Revista presei românești

România, sub scutul UE împotriva atacurilor din SUA (G4Media) - Analiză: De ce nu vrea România să trimită trupe în Ucraina (DW)

De ce irosește Simion glonțul? (SpotMedia)

Dacă moțiunea de cenzură supusă azi votului în Parlament ar fi adoptată, cu voturile USR și ale încă 18 dezertori din coaliție, pe lângă semnatari desigur, Guvernul ar cădea și am intra în criză guvernamentală înainte de campania prezidențială și în condiții economice foarte dificile.

Primul efect imediat ar fi căderea bursei și scăderea șanselor României de a se mai împrumuta, chiar la dobânzi uriașe, pentru că ar intra în zona de maximă impredictibilitate politică, cu un extremist bizar prorus pe primul loc al sondajelor prezidențiale.

Cine ar avea de câștigat într-o astfel de situație? Semnatarii moțiunii desigur, pentru că extremiștii se alimentează din criză și panică.

Moțiunea are însă șanse minime să treacă având în vedere anunțul liderilor USR că nu intenționează să voteze moțiunea, o decizie absolut rațională, având în vedere efectele deja expuse ale unei crize guvernamentale. Cu excepția straniei poziționări a lui Claudiu Năsui, useriștii par să fi înțeles riscul de a deveni idioții utili ai extremiștilor.

Dl Simion știe că demersul este compromis din start. Iar acest demers este posibil o singură dată pe sesiunea legislativă. Deci următoarea moțiune de cenzură poate fi depusă cu aceleași semnături abia în toamnă, indiferent de rezultatul prezidențialelor.

Moțiunea are rolul de a-l profila apăsat pe George Simion drept liderul Opoziției în luptă cu sistemul și, implicit, moștenitorul de drept al candidaturii lui Georgescu, scrie Ioana ene Dogioiu pe pagina SpotMedia. 

România, sub scutul UE împotriva atacurilor din SUA (G4Media)

Mari state europene au lansat joi mesaje de solidaritate cu România după ce Parchetul general a deschis trei dosare împotriva lui Călin Georgescu. E un gest politic profund simbolic, în antiteză cu atacurile administrației Trump. UE oferă acum României un scut politic cu steluțe galbene. E suficient pentru București, cu Rusia la graniță? Puțin probabil în acest moment.

Mesajele celor patru țări au venit aproape concomitent, ceea ce indică o coordonare politică.

Berlinul, Parisul, Madridul și Haga au sărit în ajutor în cel mai greu moment al statului român din ultimele două decenii. E o perioadă-turnesol și pentru societatea românească, răvășită de propaganda rusă, de rețelele sociale, de corupția politică, letargia instituțiilor și, în ultima lună, de poziționările administrației Trump. 

E suficient scutul european pentru nevoile de securitate ale României? Deocamdată nu. UE nu poate suplini încă SUA ca putere militară.

România se bazează acum într-o măsură semnificativă pe investițiile americane de securitate: trupe americane și echipamente americane sub egida NATO, investiții în viitoarea bază NATO de la Mihai Kogălniceanu. Prezența militară a SUA în România e în sine o garanție fără egal: reduce spre zero posibilitatea ca Rusia să riște un atac militar.

Dacă însă Donald Trump ar decide că România nu respectă valorile SUA, așa cum a declarat vicepreședintele JD Vance la Munchen și ar anunța retragerea militară, asta ar declanșa imediat o criză de securitate.

Jurnalistul Cristian Pantazi, redactor șef G4Media, consideră că acesta e motivul pentru care România evită orice confruntare politică ori diplomatică cu administrația Trump. Oficialii de la București sunt obligați să danseze pe sârmă: să apere integritatea alegerilor și Constituția, dar să convingă SUA că sunt în continuare parteneri.

Analiză: De ce nu vrea România să trimită trupe în Ucraina (DW)

Liderii partidelor au spus la discuțiile cu președintele interimar că nu sunt de acord cu trimiterea de trupe de menținerea a păcii în Ucraina.

Ei nu au precizat vreo idee nouă despre ce-ar trebui să propună Bucureștiul la întâlnirea extraordinară cu liderii europeni de săptămâna viitoare.

La summit-ul extraordinar din 6 martie, unde șefii de stat și de guvern din Uniunea Europeană vor discuta acest subiect, Bucureștiul nu are prea multe de spus. Totuși, e de așteptat ca Ilie Bolojan să nu se plaseze alături de statele care tind spre iliberalism, cum sunt Ungaria sau Slovacia, care vor fi mai degrabă de partea agresorului, ci să caute mai degrabă să fie alături de marile democrații liberale. Fiindcă nu se pune problema intrării în război, ci opririi lui. Chiar și așa, partidele din Parlamentul României au respins ideea trimiterii de trupe de menținere a păcii în eventualitatea unei încetări a conflictului ruso-ucrainean. 

Multe state europene continuă să aibă rezerve despre trimiterea forțelor de menținere a păcii în Ucraina, mai ales că ecuația are deocamdată mai multe necunoscute decât constante iar România se află în plină campanie pentru prezidențialele din luna mai. Orice raliere la soluția Franței ar însemna un nou impuls pentru extremiștii români în căutarea unui nou candidat după toate probele scoase la iveală ieri de procurori împotriva lui Călin Georgescu.

Peste tot în regiune sunt duplicități și complicații, observă jurnalista Sabina Fati în analiza publicată de DW. 

Țările defunctului Tratat de la Varșovia rămân sfioase sau chiar duplicitare când vine vorba despre Rusia și destul de des preferă echivocul în locul principiilor.

