD și PNL să-și dea din nou mâna în numele „stabilității”?

Și dacă se întâmplă acest lucru, cât de corect este ca cele două partide să vândă electoratului iluzia că se răfuiesc doar pentru a primi voturile celor care nu concep această alianță?

Care este adevărata miză a recalculării pensiilor: Guvernul plafonează 700.000 de pensii, unele pentru cel puțin 5 ani (Libertatea) - Memoriu al părinților de la „Colegiul Național Dinu Lipatti” din București, către Ligia Deca, după ce elevii trebuie să facă naveta între două sedii aflate la 7 km distanță (EduPedu) - Mărturia Regelui Mihai I despre 23 august 1944 (Europa Liberă) - 23 august 1944 - un act necesar? Istoricul Adrian Cioroianu: „Înlăturarea Mareșalului a fost singura soluție, iar Armata i-a fost loială Regelui“ (Adevărul)

Care este adevărata miză a recalculării pensiilor: Guvernul plafonează 700.000 de pensii, unele pentru cel puțin 5 ani (Libertatea)

Cei peste 700.000 de pensionari cărora nu le vor crește pensiile odată cu recalcularea acestora vor rămâne cu pensiile plafonate pentru perioade care trec de 5 ani, arată calculele Libertatea bazate pe discuții cu experți în domeniu.

Cei mai afectați sunt cei care au lucrat în condiții grele, precum mineri, ceferiști, siderurgiști, energeticieni etc. Aceștia au beneficiat în trecut de legi favorabile pentru pensionare, fie prin cotizare la un stagiu mai mic, de 20 de ani, fie prin acordarea unor bonusuri. Noua lege încearcă să aducă pensionarii pe același nivel de contributivitate. În mod normal, pensionarea se face la 65 de ani, cu un stagiu complet de cotizare de 35 de ani.

Problema este că în urmă cu 15-20 de ani, când s-au făcut restructurări în companiile de stat din transporturi, energie și minerit, fix statul i-a împins pe angajați la pensionare pentru a nu avea proteste.

 

Capcana recalculării pensiilor (SpotMedia)

Din cauza abordării electorale, ștacheta așteptărilor pensionarilor a fost ridicată foarte sus, absurd de sus, comentează Ioana Ene Dogioiu.

Pentru unii, într-adevăr, recalcularea cu tot cu punctele de stabilitate aproape a dublat pensia, pentru alții creșterea este dezamăgitoare în raport cu așteptările, în timp ce au fost și unii care au trăit șocul scăderii pensiei.

Da, este cert că nicio pensie în plată nu scade, nu doar pentru că noua lege prevede asta, ci pentru că acesta este principiul constituțional. Din momentul stabilirii pensiei, pensionarul capătă asupra ei un drept de proprietate care nu îi poate fi afectat.

Dar asta nu înseamnă că diferența, uneori substanțială, între suma în plată și cea din decizie nu va avea efecte. Și cel mai important este că viitoare indexări ale pensiilor vor fi raportate la suma din decizie, nu la aceea rămasă în plată.

Lucrurile acestea nu au fost explicate. Toată discuția despre pensii a fost un lung sir de lozinci lăcrimoase despre seniori și bunici, cât de mult li se va schimba viață. Lozinci care acum se topesc.

Și este doar începutul, pentru că mai urmează revelații. De exemplu, tot ceea ce depășește 2.000 de lei va fi impozitat, deci majorările nete vor fi mai mici decât cele din decizie, ceea ce se va vedea pe primul talon la prima plată a noii pensii. 

Dacă nu ar fi mușcat cu lăcomie din temă și nu ar fi umflat-o electoral, dacă ar fi ținut așteptările în mod onest într-o zonă rezonabilă, probabil că recalcularea pensiilor ar fi fost un plus electoral real. Așa, există riscul ca recalcularea să se transforme în pierdere electorală.

Dar cu adevărat rău este că mai bate un cui în coșciugul încrederii cetățeanului în discursul oficial. Iar acest deficit important de încredere roade însăși democrația, mai scrie jurnalista SpotMedia.

 

Memoriu al părinților de la „Colegiul Național Dinu Lipatti” din București, către Ligia Deca, după ce elevii trebuie să facă naveta între două sedii aflate la 7 km distanță: Să trimiți elevi de clasa I, a II-a sau a V-a cu vioara în spate sau alte instrumente, să alerge între orele de cultură generală și cele de specialitate, îi va face treptat să renunțe   (EduPedu)

Părinți ai elevilor de la Colegiul Național de Arte Dinu Lipatti din București au depus un memoriu către ministra Educației și la Primăria sectorului 4, după ce au fost înștiințați că elevii vor fi nevoiți anul acesta să facă naveta între două spații aflate la 7 km distanță, pentru că nu se pot realiza lucrările de reabilitare energetică. Elevii au învățat încă de anul trecut parțial în containere aflate în curtea liceului cu promisiunea autorităților că lucrările se vor finaliza rapid. Însă, și anul acesta orele de instrumente se vor ține în containerele din curtea școlii, iar cele de teorie, la liceul Adventist, în cu totul altă parte a Bucureștiului. Primarul sectorului 4, Daniel Băluță a anunțat pe 6 august într-o postare pe Facebook, că au început lucrările la clădiri fără să precizeze cât vor dura. Edupedu.ro a stat de vorbă cu unul dintre părinții semnatari ai memoriului.

 

Mărturia Regelui Mihai I despre 23 august 1944 (Europa Liberă)

23 august 1944 este una dintre cele mai urgisite date din istoria recentă a României. Regimul comunist a măsluit-o atât de rău încât din descrierea faptelor ajunseseră să lipsească chiar personajele principale. Mărturia video a Regelui Mihai este astfel și mai valoroasă. Este vorba despre un interviu document realizat de scriitorul Stelian Tănase în primăvara lui 2006. Europa Liberă are și transcriptul.

 

Interviu 23 august 1944 - un act necesar? Istoricul Adrian Cioroianu: „Înlăturarea Mareșalului a fost singura soluție, iar Armata i-a fost loială Regelui“ (Adevărul)

În urmă cu exact 80 de ani, România întorcea armele împotriva Germaniei: Regele Mihai, susținut de ofițerii Armatei Române, îi spulberau fanteziile Mareșalului Antonescu și ne puneau, in extremis, la masa învingătorilor.

Istoricul Adrian Cioroianu explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, întregul context și importanța actului de acum 80 de ani.

 „Înlăturarea Mareșalului a fost singura soluție, iar Armata i-a fost loială Regelui“, spune Cioroianu.