Opinie: Pregătea Georgescu o lovitură de stat? (DW) - Hrana, apa, pușcărie! Ce arată acuzațiile împotriva lui Georgescu și eșecul monumental al statului. Unde ați fost? (SpotMedia) - Moment decisiv înainte de alegeri: anchetarea lui Călin Georgescu (G4Media)

Zilele în care statul român s-a trezit (Republica)

De mai bine de două luni, candidatul extremist Călin Georgescu face declarații de tip legionar și nu este pedepsit, deși lege există. Face declarații care subminează siguranța națională și nu este pedepsit. Se afișează public cu lideri legionari și face aranjamente secrete cu persoane acuzate de crime peste hotare. Și, dincolo de toate, personajul se dovedește a fi vârful de lance al unei rețele uriașe de propagandă și dezinformare de sorginte rusească, care abia în ultimele luni și-a scos capul hâd la lumină. Dar el există de aproape un deceniu. 

A apărut primul interviu al președintelui CCR, Marian Enache, care a explicat în termeni clari și de specialitate că anularea alegerilor prezidențiale n-a fost un joc. Că măsura asta de o gravitate uriașă a fost, în fapt, un răspuns la o mare lovitură dată democrației românești. 

Totul a culminat cu perchezițiile făcute la Potra și la alți membri ai Legiunii străine, despre care înțelegem că ar fi înființat o organizație fascistă, cu rolul de a genera violențe sociale în România.

În mod șocant pentru unii și tardiv pentru alții, Călin Georgescu a fost ridicat și dus la audieri la Parchetul General. A ieșit de acolo sub control judiciar și cu o nouă calitate: aceea de inculpat. 

De câteva zile, statul român pare să se fi trezit. Dă semne că luptă. Că are anticorpi. Și că nu ia deciziile în funcție de reacția fanilor lui Călin Georgescu, ci în funcție de lege. 

Opinie: Pregătea Georgescu o lovitură de stat? (DW)

Procurorii vorbesc despre acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, instigare publică, iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antisemit, precum şi aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizaţii, fals în declaraţii privind sursele de finanţare din campania electorală anterioară, comunicarea de informaţii false.

Conform G4Media, este vizată o grupare condusă de Horaţiu Potra și relațiile acesteia cu Moscova. Anchetatorii au găsit în perchizițiile lor lingouri de aur, sume mari de bani, arme neletale, telefoane, cartele telefonice dar și arme folosite în război. 

Au apărut deja conversațiile lui Marian Motocu, un apropiat al lui Georgescu, pe care le-a avut cu un colonel GRU de la Ambasada Rusiei, potrivit Antena 3. Din aceste discuții rezultă că cei doi au vorbit inclusiv despre înființarea unor forțe patriotice cu ajutorul cărora ar fi urmat să intimideze instituțiile statului sau chiar să le ia cu asalt.

O serie întreagă de date sugerează că instituțiile de forță ale României cunoșteau toate legăturile prezidențialului extremist cu mercenarii lui Horațiu Potra, același care a luptat împreună cu Evgheni Prigojin, defunctul șef al trupelor Wagner în Republica Centrafricană și în Republica Democrată Congo; că erau cunoscute legăturile cu Rusia ale lui Călin Georgescu și că serviciile secrete ale României au avut pe masă tot dosarul lui, inclusiv cu acuzația de azi pe care procurorii o anchetează: răsturnarea ordinii constituționale.

Altfel spus, Călin Georgescu e acuzat că ar fi pus la cale o lovitură de stat. De ce serviciile secrete autohtone nu au spus nimic înainte de anularea primului tur de scrutin, rămâne deocamdată o întrebare fără răspuns. 

Hrana, apa, pușcărie! Ce arată acuzațiile împotriva lui Georgescu și eșecul monumental al statului. Unde ați fost? (SpotMedia)

În mod cert, declanșarea urmăririi penale împotriva lui Călin Georgescu schimbă fundamental paradigma alegerilor prezidențiale din mai. Pe scurt, după o asemenea acțiune, ori mergi până la capăt pe bază de dovezi solide și aplici legea fără nicio rezervă, indiferent de urlete, interne sau de pe peste Ocean, ori l-ai făcut președinte cu un scor zdrobitor.

Procesul penal durează, procedural, suficient încât să depășească cu mult 4 mai.

Întrebarea imediată este ce va face CCR?

Cum a crescut organizația cu caracter fascist și rasist în mai multe județe, conform PICCJ, fără ca instituțiile statului să observe?

Interceptările făcute publice nu sunt de ieri. Potra cerea, în 2021 spune el, finanțare de 20-35 de milioane de dolari pentru Călin Georgescu de la Frank Timiș, promițând redeschiderea minelor de aur și asigurându-l că „are sprijinul americanilor care i-au făcut campanie lui Donald Trump”. Unde erau instituțiile statului care înainte de 24 noiembrie nu știau nimic despre Călin Georgescu?

Moment decisiv înainte de alegeri: anchetarea lui Călin Georgescu (G4Media)

Este un moment decisiv înainte de alegeri și extrem de delicat pentru statul român. Pe de-o parte, evenimentele de azi indică o probabilitate foarte mare de blocare a candidaturii lui Călin Georgescu sau de respingere a acesteia de către Biroul Electoral Central. Pe de altă parte, există un risc major de escaladare a protestelor de stradă și de martirizare a lui Călin Georgescu.

Deja tensiunile s-au amplificat după instigările la proteste ale liderilor AUR și POT, la care se adaugă prezența Cristelei Georgescu la sediul Parchetului General, unde s-a deplasat pentru a-și susține soțul și pentru a denunța ceea ce ea a numit ”demoncrația”. Miercuri după amiaza nu s-au strâns foarte mulți susținători în fața Parchetului, câteva sute, dar atmosfera era  extrem de încordată. Totuși,  peste numai câteva zile, sâmbătă, este anunțat un mare protest organizat de AUR. Simion a anunțat un milion de participanți în toată țara.

Georgescu și-a îndemnat încă de dimineață susținătorii, înainte de a fi dus la Parchet, să participe la protestul de sâmbătă. Acesta va fi un moment important. Vom vedea peste câteva zile ce impact au avut dezvăluirile procurorilor asupra susținătorilor lui Georgescu, dacă i-a demobilizat sau, dimpotriva, i-a înfuriat și mai rău. Este un moment de răscruce în dinamica alegerilor prezidențiale care vor programate pentru luna Mai.