Cât costă dreptul la viață al unui pacient în funcție de codul său poștal. Prețuri mortale (Snoop) - Conform ultimului recensământ, Parlamentul României ar trebui să aibă cu 66 de aleși mai puțin (Libertatea) - România, atacată cu știri false despre război. Expert: „Vor să arate, în mod fals, că poate fi o țintă a Federației Ruse” (Adevărul)

Lupta pentru viitoarea Comisie Europeană. Își va trage România scaunul de sub ea? (Panorama)

Sunt în toi negocierile pentru candidații și portofoliile noii Comisii Europene. Șapte țări, inclusiv România, nu și-au anunțat încă nominalizările pentru postul de comisar european. Termenul limită e 30 august.

Cel mai vehiculat nume pentru postul de comisar european din partea României este cel al lui Victor Negrescu (PSD/S&D), actual vicepreședinte al Parlamentului European și fost ministru delegat pentru Afaceri Europene.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat că își dorește ca România să primească un portofoliu cu mai multă influență și putere de reglementare. Vizate sunt economia și piața internă, domenii controlate până acum de Italia și Franța.

Cu excepția Multilingvismului, înființat la momentul aderării României, toate portofoliile gestionate de un comisar român au avut o miză financiară. Au fost domenii cu bugete generoase, din care România a primit sume mari pentru dezvoltare și reforme.

17 ani mai târziu, e timpul să schimbăm strategia. România e o țară mare, trebuie să țintească și domenii cu influență, nu doar cu buget. Așadar, dorința Guvernului de a ne îndrepta spre o direcție economică e justificată și chiar recomandată, crede Doru Franțescu, expert în afaceri europene de la EU Matrix. 

De remarcat că atât Adina Vălean, cât și Corina Crețu au ocupat funcția de vicepreședinte al Parlamentului European anterior numirii în Colegiul comisarilor. Așadar, dacă ar fi să stabilim vreun șablon pentru următorul comisar român, Victor Negrescu s-ar potrivi profilului. 

În plus, pentru că ultimii doi comisari au fost femei, e lesne de înțeles că Guvernul de la București poate ridica pretenția să trimită un bărbat de data aceasta și să lase echilibrarea de gen în sarcina altor țări. 

În opinia Adinei Vălean, Guvernul României și-a stabilit o țintă foarte vagă când a spus că își dorește un domeniu economic, în condițiile în care numeroase portofolii au legătură cu economia.

„România nu e o țară în zona euro, nu are cum să primească un portofoliu de influență pe ceea ce înseamnă domeniul financiar, pentru că țările din zona euro vor dori să aibă un cuvânt de spus acolo, nu să pună pe cineva din afară. Comerțul internațional e un portofoliu de mare vizibilitate… Este România un campion în comerțul internațional?”, se întreba ironic Adina Vălean. 

Există posibilitatea apariției unui nou rol de înalt reprezentant al UE pentru relația cu Ucraina, iar numele lui Klaus Iohannis a fost menționat pentru acest post cu mare vizibilitate, mai scrie Panorama.

Ursula von der Leyen va avea discuții cu fiecare candidat pentru funcția de comisar. Cei care primesc undă verde vor merge mai departe la audieri în Parlamentul European. În cel mai optimist caz, votul de învestitură ar putea avea loc în octombrie.

 

Cât costă dreptul la viață al unui pacient în funcție de codul său poștal. Prețuri mortale (Snoop)

Înțelegeri secrete între guvernele din Europa Occidentală și companiile farmaceutice fac ca state ca România, cu bugete mai mici de sănătate, să plătească chiar și dublu pentru medicamente salvatoare de vieți. De pildă, tratamentul cu două medicamente critice pentru fibroza chistică costă 71.000 de euro în Franța, 140.000 în Cehia și 196.000 de euro pe an în România.

O amplă investigație transfrontalieră realizată de Investigate-Europe, la care au participat și reporterii Snoop, arată inegalitățile accesului la medicamente inovatoare, care-i afectează mai ales pe cetățenii din țările mai puțin bogate ale UE. 

Decalajul cu care ajung medicamentele inovatoare în România poate fi și de cinci ani. Motivele țin de birocrația din țară, precum și de politica de negociere a prețurilor medicamentelor care are loc în țările din Vest, precum Germania sau Danemarca.

Deseori prețurile listate oficiale în astfel de țări – care devin reper pentru România – scad după negocierile confidențiale care au loc între autoritățile statelor respective și producătorii de medicamente. Astfel, în țări ca România, medicamentele inovatoare ajung la prețuri uneori „imorale”, cum afirmă mai mulți specialiști. Iar statul român nu-și permite decontarea lor. 

 

Conform ultimului recensământ, Parlamentul României ar trebui să aibă cu 66 de aleși mai puțin. Câți deputați și senatori ar pierde Bucureștiul (Libertatea)

Fără nicio reformă profundă adoptată în cei trei ani de guvernare PSD-PNL, în condițiile în care reorganizarea administrativ-teritorială și modificarea Constituției au fost repede uitate, Puterea a evitat și orice modificare a numărului de parlamentari, care să țină cont de datele de la ultimul recensământ. 

Conform legislației în vigoare, senatorii și deputații se aleg prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale. Norma de reprezentare pentru Camera Deputaților este de un deputat la 73.000 de locuitori. Norma de reprezentare pentru Senat este de un senator la 168.000 de locuitori.

În 2022, în România a avut loc recensământul populației și locuințelor, iar datele arată în unele județe modificări substanțiale în ceea ce privește numărul persoanelor, care, cel puțin teoretic, contează pentru respectarea normei de reprezentare.

Bucureștiul are alocați 13 senatori și 29 de deputați. Pe noile calcule, ale recensământului din 2022, Capitala ar trebui să aibă 24 de deputați și zece senatori. 

Ce alte județe ar avea mai puțini aleși vedeți în Libertatea.

 

România, atacată cu știri false despre război. Expert: „Vor să arate, în mod fals, că poate fi o țintă a Federației Ruse” (Adevărul)

Știrile false despre incidentele produse în România, pe fondul războiului din Ucraina, sunt răspândite cu repeziciune pe rețelele sociale.

Cea mai recentă dintre ele a fost publicată pe un canal de Telegram, care anunța că marți seara a avut loc un incendiu puternic lângă Brașov, unde erau depozitate echipamente militare și medicamente pregătite pentru a fi expediate în Ucraina.

Reacția Inspectoratului pentru Situații de Urgență și a autorităților a fost promptă, precizându-se că sunt informații false și că nu a existat nicio intervenție în zonă. Compania invocată în știrea falsă, distribuită pe Telegram, nu există, iar imaginile care însoțesc informația provin și ele din alte locuri.

Astfel de dezinformări, care se răspândesc cu repeziciune în mediul online, sunt realizate în mod dirijat, arată generalul (r) Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles.

„Vor să arate, în mod fals, că (România- n.red.) poate fi o țintă a Federației Ruse”, spune expertul citat de Adevărul.

Știrile false fac parte din războiul informațional și chiar și, atunci când sunt dejucate de reprezentanți ai Ministerului Apărării, publicul lor poate rămâne cu impresia că informațiile pe care le-au primit inițial, deși contestate și dovedite ca fiind false, sunt cele adevărate.

Marcel Ciolacu, pe sens unic. De cine și de ce ar trebui să se teamă (SpotMedia) - De ce nu mai zboară Tarom la Londra. O decizie care ascunde un conflict comercial între statul român și statul român (Europa Liberă) - Motivul pentru care Guvernul nu va achita nici în acest an cei 880 de lei urmașilor celor persecutați de comuniști: va crește datoria publică, iar investitorii străini vor înăspri finanțarea ei (HotNews)

Alina Mungiu-Pippidi, analiză a candidaților la Cotroceni: „Ciolacu e mult prea provincial, Ciucă e incapabil să vorbească în public” | INTERVIU (Libertatea)

Alina Mungiu-Pippidi, fondatoare a Societății Academice Române și profesoară de Științe Politice, consideră că actuala garnitură de prezidențiabili este una mai degrabă nepregătită pentru prima funcție în stat, dat fiind profilul celui care ar trebui să ocupe fotoliul de la Palatul Cotroceni.

Libertatea a vorbit cu Alina Mungiu-Pippidi la scurt timp după ce Marcel Ciolacu și-a anunțat candidatura în interiorul PSD pentru prima funcție în stat, iar partidul îl va valida aproape sigur la congresul de sâmbătă. De asemenea, deja anunțați pentru președinție sunt Nicolae Ciucă, deși încă nevalidat de forul lărgit de conducere al PNL, Elena Lasconi (deja votată de USR), iar în ceea ce îl privește pe Mircea Geoană încă este așteptat un anuț oficial din partea acestuia.

Cu toate acestea, CV-urile și modul cum se prezintă public reprezentanții partidelor parlamentare care doresc funcția de președinte e una mai degrabă dezolantă, consideră Alina Mungiu-Pippidi.

„Întrebarea cea mai mare este dacă această Coaliție de guvernare are o înțelegere sau nu are o înțelegere. Dacă există o înțelegere în care vor continua în tandem, o să fie foarte posibil ca aceste candidaturi la președinție ale generalului Ciucă și ale premierului Ciolacu să fie parte dintr-un balet pre-organizat între ei. Fiecare datorează activului său de partid această candidatură la președinție și nu poți să renunți la ea fără să te bați. Drept pentru care e posibil să asistăm la niște alegeri semi-aranjate, în care deși nouă ni se pare că nu are nicio șansă, de fapt lucrurile să fie aranjate pentru generalul Ciucă, astfel încât domnul Ciolacu să poată să rămână în continuare prim-ministru, situație care cred că în continuare e cea mai favorabilă pentru PSD. Pentru că e greu de crezut că PSD va avea și președinția, dar va avea și Guvern”.

 

Marcel Ciolacu, pe sens unic. De cine și de ce ar trebui să se teamă (SpotMedia)

Pe lângă bătălia prezidențială, pentru PSD mai începe o bătălie – pentru putere internă, adică pentru  preluarea partidului și, implicit, viitorul premier.

Dacă Marcel Ciolacu va câștiga alegerile, cele două poziții se vor vacanta imediat, dar va menține un cuvânt greu de spus în privința succesorului. Dacă va pierde, o vreme va mai rămâne în funcții, la fel ca Victor Ponta și Viorica Dăncilă. Dar va fi doar o chestiune de timp până când va încasa, la fel ca toți înfrânții PSD, cuțitul letal între omoplați, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu. Ea se întreabă ce șanse are să câștige candidatul PSD?

Cel mai complicat pentru Marcel Ciolacu va fi jocul hazardului, adică lebedele negre care pot, chiar este probabil, să apară într-o țară cu instituții grav avariate. Azilele groazei, Crevedia, 2 Mai, Pantelimon toate au apărut, aparent, de niciunde, în mod real din marile disfuncționalități ale statului român.

Deja se profilează un scandal al recalculării pensiilor, consecință directă a felului în care mai ales PSD a ridicat așteptările pensionarilor ca decizia de la Casa de Pensii să răstoarne pe masa lor belșugul.

Dacă o asemenea lebădă va lovi aproape de alegeri, șocul va fi mare și principalul impact va fi încasat de premierul candidat. De aceea, spus surse politice, Marcel Colacu ar căuta o soluție de a se suspenda de facto din funcție în apropierea alegerilor, cu delegarea atribuțiilor, cel mai probabil, vicepremierului Neacșu, sub motivul, desigur, că efortul de campanie nu îi va permite să își exercite cu maximă eficiență prerogativele de șef al guvernului.

Dl Ciolacu are și vulnerabilități personale, despre unele presa a vorbit deja, pe altele le pot exploata candidații în confruntările directe sau jurnaliștii. De exemplu, ce s-ar întâmpla dacă dl Ciolacu va fi invitat să-și expună în limba engleză viziunea despre rolul României în cadrul NATO sau în contextul regional de securitate?

Integral pe pagina SpotMedia.

 

Motivul pentru care Guvernul nu va achita nici în acest an cei 880 de lei urmașilor celor persecutați de comuniști: va crește datoria publică, iar investitorii străini vor înăspri finanțarea ei (HotNews)

Guvernul a găsit motivul pentru care nici anul acesta nu va plăti indemnizațiile urmașilor celor persecutați de comuniști din motive etnice (circa 880 de lei/persoană): ar crește deficitul bugetului și datoria publică la un nivel nesustenabil, cu riscul înăspririi condițiilor de finanțare a acesteia.

Legea privind plata acestor indemnizații (Legea nr. 154/2021) a fost promulgată de Președinte în 2021 și urma să se aplice din 2022, dar în fiecare an Guvernul a amânat aplicarea ei.

Potrivit datelor Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, citate de HotNews, la nivelul caselor teritoriale de pensii există un număr de aproximativ 137.000 de solicitări din categoria beneficiarilor pentru care plata drepturilor a fost prorogată la data de 01 februarie a anului 2025.

În situația în care acești beneficiari (copiii persoanelor persecutate etnic decedate) ar fi fost în plată, efortul financiar lunar ar fi fost de: 120.697.000 de lei (137.000 x 881 lei), iar impactul bugetar anual de 1.448.364.000 de lei (120.697.000 lei x 12 luni).

 

De ce nu mai zboară Tarom la Londra. O decizie care ascunde un conflict comercial între statul român și statul român (Europa Liberă)

Statul român a renunțat la cursele TAROM către Londra pentru a plăti o parte din datoria pe care compania aeriană o are către Compania de Aeroporturi, adică tot către statul român. De ce nu a găsit guvernul o altă soluție de a rezolva conflictul comercial dintre companiile sale? Pentru că „medierea statului s-ar traduce prin intervenția statului în piața liberă”, spune statul român.

Continuarea, pe pagina Europei Libere.