De acum totul se complică teribil. Este de așteptat ca tensiunea în societate să crească progresiv pe măsură ce ne apropiem de data limită a depunerii candidaturilor: 15 martie.

Rușii au infiltrat România? Și baza NATO de la Kogălniceanu? (DW)  - Cine este Toni Greblă? Ce îi reproșează șeful Guvernului? Ce a făcut și ce nu a făcut Autoritatea Electorală Permanentă (Europa Liberă)

Noua paradigmă prezidențială. Modelul Bolojan (SpotMedia)

Consultările cu partidele politice inițiate de președintele interimar Ilie Bolojan reprezintă  mai mult decât un foarte necesar șantier pentru construirea unui punct de vedere național în chestiuni esențiale, așa cum sunt războiul și pacea din Ucraina, politica europeană de apărare și creșterea bugetelor pentru apărare, toate pe agenda Consiliului European de săptămâna viitoare.

Dar dincolo de aspectele concrete, punctuale și extrem de importante, esențial în demersul președintelui Bolojan este că domnia sa setează, din incomoda poziție de interimar, un nou standard de exercitare a funcției prezidențiale.

Este mai mult decât exercițiul atribuției prezidențiale de mediator, este un semnal “din deal” că partidele politice parlamentare sunt esențiale în sistemul democratic, că, bune sau rele, fiecare are în spate voturile a cel puțin 5% din electorat, deci ca reprezentante ale acestor oameni ele trebuie cel puțin ascultate.

Ceea ce transmite Ilie Bolojan prin organizarea acestor consultări este că președintele nu este deasupra sistemului politic, independența lui nu înseamnă că este pe cont propriu împotriva partidelor, ceea ce a devenit un miraj al acestei campanii, ci face parte din sistemul politic și toate deciziile acestuia trebuie să fie, mai ales în chestiunile esențiale, rezultatul unui concert.

Dacă în săptămânile rămase până la alegerile prezidențiale, Ilie Bolojan va reuși să schimbe substanțial percepția asupra instituției prezidențiale și va reseta așteptările în privința ei, va redeveni posibil să sperăm la evitarea unui dezastru istoric, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu. Integral pe pagina SpotMedia.

 

Rușii au infiltrat România? Și baza NATO de la Kogălniceanu? (DW)    

Președintele și primul ministru știu probabil de la serviciile secrete care sunt căile prin care Rusia are acces la informații de primă mână în România, cine sunt oamenii pe care se bazează, ce influență au, care sunt rețelele prin care se dezvoltă, cât de mari sunt afacerile lor și prin ce interpuși se derulează. 

Dar dacă toate detaliile sunt știute de profesioniștii de intelligence, înseamnă că rușii sunt lăsați cu bună știință să-și găsească drumul spre putere? Oricum, absența justiției anticorupție din ultimii zece ani lucrează în favoarea lor.

Cel mai recent exemplu e cel al comandantului Logisticii Armatei, generalul Cătălin Zisu, acuzat de un prejudiciu de 2,5 milioane de euro în urma unor lucrări fictive la cimitirul militar din capitală. Șeful Logisticii aprovizionează armata cu tot ce are nevoie - de la hârtie igienică, la rachete.

Oare acest general sabota Armata doar din lăcomie? 

Surse ale G4media susțin că generalul Zisu era într-o relație de amiciție cu Nicolae Ciucă, fost șef al Armatei Române, și cu generalul Marian Hăpău, fostul șef al Direcției Generale de Informații a Apărării, care este serviciul secret al Armatei.

De altfel, în perioada generalului Hăpău, a avut loc licitația de construire a Bazei NATO de la Kogălniceanu câștigată, după cum scrie Curs de guvernare, de un consorțiu având în componență o companie rusească controlată de un oligarh din proximitatea lui Vladimir Putin...

Jurnalista Sabina Fati observă că toate încrengăturile duc la Moscova. Propulsarea unui prezidențiabil cu sprijin de la Kremlin, vulnerabilizarea armatei, faptul că filiala românească a Lukoil a continuat să furnizeze combustibil autorităților publice și în anii de după invazia rusă din Ucraina, chiar și atunci când în fruntea guvernului s-a aflat generalul Nicolae Ciucă, demonstrează în ce parte vor să ducă țara liderii români și serviciilor lor. 

Pe larg, pe pagina DW.

 

Cine este Toni Greblă? Ce îi reproșează șeful Guvernului? Ce a făcut și ce nu a făcut Autoritatea Electorală Permanentă (Europa Liberă)

Politician și jurist român cu o carieră marcată de roluri cheie în administrația publică și sistemul juridic, Toni Greblă a fost senator PSD, judecător al Curții Constituționale și președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP). Cariera sa a fost, însă, umbrită de controverse, inclusiv fapte de corupție pentru care Înalta Curte de Casație și Justiție l-a achitat definitiv în 2019.

În 2023, Curtea de Conturi a constatat că Toni Greblă și-a majorat ilegal salariul cu 50% și a fost obligat să returneze aproximativ 24.000 de euro. 

Europa Liberă reamintește că pe 26 noiembrie 2024, soția lui Toni Greblă, Mihaela Greblă, a distribuit un videoclip în care Călin Georgescu, candidat la acel moment la alegerile prezidențiale, își prezenta planurile privind mineritul și agricultura din România. 

Coaliția de guvernare a decis marți, pe 25 februarie, să ceară revocarea lui din funcția de președinte al Autorității Electorale Permanente, poziție în care a ajuns în urma propunerii PSD.

Decizia în ceea ce privește revocarea va fi luată de plenul Parlamentului.