Investiție masivă pentru Elena Lasconi: consultant american și panouri de 1,5 milioane de euro (Snoop) - Lista medicilor judecați pentru corupție sau practici dubioase. Deznodământul cel mai comun în procesele somităților din Sănătate (Libertatea) - Raportul Anual: Consiliul Fiscal vede un deficit anual de peste 7% din PIB – alimentat de creșterea pensiilor și a cheltuielilor publice pe final de an (CursDeGuvernare)

Cărți, afișe și circ | Precampania electorală - mina de aur a partidelor și politicienilor care fentează regulile (Europa Liberă)

Orașele sunt pline de afișe electorale, deși campania pentru alegerile din toamnă începe abia peste două luni. 

Paradoxul legii românești de organizare a alegerilor spune că, atunci când începe campania, afișele de promovare a canditaților și partidelor se retrag în formate mici, în locuri special amenajate de primării. Până atunci, însă, candidații pot folosi orice loc plătesc, fie el fațadă de bloc sau piață publică, pentru a-și prezenta ofertele.

Politologul Andrei Țăranu a făcut un calcul pentru Europa Liberă: care e numărul total de zile în care românul de rând nu a fost asaltat cu mesaje electorale în 2024?

Din cele 12 luni ale anului, spune Țăranu, în doar două și jumătate nu a existat o formă de promovare politică, deși alegerile locale și europarlamentare au fost comasate pentru a se face economie.

Urmează pe 24 noiembrie prezidențialele, turul I, la 1 decembrie sunt alegeri parlamentare, iar pe 8 decembrie revenim la urne pentru turul II al prezidențialelor.

 

Investiție masivă pentru Elena Lasconi: consultant american și panouri de 1,5 milioane de euro (Snoop)

La două săptămâni după ce Snoop a dezvăluit sumele plătite de PNL pentru panotajul lui Nicolae Ciucă cu „Un ostaș în slujba țării” și pe cele folosite de AUR pentru George Simion, site-ul de investigații vă prezintă și investiția USR pentru Elena Lasconi.

Consultantul politic Bob Wickers a lucrat pentru Ion Iliescu, Elțîn și republicani. Conducerea USR a votat „pe WhatsApp” să aloce cel puțin 175.000 euro firmei lui Wickers. În plus, USR a comunicat către Snoop că, pentru 683 de fețe de panouri cu Elena Lasconi în toată țara, va plăti 1,5 milioane euro.

PNL a alocat 2 milioane de euro pentru panourile de promovare a cărții lui Nicolae Ciucă în intervalul mai – iulie, iar suma contractuală  până în noiembrie este de 4 milioane de euro. 

La rândul său, AUR a comunicat către Snoop că a plătit 450.000 de euro pentru două luni de panotaj cu imaginea lui George Simion, și va suplimenta cu 300.000 de euro pentru perioada rămasă până la campania pentru prezidențiale. 

 

Lista medicilor judecați pentru corupție sau practici dubioase. Deznodământul cel mai comun în procesele somităților din Sănătate | Analiză (Libertatea)

O serie de medici români celebri au avut de-a lungul ultimilor ani probleme penale, dar fie au fost achitați, fie asupra dosarelor de cercetare s-a așternut tăcerea. Nume sonore, precum Sorin Oprescu, Adrian Secureanu sau Lucian Duță, au primit pedepsele definitive, dar procesele altor somități din spitale bat pasul pe loc. 

La tergiversarea acestor cauze „sensibile” și-au adus aportul modificările legislative aduse de Curtea Constituțională și de Înalta Curte privind redefinirea abuzului în serviciu și cele privind curgerea termenelor de prescripție. 

Medicul Mihai Lucan a fost luat în vizor de procurorii DIICOT în 2013, după ce l-a programat „peste rând” pe actorul Alexandru Arșinel pentru un transplant de rinichi. La 10 ani de la comiterea faptelor, medicul Mihai Lucan s-a ales cu o clasare a dosarului, deoarece între timp a intervenit prescripția.

Un alt caz care se îndreaptă spre aceeași soartă cu cea a lui Mihai Lucan, adică va fi „împins” spre prescripție, este cel al medicului Dan Tesloianu, de la Spitalul „Sf. Spiridon” Iași, acuzat în 2023 că a implantat pacienților 238 de dispozitive cardiace preluate de la cadavre.

Libertatea mai scrie despre cazurile medicilor Irinel Popescu și Vasile Ciurchea de la CNSAS, despre ortopedul Gheorghe Burnei și experimentele cu oase de vită pe copii, dar și despre dr. Ioan Lascăr și achizițiile „cu dedicație” de la Spitalul Floreasca.

 

Raportul Anual: Consiliul Fiscal vede un deficit anual de peste 7% din PIB – alimentat de creșterea pensiilor și a cheltuielilor publice pe final de an (CursDeGuvernare)

Pornind de la execuția bugetară pe primele șase luni și alte date agregate, Consiliul Fiscal avertizează în Raportul său anual, că deficitul bugetar în 2024 poate să depășească 7% din PIB, cu riscul de a se îndrepta spre 8% din PIB – față de 5% ținta oficială pe care s-a făcut Bugetul 2024.

Pe lângă măsurile deja adoptate, noua estimare are în vedere o serie de măsuri, precum legea pensiilor, care vor acționa spre finalul anului (din luna septembrie), iar sezonalitatea execuției bugetare va concentra o parte mare a cheltuielilor de investiții tot în ultimele luni ale anului.

De asemenea Raportul Consiliului Fiscal abordează și problema creșterii economice pe anul 2024 – plecând de la creșterea mult sub așteptări din S1 (de doar 0,7%).

Consiliul Fiscal e format din reprezentanți ai Băncii Naționale, Asociației Române a Băncilor, Academia Română, Academia de Științe Economice și Institutul Bancar Român, aceștia fiind numiți de Parlament pentru o perioadă de nouă ani. Președintele Consiliului Fiscal este prof. Daniel Dăianu, reamintește CursDeGuvernare.

Cazul „Pantelimon” scoate la iveală deficiențe majore din sistemul de sănătate. Nu există „dreptul de a muri”, iar medicii iau decizii neacoperiți de lege. „Suntem toți culpabili” (Libertatea) - România: 11 milioane de arbori tăiați oficial în zece ani. Alte câteva milioane, furate. Reîmpăduririle, pierdute prin desișul promisiunilor (Europa Liberă) - Controversele Neptun Deep și cum ne-am putea păcăli singuri cu titlul de „cel mai mare producător de gaze” din UE (Panorama)

Un an de la tragedia de la 2 Mai: Controverse, reorganizări și proteste în cazul Vlad Pascu (Adevărul)

Luni, 19 august, se împlinește un an de la accidentul mortal de la 2 Mai, în care doi tineri au murit loviți de mașina condusă de Vlad Pascu, testat pozitiv pentru cocaină, amfetamină și metamfetamină. Evenimentul a dus la destituiri în Poliția Constanța și la un program-pilot de reorganizare a IPJ Constanța. Dosarul lui Pascu a fost marcat de controverse, inclusiv acuzații de comportamente nepotrivite la adresa fostei judecătoare, înlocuită ulterior. Procesul este aproape de final la Judecătoria Mangalia, iar Pascu este în arest preventiv din 20 august 2023. Următorul termen de judecată este 20 septembrie.