Cine a mai beneficiat de excursii plătite de Nordis: sejururi de lux pentru politicieni, jurnaliști și funcționari ANAF (Recorder) - „Au amanetat PNL”. Datorii de 25 de milioane de euro către o singură firmă, televiziunile sună după bani (Snoop) - Cum a ajuns Germania exact în situația României. Expert: „Oamenii s-au săturat să li se spună până și ce să mănânce” (Adevărul)
 - Adevărata alegere a României. Dai nas lui Ivan, se suie pe divan (SpotMedia)

Desființarea hotărârii CCR prin care s-au anulat alegerile, pe masa Înaltei Curți. Ce spun judecătorii despre Călin Georgescu: „Urmărește denaturarea adevărului” (Libertatea)

Afirmațiile prin care Călin Georgescu cere - prin intermediul unei asociații civice - anularea Hotărârii CCR din 6 decembrie 2024 și organizarea turului doi al alegerilor prezidențiale „constituie un precedent de o gravitate extremă” și urmăresc „denaturarea adevărului”. Libertatea prezintă motivarea deciziei prin care Curtea de Apel București a respins pe 18 decembrie 2024 acțiunea lui Călin Georgescu, în contextul în care Înalta Curte ia în discuție marți, 25 februarie 2025, contestația suveranistului.

Călin Georgescu a făcut recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce Secția de Contencios Administrativ a instanței ierarhic inferioare i-a respins cererea prin care solicita, pe scurt, organizarea turului doi ale alegerilor prezidențiale între el și candidatul situat pe locul doi, adică Elena Lasconi.

Acțiunea a fost formulată la Curtea de Apel București de o asociație civică ca „mandatar procesual” al lui Călin Georgescu, tocmai ca să nu se poată susține că suveranistul cere anularea deciziei CCR în nume personal. Ca lucrurile să fie și mai complicate, pe reprezentantul respectivei asociații în cheamă Cătălin Georgescu și este avocat.

Pe scurt, Călin Georgescu cere anularea notelor de informare prezentate în Consiliul Superior de Apărare a Țării (CSAT) de serviciile de informații și cele de apărare, din care reiese că suveranistul a cresut în sondaje în mod artificial, de la 1% la 23%, inclusiv cu ajutorul Rusiei.

Cine a mai beneficiat de excursii plătite de Nordis: sejururi de lux pentru politicieni, jurnaliști și funcționari ANAF (Recorder)

În timp ce încasau zeci de milioane de euro de la clienți, pentru apartamente care existau doar pe hârtie, patronii Nordis cheltuiau sume exorbitante pe campanii de publicitate menite să le spele imaginea și pe sejururi de lux acordate celor care le puteau oferi protecție.

Închirierea de avioane private cu care erau plimbați liderii PSD, în frunte cu Marcel Ciolacu, este doar o parte a acestei povești. Recorder a descoperit că firmele din grupul Nordis au plătit și organizat sejururi peste hotare pentru prezentatoarea TV Anca Alexandrescu, pentru un inspector al Fiscului care efectuase controale la dezvoltatorul imobiliar, dar și pentru politicienii Sorin Grindeanu și Alfred Simonis.

Pe lângă călătoriile cu avioane private de care s-a știut până acum în spațiul public, cei doi lideri PSD au beneficiat și de pachete turistice complete plătite de firmele Nordis.

„Au amanetat PNL”. Datorii de 25 de milioane de euro către o singură firmă, televiziunile sună după bani (Snoop)

Facturile neplătite după alegerile din 2024 și ratele pentru sediile cumpărate de la RAAPPS se ridică la peste 30 de milioane de euro, au dezvăluit surse de la vârful PNL pentru site-ul de investigații Snoop. Ilie Bolojan a recunoscut în mai multe ședințe interne că PNL se află în criză financiară după mandatul lui Nicolae Ciucă și Lucian Bode.

Ilie Bolojan a cerut, la câteva zile după ce a ajuns președinte interimar, un audit pentru a vedea unde au dispărut banii PNL. În conturile partidului, după primul tur al prezidențialelor, „bătea vântul”, au dezvăluit pentru Snoop surse de la vârful partidului.

Întrebarea la care ar trebui să răspundă auditul: cum a ajuns partidul în această situație după ce a încasat sute de milioane de lei de la buget în ultimii ani.

Cum a ajuns Germania exact în situația României. Expert: „Oamenii s-au săturat să li se spună până și ce să mănânce” (Adevărul)

Aparent Germania a scăpat ca prin urechile acului, după ce CDU - CSU a obținut 28,2% din totalul voturilor, dar pe de altă parte, partidul extremist AfD și-a dublat scorul și a obținut cel mai bun rezultat din istorie, 20,8%, determinându-i pe unii specialiști să anunțe că Germania intră în zodia radicalismului și a turbulențelor politice.

Politologul Anneli Ute Gabanyi explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, cum ar trebui interpretate rezultatele alegerilor din Germania, dar și miza pe care acestea o au pentru România și întreaga Uniune Europeană. Interesant e că Germania se află acum într-o situație asemănătoare cu a României.

Problemele economice, prețurile tot mai mari și faptul că energia a ajuns să coste enorm în Germania au fost câteva dintre provocările cărora fostul guvern nu le-a găsit rezolvarea.

Scandalurile și dezinformările au fost la ordinea zilei pe toată durata campaniei electorale. La fel ca în România, bătălia s-a dus și pe rețelele de socializare. Mobilizarea votanților a fost extraordinară. Per total, peste 80% dintre nemți au ieșit să-și exprime preferințele electorale, cu aproape 10 procente mai mult decât în urmă cu 4 ani de 76%.

Interesant este că Germania este mai pro-rusă decât România, dar este și mult mai expusă la atacurile hibride din partea Moscovei și autoritățile germane și-au făcut datoria și au comunicat populației. Spre deosebire de România, unde autoritățile au încremenit, germanii au știut să ia măsuri și să se asigure că intervențiile străine, atât cele din Rusia, cât și cele din SUA, eșuează.

Adevărata alegere a României. Dai nas lui Ivan, se suie pe divan (SpotMedia)

Alegerea adesea invocată în ultimele zile între UE și SUA este pe cât de manipulatoare, pe atât de falsă.

O pace în Ucraina care să însemne validarea agresorului, direcția în care se îndreaptă Donald Trump, înseamnă, implicit, validarea următoarei agresiuni, inevitabile, mai ales dacă vorbim despre Vladimir Putin și nostalgiile imperiale ale Rusiei.

Există temerea că în România ar putea apărea un sentiment antiamerican. Dar aici nu este vorba despre americani. Este vorba despre deciziile luate de un vremelnic lider politic cu interesele lui imediate.

A nu te închina lui Trump, cum fac suveraniștii noștri de carton, a rămâne fidel unor principii puse în discuție de un președinte de la Washington, nu înseamnă a fi antimerican. Dimpotrivă, înseamna a rămâne fidel unor principii promovate istoric de SUA, dar în pericol de a fi deraiate de un lider vremelnic, scrie Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia.

Trei ani de la invazia Ucrainei. Expert: „Putin ar putea proclama victoria. Steagul Rusiei la București, semn că va deveni mai agresivă” (Adevărul) - Sondaj CURS. Cum ar vota bucureștenii la alegerile prezidențiale. Competiție strânsă pe primele trei locuri (HotNews) - Mulțumim, domnule Georgescu, dar nu! (Republica) 

 

Analiză: Efectele alegerilor din Germania asupra României (DW)

Creștin-democratul Friedrich Merz, probabil noul cancelar german după alegerile de duminică, care promite să readucă Germania în centrul Europei, poate schimba tendințele centrifuge de la periferia continentului, scrie jurnalista Sabina Fati pe pagina DW.

Rezultatul alegerilor din Germania ar putea avea efecte încrucișate în România. E posibil ca serviciile de informații autohtone să ie exemplu de la cele germane și să dea avertismente timpurii despre atacurile hibride pe care le-ar putea repeta Moscova. Oficialii români ar putea de asemenea să urmeze declarațiile ferme ale liderilor germani și să răspundă exceselor americane, mai ales atunci când au legătură cu interferența în campania electorală care urmează. 

Nu în ultimul rând, guvernul român poate cere sprijin la Berlin înaintea prezidențialelor din luna mai pentru a preîntâmpina ingerințele rusești care ar putea apărea în sprijinul candidatului extremist. Exercițiul german al scrutinului de azi poate fi de mare folos la București, dacă și guvernul român vrea să asigure prezidențialele de imixtiuni străine. 

În același timp, Bucureștiul ar putea, acum după aceste alegeri anticipate din Germania, să facă o analiză clară a echilibrului de forțe de pe continent, a trendurilor globale și a importanței Uniunii Europeni în fața valului de populism care tinde să se extindă peste tot.

Palatele Victoria și Cotroceni ar trebui să indice clar, fără balansuri, care e obiectivul mare al politicii externe și în general cum ar trebui să arate țara. Dacă liderii români ar prefera principiile, nu conjuncturile, ar putea evita catastrofele trecutului. 

Trei ani de la invazia Ucrainei. Expert: „Putin ar putea proclama victoria. Steagul Rusiei la București, semn că va deveni mai agresivă” (Adevărul)

Expertul în politică externă Sergiu Mișcoiu susține că în cei trei ani de la invazia Ucrainei mașinăria de război rusească nu și-a recăpătat faima pe front, însă schimbarea politicii SUA și atitudinea lui Trump față de Zelenski îi va permite lui Vladimir Putin să-și proclame victoria.

Europa nu a făcut decât eforturile pe care le știm, limitate, în sprijinirea Ucrainei și desigur deciziile luate nu au avut efectul de a face diferența pe front.

Dacă privim retrospectiv, în acest an într-adevăr Ucraina a avut un recul pe front.

Întrebat ce are de învățat Europa după trei ani de război în Ucraina, analistul spune că ar trebui să avem capacitatea de a ne apăra singuri, sigur ajutorul Statelor Unite nu trebuie exclus, dar, Europa trebuie să fie principala forță de apărare în cazul izbucnirii unor conflicte pe continent.

Războiul a fost una dintre cauze, pe lângă cele interne, care contribuie la consolidarea unei retorici împotriva sistemului democratic liberal și anti-Bruxelles în toate statele, mai spune Sergiu Mișcoiu în dialogul cu ziarul Adevărul.

Expertul aobservat că am avut vineri la mitingul pro-Călin Georgescu din București steagul Rusiei cu simbolul Z al armatei „victorioase” rusești pentru prima oară afișat în România din 2022. Asta spune foarte multe despre trecerea la o atitudine mai agresivă pe care o vom simți la alegerile din mai.

Sondaj CURS. Cum ar vota bucureștenii la alegerile prezidențiale. Competiție strânsă pe primele trei locuri (HotNews)

CURS a publicat rezultatele unui sondaj realizat în această lună în București, cu privire la intenția de vot a bucureștenilor la alegerile prezidențiale din mai, precum și în eventualitatea unor alegeri parlamentare.

Pe primul loc în intenția de vot din Capitală la alegerile prezidențiale se află independentul Călin Georgescu, susținut de AUR și POT, cu 31%, urmat de primarul Bucureștilor, Nicușor Dan, aflat în urma lui Georgescu la numai două procente. Candidatul alianței România Înainte, al partidelor din coaliția de guverământ, Crin Antonescu ar trece și el de pragul de 20%, fiind cotat la 24%.

Sondajul citat de Hotnews a fost realizat pe un eșantion de 1.067 de respondenți, în perioada 10-21 februarie. Datele au fost colectate prin interviuri față în față, la domiciliul celor intervievați. Marja de eroare este de 3%, iar nivelul de încredere de 95%.

Mulțumim, domnule Georgescu, dar nu! (Republica)

Mulțumim, domnule Georgescu, dar nu. Nu am sacrificat trei generații ca să ne întoarcem la frig, foame și umilință.

Chemați oamenii să iasă în stradă pentru ce? Să fluture steagul Federației Ruse? Ce mândrie este asta? Ce demnitate a poporului român? Din cauza steagului aceluia, domnule Georgescu, românii, poporul despre care pretindeți că vă pasă, trăiesc astăzi în două țări, scrie istoricul Mădălin Hodor.

Contributorul Republica atrage atenția asupra încă unui aspect.