Pe larg în Adevărul.

 

ANALIZĂ | Cazul „Pantelimon” scoate la iveală deficiențe majore din sistemul de sănătate. Nu există „dreptul de a muri”, iar medicii iau decizii neacoperiți de lege. „Suntem toți culpabili” (Libertatea)

Medicii de terapie intensivă au explicat, pentru Libertatea, că se întâmplă de multe ori ca pe secția de ATI să fie internați pacienți care este evident că nu mai pot fi salvați. Persoane cu cancer, cu multiple metastaze în faze terminale, cu afecțiuni multiorgan, ținuți în viață doar de aparate, până când corpul cedează. De multe ori, într-o înțelegere cu familia, cu șeful de secție, se ia decizia de a nu mai resuscita pacientul atunci când depășește punctul critic și nici aparatele nu-l mai pot menține în viață.

Riscul asumat de cadrele medicale este mare, în astfel de situații, explică medicii. Pentru că familia se poate întoarce a doua zi și să spună „domnule, m-ai păcălit, mai putea trăi” și legea nu-i oferă nicio formă de protecție.

În privința „dreptului de a muri” suntem la ani-lumină, ca legislație, în spatele altor țări. Prof. dr. Liviu Oprea, președintele Colegiului Medicilor Iași, la carte”, specialist în etică medicală, spune pentru Libertatea că această discuție nu a avut loc până acum în societatea românească și este momentul ca ea să fie purtată.

 

România: 11 milioane de arbori tăiați oficial în zece ani. Alte câteva milioane, furate. Reîmpăduririle, pierdute prin desișul promisiunilor (Europa Liberă)

Suprafața împădurită a României s-a mărit cu doar 0,3% în ultimul deceniu, de 30 de ori mai puțin decât recomanda Academia Română în 2016. În tot acest timp, drujbele au tăiat, legal, peste 11 milioane de copaci, mai mult decât recomanda același for științific. Acestora li se adaugă și tăierile ilegale, pe care un ministru al Mediului le estima, în trecut, la două milioane de arbori/an, scrie Europa Liberă.

Conform ultimelor date oferite de Institutul Național de Statistică, România avea anul trecut, în total, 6,6 milioane de hectare în fondul forestier.

O șansă la noi împăduriri a apărut în 2022, când Uniunea Europeană a pus la dispoziția României banii necesari. Premierul de atunci, Nicolae Ciucă, anunța și el „cea mai amplă campanie de împădurire”, finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență, de aproximativ 56.700 de hectare, până în 2026.

Noua campanie a fost redusă la jumătate chiar de Guvernul României la jumătate după doar un an.

La ora actuală România are doar 3.000 de hectare nou înființate. Lor li se mai adaugă în toamnă alte 3.000 de hectare, aflate acum în diferite stadii de avizare și proiectare.

„Cea mai mare provocare n-au fost banii, la împăduriri. Cea mai mare provocare este să convingem proprietarii, deținătorii de teren, să împădurească. Fermierii sunt reticenți pentru că au impresia că pierd venit agricol”, explică Ionuț Sorin Banciu, secretar de stat în Ministerul Mediului, ritmul lent.

Cei care doresc să participe la program primesc o subvenție anuală de 456 de euro pe hectar, timp de 20 de ani.

România are nevoie rapid de împăduri pentru că schimbările climatice sunt deja prezente, iar efectele se simt deja, mai ales în comunele și orașele din zona de câmpie.

 

Controversele Neptun Deep și cum ne-am putea păcăli singuri cu titlul de „cel mai mare producător de gaze” din UE (Panorama)

Proiectul Neptun Deep, prima exploatare offshore la mare adâncime din România, a intrat aproape în linie dreaptă, iar primele foraje ar putea avea loc spre final de 2024, după cum preciza ministrul Energiei.

Nu este pentru prima dată când se scot gaze din Marea Neagră, dar proiectul este unul de amploare, fiind la mare adâncime. Zăcământul e estimat la aproape 100 de miliarde de metri cubi.

Organizația de mediu Greenpeace atrage atenția că există riscuri mari la adresa ecosistemului din Marea Neagră și acuză autoritățile că nu au făcut publice toate potențialele riscuri.

Guvernanții susțin că acest proiect i-ar putea asigura României independență energetică. În paralel, însă, e neclar cum se vor atinge țintele climatice impuse de UE. Înlocuirea cărbunelui cu gaz natural s-ar putea să nu fie suficientă.

Gazele naturale sunt considerate un combustibil fosil de tranziție, iar pariul pe ele ar trebui limitat la o anumită perioadă de timp, afirmă, pentru Panorama, Otilia Nuțu, expert în piața energiei.

Publicația Politico crie că prima sarcină a lui Mark Rutte ca şef al NATO este găsirea unei femei din Europa de Est care să-l înlocuiască pe Geoană. Acesta va candida la alegerile prezidenţiale din România.

Înainte de a-şi începe noul mandat de şef al NATO, Mark Rutte s-a uitat deja peste câteva CV-uri ale celor care doresc să devină mâna sa dreaptă. Actualul secretar general adjunct, Mircea Geoană, care ocupă această funcţie din 2019, este aşteptat să se retragă, pentru a candida la alegerile prezidenţiale din România din noiembrie, au declarat oficiali NATO pentru POLITICO.

Un diplomat NATO de rang înalt din Europa de Vest a declarat că există un consens general în rândul aliaţilor că un est-european ar trebui să fie numit ca adjunct al lui Rutte. Discuţiile de la sediul NATO se concentrează pe două femei, foşti oficiali de rang înalt din Macedonia de Nord şi Bulgaria, două ţări balcanice care erau sub control sovietic până la sfârşitul Războiului Rece.

Efectele nebănuite ale scandalului Bulai-Pieleanu. Cum poate fi rezolvată problema abuzurilor din universități (Adevărul)

Persoanele hărțuite sexual, care frecventează sau activează în instituții de învățământ publice sau private, vor putea să trimită sesizări anonime asupra acestui fapt. Este un proiect de lege pus în dezbatere publică de Ministerul Educației, care încurajează denunțul abuzurilor și prevenirea lor pe viitor. Vorbim însă despre „o sabie cu două tăișuri”, consideră psihologul Radu Leca. Acesta trage un mare semnal de alarmă: am putea asista la un val de acuzații mincinoase, în timp ce multor profesori de bună credință le va fi teamă să mai intre la ore. 

Șeful Poliției din Constanța, care a demisionat după tragedia de la 2 Mai, a ajuns consul în Pakistan (Europa Liberă)

Chestorul Adrian Constantin Glugă, fost șef al Inspectoratului de Poliție Județean Constanța (IPJ) a fost detașat, începând cu data de 7 mai 2024, consul al României în Pakistan. Acolo, potrivit Ministerului Afacerilor Externe (MAE), eliberează vize. 

Adrian Glugă nu a susținut concurs pentru a intra în rândul personalului diplomatic, ci a fost detașat direct de Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

Pe pagina de internet a ambasadei României în Republica Islamică Pakistan numele lui Glugă nu apare, deși a fost numit consul încă din luna mai.

Informația a fost ținută la secret de MAE. Singurul loc în care Glugă a scris că este angajat al ministerului fiind declarația de interese pe 2024, pe care a depus-o, probabil din eroare, de două ori pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI). Declarația de avere, care este și ea obligatorie, nu a fost încărcată pe site-ul ANI.

Ce e imperativ în cazul Spitalul Pantelimon. Linia frontului (Spotmedia)

Scandalul Pantelimon, probabil cel mai mare din domeniul Sănătății, se desprinde tot mai mult de fondul problemei și se tranformă într-un bulion emoțional în care fiecare își descarcă frustrări, furii și dezamăgiri, justificate sau nu, legate de interacțiunea cu sistemul sanitar.

Iar acest bulion este aruncat prin generalizare în capul tuturor medicilor. Ceea ce este nu numai nedrept, ci și foarte periculos, pentru că efectul va fi golirea spitalelor, și de medici, care vor pleca unde vor vedea cu ochii, și de pacienți, care vor muri pe capete refuzând spitalizarea pentru nu fi uciși de medici.

De aceea clarificarea până la ultima virgulă, măcar atunci când temperatura emoțională va mai scădea, a celor întâmplate la Spitalul Pantelimon are importanță sistemică, dincolo de necesitatea de a aplica legea în mod corect într-un caz punctual.

Ceea ce, mai precis, ar trebui clarificat este exact linia frontului între acuzațiile oficiale, inclusiv din motivarea judecătorească de arestare a celor două doctorițe acuzate de crimă cu premeditare, și versiunea unanimă a medicilor ATI-iști în principal, dar și din alte specialități, scrie Ioana Ene Dogioiu în spotmedia.ro

Ana are medalie, americanii o vor „vâna“ până-n pânzele albe: cum au mai recuperat una, tot la gimnastică (Adevărul)

A 9-a medalie olimpică a României, cucerită la Jocurile Olimpice de la Paris, e și ultima care ajunge în țară, după o lungă și controversată bătălie care a depășit, din păcate, granițele unui concurs sportiv.

Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) a anunțat că, vineri, de la ora 15.30, va avea loc evenimentul de înmânare a medaliei olimpice de bronz gimnastei Ana Maria Bărbosu (18 ani). Festivitatea va avea loc pe esplanda Casei Olimpice din București.

Acțiunea de la București va „cicatriza“, în mare măsură, o „rană deschisă“ în ceea ce o privește pe Ana Maria Bărbosu. Din păcate, inclusiv după ceremonia de la Casa Olimpică, soarta acestei medalii va rămâne în aer. Pentru că partea americană a anunțat că va continua demersurile pentru recuperarea bronzului pierdut de Jordan Chiles, urmând să atace decizia TAS la Tribunalul Federal Elvețian și, în caz de nevoie, la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO).

Așadar, deși Ana Maria Bărbosu va trăi, vineri, un moment fericit, e posibil ca, peste ani – americanii estimează că va urma o luptă dură și lungă prin tribunale – ea să fie nevoită să returneze bronzul. Istoria Jocurilor Olimpice ne arată că, de-a lungul anilor, au existat astfel de decizii șocante.

Președintele Partidului Național Liberal, Nicolae Ciucă, și-a angajat un consultant politic din Slovacia în pre-campania pentru alegerile prezidențiale din acest an, scrutin la care și-a anunțat deja intenția de a candida din partea liberalilor. Consultantul se numește Martin Poliačik, are 44 de ani și este un fost politician slovac care, după 2020, a devenit expert în comunicare, scrie G4Media

Acesta este doar unul dintre consultanții politici cu care lucrează PNL. Potrivit surselor G4Media.ro, liberalii mai au contracte cu alte două firme de consultanță.

Surse G4Media.ro susțin că Martin Poliačik i-ar fi fost recomandat lui Ciucă de actualul președinte al Cehiei, Petr Pavel, cei doi fiind prieteni vechi din vremea când ocupau funcții de conducere în armatele celor două țări. Poliačik s-ar fi ocupat inclusiv de redactarea unei prime variante a cărții autobiografice a liderului PNL, ideea volumului fiind inspirată după una similară, a lui Pavel, de asemenea publicată înainte de alegerile prezidențiale.

La fel ca la Ciucă, titlul cărții cehului face aluzie clară la fosta sa meserie: ”În prima linie”. Unul dintre proiectele la care ar fi lucrat Poliačik după ce a fost angajat de Ciucă a fost redactarea acestei cărți, dar rezultatul nu ar fi fost satisfăcător (conținutul nu ar fi ținut cont de specificul autohton), astfel că demersul a fost reluat. Astfel s-ar explica și întârzierea apariției volumului pe piață, inițal aceasta fiind anunțată pentru luna iunie.

Recent, publicația snoop.ro a dezvăluit faptul că PNL a încheiat un contract pentru publicitate outdoor, cheltuind între mai și august 2024, „din subvenții acordate de la bugetul de stat” suma de 510.000 de euro pe lună pentru 400 de panouri stradale care promovează cartea lui Nicolae Ciucă. Liberalii au mai achitat 450.000 de euro pentru producerea și montarea afișajului în toată țara.

 

Ciolacu pe urmele lui Dăncilă și Ponta. Candidatura în statul eșuat (Spotmedia)

”Ca orice social democrat pur sânge, nu-i așa?, dl Ciolacu se duce la mănăstire înainte de a-și anunța candidatura prezidențială, de care pare să nu fi reușit să scape, oricât a încercat.

Nu a ales o rețetă de succes. Au fost la Putna de Sfânta Maria înainte de alegerile prezidențiale și Viorica Dăncilă și Victor Ponta , alţi sociali-democrați adevărați”, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu.

”Dar poate că dl Ciolacu va avea mai multă susținere divină de la Văratec și, cinstit vorbind, are mare nevoie de ea în acest demers extrem de riscant și cu șanse destul de mici de reușită.

Cu atât mai mult cu cât își va anunța candidatura pe fondul inflamat al scandalului Pantelimon, care izbește cu maximă putere guvernul în funcție.