Deși la alegerile din noiembrie 2024 CG a fost votat de circa 2.140.000 de alegători, numărul total de alegători înscriși pe listele electorale permanente este, conform datelor oficiale ale Autorității Electorale Permanente, 18.008.480. Așadar, în noiembrie 2024, 15.868.480 de români nu v-au învestit, domnule Georgescu, cu niciun fel de misiune mesianică de a-i salva.

Întrebarea este ce facem cu ei? Că și ei sunt poporul român.

Le spunem „Marș!”? Îi acuzăm că sunt cu Soroș? Le confiscăm mașinile, casele și munca pentru a o împărți „poporului” dumneavoastră? Îi amenințăm că dacă nu acceptă ideile dumneavoastră vor avea de suferit? Ce dreptate, adevăr și lumina lui Dumnezeu este asta? Ce demnitate, suveranitate și libertate este asta? Amenințati pe toată lumea, prorociți răzbunarea, alimentați ura.

Democrația va rezista. Și în Statele Unite, și în Europa de Est (Republica) - „O mie de motive pentru care businessul are încredere în România“ (Ziarul Financiar) - Biserică cu portrete de legionari lângă icoane: Zelea-Codreanu, Moța, Marin. Cum arată un parastas la care a participat și „Frăția Ortodoxă” (Snoop)

Consilierul român al lui Trump dezvăluie adevăratele planuri ale americanilor cu România: „Asta e esențial să știm” (Adevărul)

Politologul american de origine română Greg Scărlătoiu, omul care l-a consiliat în primul mandat pe Donald Trump, a vorbit cu „Adevărul” despre politica lui Trump și despre ceea ce urmărește președintele american în raport cu aliații Americii, dar și cu Federația Rusă. Greg Scărlătoiu este convins că Trump nu va abandona estul Europei și România și nu va face concesii importante lui Putin.

De altfel, o retragere din estul Europei este chiar împotriva principiilor lui Trump, care vrea să arate ca un președinte puternic, iar SUA să fie cea mai puternică țară. 

„Trump nu va abandona niciun aliat. Gândiți-vă că Trump vrea să proiecteze putere și autoritate, dar cum poți să faci America măreață dacă te retragi din NATO, dacă te retragi de pe flancul estic și îți lași aliații? Ce ar fi măreț aici? Retragerea nu este măreață, iar Trump știe bine asta. Trump vrea ca toată lumea să investească mai mult în apărarea națională și în apărarea colectivă. Și a venit cu ideea, corectă de altfel, că America și lumea de acum nu mai este cea din 1945. Și lumea s-a schimbat. Iar America nu mai poate căra în spate întreaga lume singură, ci are nevoie ca și aliații să se ajute și singuri. Adică Trump, America, va continua să ajute Europa, dar vrea mai multă implicare de la europeni”, punctează expertul.

În ce privește faptul că România nu ar avea politicieni capabili să ne reprezinte în fața lui Trump și a administrației sale, Greg Scărlătoiu atrage atenția asupra unui aspect. Diplomații și politicienii români ar trebui să facă în aceste momente eforturi serioase pentru a strânge relațiile cu omologii lor de la Washington și pentru a-i informa corect în privința realităților din România.

 

Democrația va rezista. Și în Statele Unite, și în Europa de Est (Republica)

Chiar dacă Trump va retrage trupele, chiar dacă parteneriatul nostru strategic va fi folosit ca obiect de șantaj - democrația noastră va rezista. Cu singura condiție să nu cedăm șantajului. Suntem un stat de drept, nu extrădăm lorzi ai crimei organizate când suntem șantajați. Suntem o democrație, decidem singuri cine are dreptul legal să candideze și cine nu, nu cedăm la șantaj, scrie poetul Radu Vancu, contributor Republica. 

 

„O mie de motive pentru care businessul are încredere în România“ (Ziarul Financiar)

În condiţiile în care după alegerea preşedintelui Trump lumea şi mai ales Europa pare că au intrat într-o perioadă de turbulenţe, România nu are altceva de făcut decât să strângă rândurile. Cu ocazia publicării celei de-a opta ediţii a anuarului Top 1.000 cele mai mari companii din România, în luna martie ZF a provocat şefii celor mai mari 1.000 de companii să răspundă la întrebarea: ce motive de încredere mai avem pentru România? 

• Auchan: „Rolul regional al României va creşte“.
• Kaufland: „Inovaţia digitală va aduce competitivitate“.
• Coca-Cola: „Continuăm să investim“.
• Carrefour: „Schengen e benefic“.
• Pepsi: „Avem angajament pe termen lung“.
• Oscar Downstream: „Economiile au nevoie de petrol“.
• Zentiva: „Producţia de medicamente, strategică“.
• Allianz: „Creşte nivelul de trai“.

 

Biserică cu portrete de legionari lângă icoane: Zelea-Codreanu, Moța, Marin. Cum arată un parastas la care a participat și „Frăția Ortodoxă” (Snoop)

Pe 18 februarie, Snoop a mers la Tg. Ocna, unde a fost comemorat legionarul Valeriu Gafencu, decedat în penitenciarul din localitate. E numit „sfântul închisorilor” într-o încercare prin care noile grupări fundamentaliste caută expresie în lumea contemporană, potrivit unora dintre istorici. La parastas a fost adus și un portret al lui Corneliu Zelea Codreanu. Într-o localitate de lângă, la Comănești, biserica Sfântul Ștefan are pe pereți portrete cu chipuri de legionari. „Ei simt că a venit timpul lor”, explică istoricul Adrian Cioflâncă.