Cum ancheta penală este în curs și până la alegeri vor tot avea loc diferite evenimente legate de ea, la poliție, la parchet și în fața judecătorilor, memoria evenimentului, altfel scurtă în pofida maximei inflamări, va fi reîmprospătată.

Coroborat cu scandalul azilelor, cu Crevedia, cu 2 Mai și altele asemenea, Pantelimon nu mai este despre două persoane acuzate de omor, ci despre un stat eșuat, căruia poporul trebuie să îi dea un chip, un nume și un prenume. Cum dl Iohannis este total absent și deja complet irelevant pentru public, sigur că acel chip este al premierului.

Oricum guvernarea erodează masiv, însă asemenea lebede negre provoacă daune majore”.

 

Românii nu au dreptul la un sfârșit demn. (Adevărul)

Odată cu izbucnirea scandalului de la Spitalul Sf Pantelimon, tot mai mulți medici atrag atenția că România se confruntă cu un vid legislativ în îngrijirea pacienților terminali. În lipsa unui protocol clar, deciziile medicale sunt influențate de cutume religioase și practici învechite, ceea ce împiedică alinierea la standardele internaționale, spun aceștia. Articolul integral în Adevărul

 

De ce medicamentele noi pentru cancer și afecțiuni grave ajung în România cu o întârziere de până la cinci ani (Investigație SNOOP)

Politica prețurilor netransparente ale industriei big pharma, dar și incapacitatea financiară și de organizare a guvernelor din țări precum România, cresc inegalitățile în Europa, inclusiv când e vorba de chestiuni de viață și de moarte, arată o amplă investigație transfrontalieră publicată miercuri dimineață, la care a participat și siteul nonprofit Snoop, din România. 

O anchetă coordonată de Investigate Europe a documentat accesul pacienților din țările UE la 32 de medicamente inovatoare, dovedite a avea un impact substanțial asupra supraviețuirii sau calității vieții bolnavilor. Zece din aceste medicamente nu sunt disponibile încă în România – și numai pentru cinci din ele există tratamente substitut. De asemenea, există pacienți care nu au acces nici la cele disponibile în țara noastră, pentru că unele medicamente sunt decontate doar pentru o parte din afecțiunile pe care le pot trata. 

Cum și-a câștigat o pacientă în instanță dreptul la tratament? aflați din investigația Snoop.

 

Stafia lui Nicolae Ceaușescu încă bântuie prin halele fabricilor de armament din România. Uzine conduse de foști șefi de cimitre și pulberi importate dintr-o țară pro-Putin (Pressone):

”Industria de apărare a României este, înainte de toate, o formidabilă mașină a timpului: odată trecut de porțile unei uzine de armament, un vizitator are mari șanse să călătorească în trecut și să se teleporteze, de pildă, direct în Epoca de Aur.

Vizitatorul atent la detalii va descoperi astfel o lume încremenită în timp, încă bântuită pe alocuri de stafia lui Nicolae Ceaușescu, a cărui umbră continuă să se întindă peste halele, bancurile de lucru ori atelierele rămase – în vasta lor majoritate - neschimbate de mai bine de 30 de ani.

România are o industrie de apărare cu două viteze: una minoritară, modernă și complet privatizată și una majoritară, de stat, blocată în limbo-ul tranziției, cu linii de producție învechite și depășite, lipsă cronică de investiții, capital și forță de muncă.

Aici ne aflăm. Iar această stare de fapt reprezintă, paradoxal, o veste bună: practic, am ajuns atât de jos, încât, de acum încolo, nu putem decât să o luăm în sus”.

În referatul întocmit de Parchet și susținut în fața instanței există câteva momente neclare, pur și simplu nedovedite sau pe care procurorii le-au utilizat și nu e limpede, cel puțin deocamdată, cum le-au dus mai departe, scrie Cătălin Tolontan pe hotnews.ro.

De pildă, procurorii consemnează o declarație, necorelată și neprobată, că și alți medici ”grăbesc decesele pacienților”. Iar asistentele spun că uciderea oamenilor s-a tolerat până acum pentru că unii șefi consideră că ”ăsta e un spital de amărâți”

Acțiunea Parchetului în cazul celor 17 pacienți decedați în trei zile la Spitalul Sf. Pantelimon a polarizat societatea românească. Mai multe societăți și sindicate ale cadrelor medicale, cu excepția alianței Universităților de Medicină și Asociației medicilor legiști, au atacat faptele expuse de procurori, ca fiind proba incompetenței magistraților. 

Într-un comunicat  al Sanitas apare chiar cererea „Invităm publicul să nu aibă nicio opinie”, o idee strălucită dacă am fi în România anilor 1950. Chiar dacă ești convins că procurorii își camuflează propriile interese egoiste printr-un discurs nesincer despre lege, totuși Sanitas, Societatea ATI sau Colegiul Medicilor trebuie să accepte că trăim într-o societate în care există control cetățenesc și constrângere legală. Toți ne supunem acelorași legi, indiferent de profesiile sau credințele noastre; altă formulă pentru conviețuire nu există.

 

Cazul Pantelimon: Pacienți în brațele neîncrederii, medici care nu vor mai avea curaj  - spotmedia.ro:

Sunt multe lucruri care dovedesc neglijență, sunt multe lucruri care nu trebuiau să se întâmple așa la spitalul Pantelimon, neglijențe și malpraxis, dar de la ele până la crimă cu premeditare este o distanță extrem de lungă, afirmă prof. univ. dr. Gheorghe Andrei Dan, medic primar în cardiologie și medicină internă.

Într-un interviu pentru SpotMedia.ro, doctorul Ghorghe Andrei Dan analizează efectele dramatice, dar și cauzele profunde ale scandalului Pantelimon: nimic din toate astea nu s-ar fi întâmplat sau, în orice caz, n-ar fi făcut această vâlvă decât, poate, la nivel personal, dacă existau sistemele de reglementare absolut necesare.

Din cauza generalizării și reacției extreme a presei, spune prof. Dan, pacientul a fost împins în brațele neîncrederii, ale disperării, ale miturilor. Iar medicii ATI vor mai putea să aibă libertatea de gândire, să acționeze în cunoștință de cauză la un pacient grav, pe care eventual îl pot salva cu o măsură în extremis? Vor avea curajul?

„Acces interzis” în 7 parcuri din Oradea pentru comunitatea LGBT. Primăria refuză să aprobe manifestările publice ale minorităților sexuale (Pressone)

Autoritățile locale și comunitatea creștină din Oradea încearcă să blocheze, din nou, manifestările publice ale comunității LGBT din oraș. Primăria invocă un calendar supraîncărcat deja de alte evenimente și refuză să aprobe orice întrunire a comunității gay, în oricare dintre parcurile din oraș. 

Deși România a fost condamnată în mai 2023 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru nerecunoașterea cuplurilor de același sex, statul nu a întreprins niciun demers în această direcție. Mai mult decât atât, comunitatea LGBT se confruntă în continuare cu discriminare, homofobie și transfobie, inclusiv din partea autorităților. 

Panorama se concentrează pe ”Curiosul caz al Olteniei de sub Munte: de ce s-a blocat brusc proiectul pentru un nou geoparc UNESCO în România”:

Într-o Românie în care „frumusețile patriei” sunt lăudate fără reținere, în care și cetățeni, și politicieni deplâng valorificarea insuficientă a resurselor naturale și a tradițiilor, cel mai recent plan, de validare a Olteniei de sub Munte (Vâlcea) drept geoparc UNESCO, a fost întrerupt brusc. O situație nemaiîntâlnită în Rețeaua Globală a Geoparcurilor. După cinci ani de eforturi intense depuse de o asociație, aleșii locali au anunțat că se opun proiectului.

Motivele invocate de primării nu stau în picioare, spun experții. S-a demonstrat, atât în țară, cât și în lume, că statutul de geoparc internațional poate fi un model reușit de dezvoltare locală.

Panorama a stat de vorbă cu toate părțile implicate, pentru a înțelege cum s-a ajuns la acest blocaj fără precedent. Și am vrut să aflu cum ar putea fi folosite astfel de proiecte pentru a crește sănătos cele mai valoroase regiuni de la noi.

La o primă vedere, cazul Pantelimon pare despre două femei care din motive încă necunoscute au decis să se joace de-a Dumnezeu, alegând pe cont propriu cine e „de lăsat” și cine de salvat, iar breasla medicală face scut în jurul lor, fie din solidaritate profesională, fie pentru că asemenea practici ar fi mai extinse, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu în editorialul său din spotmedia.ro:

”Dar dincolo de prima lectură, extrem de emoțională și cu o puternică tușă senzațională, dincolo de chestiunea acută și punctuală în bună măsură incontestabilă, există realități cronice.

Cu siguranță cele două doctorițe arestate preventiv beneficiază de prezumția de nevinovăție. Ea este însă puternic zdruncinată de elementele concrete ale speței, pe care nimeni nu le-a negat deocamdată.

Sigur că fiind an electoral, tentația politizării este foarte mare. Dar e o realitate că medicina paliativă nu a fost grija niciunui ministru al Sănătății în ultimii 30 de ani.

După cum e o întrebare dacă societatea are educația necesară pentru a înțelege că uneori, nu arbitrar, nu în secret, ci procedural, cu reguli precise și explicații complete, un pacient poate ajunge în mod obiectiv „de lăsat” și este chiar uman să îl lași.

Cele două inculpate trebuie judecate până la capăt și în cazul lor punctual va exista o concluzie. Dar este foarte riscant valul de ură generalizată ridicat de acest caz și de opiniile formulate de anumiți medici în spațiul public.

Se descarcă acum furia pentru toate nemulțumirile, adesea justificate, provocate de funcționarea sistemului sanitar. Cu două efecte adverse.

Pe de-o parte, asemenea descărcări epuizează subiectul, care apoi devine neinteresant până la următoarea criză. Efectele bune se obțin rațional și calm nu în răcnete isterice.

Pe de altă parte, culpabilizarea la grămadă a medicilor și a opiniilor medicale este un ferment pentru migrație. Nu știu câți pacienți au ucis medicii ATI, dar știu sigur că lipsa lor va provoca măceluri”.

Cum intră China pe sub pielea universităților de medicină din România. Cazurile Iași & București (Europa Liberă):

”Două din cele patru universități de top de medicină din România – cele din Iași și București – promovează medicina tradițională chineză (MTC), un stil de medicină vechi de două milenii, văzut de Partidul Comunist de la Beijing ca pârghie de a-și extinde influența la nivel global. Ambele universități oferă studenților cursuri opționale de MTC.

La Iași, acum câteva luni a fost înființat un Institut Confucius. Aceste organizații sunt controversate la nivel occidental, fiind văzute în multe țări ca platforme de promovare a mesajelor guvernamentale ale regimului comunist de la Beijing.

Într-un răspuns pentru Europa Liberă, rectorul UMF Iași, Viorel Scripcaru, spune că deschiderea Institutului Confucius face parte dintr-un proces de „internaționalizare a Universității”.

Despre noile cursuri opționale de MTC oferite studenților, rectorul spune că acestea vin și ca urmare a unei recomandări a World Federation for Medical Education, care a sfătuit universitatea să folosească mai mult practica în domeniul medicinei alternative.

Medici de la UMF București au participat în iulie la o bursă de medicină tradițională chineză plătite de oficialii chinezi. Bursa a fost oferită după o întâlnire dintre ambasadorul Chinei de la București cu rectorul universității bucureștene.

Medicina tradițională chineză este promovată și în alte universități din România, cum sunt cele de la Brașov și Arad. Acestea oferă un master, respectiv un centrul de MTC unde studenții pot face practică sub supravegherea medicilor chinezi.”

Valea Jiului: între moștenirea cărbunelui și greaua tranziție verde, stă un inamic invizibil (Panorama):

”Valea Jiului, strâns legată de industria cărbunelui care a modelat-o, se confruntă cu dificultăți în tranziția către energie verde, gaz sau turism și este una dintre cele mai expuse zone din UE la emisiile de metan de la minele abandonate. 

În timp ce protecția mediului este neglijată în favoarea supraviețuirii economice, reglementările europene impun măsuri urgente, dar zona rămâne vulnerabilă atât la impactul pe termen lung al emisiilor, cât și la incertitudinea viitoarelor oportunități de muncă și dezvoltare.

O explozie pe care o porți cu tine mereu

„Totul era despre producție. Să scoatem iar și iar cărbune, indiferent de condițiile de siguranță”. 

Asta spune Alexa Nicu, un miner de aproape 40 de ani cu părul împletit în codițe spic, despre una dintre cele mai puternice explozii din subteranul Văii Jiului, la mina Petrila, în 2008. 

Atunci, 38% din suprafața corpului său a fost arsă”. 

România, la final de Jocuri Olimpice. Cea mai bună ediție a ultimilor 16 ani pentru sportivii români (Libertatea):

”România a încheiat pe locul 23 participarea la Jocurile Olimpice de la Paris și are în palmares nouă medalii, dintre care trei de aur, patru de argint şi două de bronz - mai multe decât la Tokyo 2020 şi Rio 2016, unde s-au obţinut câte patru medalii.

Marile speranţe ale României pentru aurul olimpic s-au îndreptat de la început spre David Popovici şi spre canotori. Și s-a intuit corect: de la ei au venit trei medalii de aur.

Cele nouă medalii la JO 2024 de la Paris au fost obținute în patru sporturi: înot, canotaj, gimnastică și haltere. Delegația României a avut 106 sportivi la Jocurile Olimpice de la Paris”.