Expert în securitate de la Washington: „România nu are luxul să renunțe la garanțiile de securitate ale SUA. Ce e de făcut?” (Adevărul) - Elefantul din odaia planetei. Când șeriful e un infractor. Negocierea violului (SpotMedia) - Diana Șoșoacă, Călin Georgescu și dubla măsură a CCR (DW) - În timp ce televiziunea lui Sebastian Ghiță instigă împotriva sorosistilor care au infestat PSD, Ciolacu tace. Explicația e aproape la vedere, sumele sunt însă secrete (HotNews)

Oficial: Putin a cerut să fie Yalta 2. Americanii să plece din țara noastră (Antena3)

Șeful cancelariei prezidențiale, Cristian Diaconescu, a declarat în exclusivitate în emisiunea Sinteza Zilei de la Antena 3 CNN că în negocierile SUA-Rusia de la Riad, delegația rusă a cerut o nouă împărțire a sferelor de influență și retragerea Statelor Unite din estul Europei, inclusiv din România. „Statele Unite au refuzat, în acest moment”, a spus Diaconescu. Întrebat dacă România are garanții în acest moment că acest lucru nu se va întâmpla, fostul ministru de externe a răspuns: „Nu avem garanții”.

„E un moment dramatic, nu vreau să generez niciun fel de emoție, dar problema e extrem de complicată”, a mai spus Diaconescu.

Întrebat dacă România va trebui să aleagă între Uniunea Europeană și Statele Unite, șeful cancelariei prezidențiale a declarat: „categoric nu, vor fi nuanțe care să genereze probleme pe termen scurt dar nu se va pune această situație. Ceea ce va conta, pentru că suntem într-o regiune relevantă, va fi să ne facem înțeleși partenerilor noștri... Insistăm și vom reuși să fim și la Washington, și în Europa și în Turcia și în Polonia.”

Expert în securitate de la Washington: „România nu are luxul să renunțe la garanțiile de securitate ale SUA. Ce e de făcut?” (Adevărul)

România nu are luxul de a renunța la garanțiile de securitate ale SUA, susține Iulia Joja. Acum, România nu are argumentele militare ale Poloniei - investiții masive în apărare - și nici argumente economice, după ce a „alungat” investitori americani, care să-i asigure o relație „blindată” cu SUA.

„Vocea noastră, a României depinde de ce punem pe masă. Polonia în acest moment are ambiție și contribuie de departe cel mai mult la bugetul apărării. Polonia este pe cale să devină cea mai mare forță terestră din Europa și atunci are ce să pună pe masă și poate să stabilească condițiile.”

O asemenea poziție îi permite, spune experta, să-și asigure mai multe garanții bilaterale de securitate din partea Statelor Unite, explică Iulia Joja pentru ziarul „Adevărul”.

Și atunci ce trebuie să facă România? „Să contribuim mai mult. Să ne clădim securitatea în așa fel încât Rusia, ca și în cazul Poloniei, să se gândească de două ori înainte să ne atace. Și atunci automat vom avea un cuvânt mult mai greu de spus și vom fi primiți la masa celor mari”.

Elefantul din odaia planetei. Când șeriful e un infractor. Negocierea violului (SpotMedia)

În opinia jurnalistei Ioana Ene Dogioiu, premisa de la care ar trebui să înceapă orice discuție despre perioada pe care o trăim la nivel global este că SUA au încăput pe mâna unui infractor condamnat și a camarilei sale de oligarhi care nu dau doi bani nici măcar pe interesele țării lor, cu atât mai puțin pe morală, principii și valori, ci doar pe propriile interese.

Nu e nicio bătălie ideologică reală, de fond, între conservatorism și progresism. Donald Trump nu e primul președinte republican conservator al SUA. Să ni-l amintim doar pe Ronald Reagan.

Dar niciunul nu a înțeles prin conservatorism misoginism grobian, dispreț total pentru demnitatea umană și comportament de tâlhar la drumul mare.

Nu e nimic ideologic, nimic principial, nimic decent în noua politică a oligarhiei de la Washington. Este un cezarism al tâlhăriei și cinismului care s-a ridicat pe dezlănțuirea urii.

Asta nu înseamnă că ea s-a întrupat din nimic. Cum nici la noi Georgescu nu a apărut din neant. A venit din exagerări care au enervat și radicalizat publicul. A venit dintr-o teribilă criză de leadership la nivel mondial. A venit din prea mult bine și plictiseala lui.

Cauzele acestea trebuie tratate pentru că prețul inevitabil al acestui accident istoric să nu fie degeaba.

Integral pe pagina Spotmedia.

Diana Șoșoacă, Călin Georgescu și dubla măsură a CCR (DW)

Anularea candidaturii Dianei Șoșoacă de către Curtea Constituțională a stârnit un val de reacții pro și contra. CCR și-a motivat decizia susținând că declarațiile publice ale Dianei Șoșoacă sunt un argument că ea ar fi un președinte care nu va respecta valorile democrației și va pune în pericol apartenența României la Uniunea Europeană și NATO. Și acum, susținătorii președintelui SOS califică decizia CCR ca fiind dictată de actori ai partidelor pro-europene.

Declarațiile publice ale lui Călin Georgescu nu sunt cu nimic mai prejos decât ale Dianei Șoșoacă. Candidatul extremist și pro-rus la alegerile prezidențiale și-a exprimat în repetate rânduri admirația față de Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu, calificându-i „eroi prin care a trăit istoria națională“, care „au făcut și fapte bune și altele mai puțin bune“. Sintagma „acte criminale“ nu apare în niciun discurs al lui Georgescu.

O întrebare legitimă este de ce Curtea Constituțională nu i-a anulat candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale, așa cum a procedat în cazul Dianei Șoșoacă? Nu avem, până în momentul de față, un răspuns.

Restanțele față de atrocitățile trecutului sunt și acum ascunse în meandrele memoriei politicienilor, ale unei părți a intelectualilor, ale unei părți a populației, scrie în analiza sa jurnalistul DW George Arun.

În timp ce televiziunea lui Sebastian Ghiță instigă împotriva sorosistilor care au infestat PSD, Ciolacu tace. Explicația e aproape la vedere, sumele sunt însă secrete (HotNews)

Listele cu sorosisti și dușmani ai poporului nu circulă doar pe Facebook sau Tik Tok, ci sunt promovate în prime-time la televiziunea fugarului Sebastian Ghiță. Într-un ultim episod, vizați direct sunt lideri din PSD, care sunt acuzați de deviaționism de stânga, că au întinat valorile social-democrate pentru că au apărat comunitatea LGBT sau au avut legături cu George Soros. Conducerea partidului tace mâlc, complice, nu există vreo reacție de apărare a celor acuzați de-a valma. Pare că Marcel Ciolacu și-a abandonat complet misiunea de a lupta cu extremismul. 

Pentru această tăcere există niște explicații.

Din conturile PSD s-au pompat milioane de euro către site-ul televiziunii RTV. Liderul PSD a refuzat de fiecare dată să prezinte sumele plătite, deși banii sunt de la bugetul de stat, bani publici, scrie jurnalistul Cristian Andrei pe pagina HotNews.

Dacă nu era Soros, nu aflam niciodată despre „azilele groazei” (HotNews) - S-au înțeles Putin și cu Trump pentru susținerea lui Georgescu? „O abordare superficială. Nu cred că știu prea multe despre el” (Adevărul)

Opinie: Cum joacă Bolojan între UE și SUA (DW)

Parteneriatul strategic cu SUA, urgența transformării UE, sprijinirea Republicii Moldova și demonstrarea funcționării democrației primare în România sunt coordonatele de lucru ale Palatului Cotroceni sub Ilie Bolojan, scrie jurnalista DW Sabina Fati.

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a avut marți primul său discurs de politică externă. Ilie Bolojan a declarat că România „își va menține cursul firesc, ca membru al Uniunii Europene și al NATO, având un Parteneriat Strategic cu SUA”, iar „direcțiile principale ale politicii externe rămân neschimbate”.

Președintele interimar a răspuns, în acest discurs, criticilor lui JD Vance, al doilea în ierarhia administrației americane.

Bolojan a explicat că, la sfârșitul anului trecut, „pe fondul unor ingerințe externe”, Curtea Constituțională a luat „o decizie legată de procesul electoral”. Această situație, a mărturisit președintele interimar, „a generat provocări”, dar „a fost o situație excepțională, gestionată cu instrumente democratice” și țara se află „în interiorul cadrului constituțional, al legii și al democrației”. 

Niciuna din cancelariile marilor puteri europene nu a pus sub semnul întrebării decizia Curții Constituționale din România de a anula prezidențialele de anul trecut.

Rapoartele serviciilor secrete desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării au scos la iveală că extremistul Călin Georgescu a fost ajutat de Rusia. Informațiile acestor instituții de intelligence au venit însă abia după ce Georgescu intrase în turul al doilea al prezidențialelor, fiind pe cale să câștige președinția folosind în continuare ajutorul extern al rușilor, plus algoritmii rețelelor sociale aranjați în favoarea sa.

Ilie Bolojan le-a dat asigurări ambasadorilor străini acreditați la București, în fața cărora a ținut discursul, că alegerile prezidențiale din luna mai vor fi „libere, corecte și transparente” și le-a mulțumit partenerilor externi de pe toate palierele pentru sprijinul primit  de România. 

Dacă nu era Soros, nu aflam niciodată despre „azilele groazei”. De ce-i distribuie Musk declarațiile lui Georgescu  (HotNews)

„În prima zi oficială de mandat, toată rețeaua Soros va fi interzisă personal de către mine”, a tunat într-o seară la Realitatea TV candidatul la președinție Călin Georgescu.

Pe rețelele sociale din România, mii de oameni s-au bucurat de victorie și au distribuit anunțul, care s-a dorit a fi unul în stilul lui Trump.

Lupta cu așa-numita „rețeaua Soros” nu este chiar o noutate, nici în România, nici în Occident. Fondatorul unei instituții filantropice internaționale care se numește „Fundația pentru o Societate Deschisă” nu poate fi decât un dușman planetar al celor care militează pentru societăți închise. 

Faptul că „Fundația pentru o Societate Deschisă” a plecat din România încă din 2017 este un detaliu. 

Fără banii lui Soros, România nu ar fi aflat niciodată despre „azilele groazei”. Poate că bătrânii și persoanele cu dizabilități, maltratate în aceste centre private dar finanțate de statul român, ar fi fost și acum în aceeași situație, notează jurnalistul Gabriel Bejan de la HotNews. 

Centrul pentru Resurse Juridice este asociația care a descoperit abuzurile și le-a făcut publice, pentru că una dintre activitățile sale principale era exact aceasta: monitorizarea centrelor de asistență socială din România.

Această activitate a început în 2003 și a fost finanțată de Open Society Foundation. Ulterior, banii pentru proiect au venit din alte surse, din fonduri norvegiene, elvețiene, europene. Dar la început a fost Soros.

În general, Soros a finanțat în România activități legate de drepturile omului (cum e și exemplul de mai sus) și de respectarea statului de drept. 

S-au înțeles Putin și cu Trump pentru susținerea lui Georgescu? „O abordare superficială. Nu cred că știu prea multe despre el” (Adevărul)

Călin Georgescu este candidatul preferat al Rusiei, dar primește mesaje de susținere și de la Elon Musk și de la influenceri conservatori. Specialiștii consultați de „Adevărul” susțin că neînțelegerea pe deplin a situației generează anumite poziții contradictorii temporare ale SUA.

Marius Ghincea, expert în politici publice și cercetător la Universitatea ETH din Zurich şi Institutul Universitar European din Florența, consideră că nu există un lobbby american pentru Călin Georgescu.

„Ce se întâmplă, din punctul meu de vedere, este un contact al unor actori din aceleași bule mediatice și sociale, care se susțin reciproc. Dar nu cred că asta se traduce într-un lobby în favoarea lui Georgescu pe linie politică sau diplomatică”, susține cercetătorul.

Marius Ghincea crede că dăm prea multă atenție acestor fenomene online. Acestea se propagă în sisteme semi-închise care ni se par surprinzătoare pentru că au o amprentă mare în online, dar, spune expertul, în practică efectul nu este atât de mare. „Mai ales că românii sunt destul de puțin activi pe x”, precizează el.

„Adevărul” l-a întrebat și pe generalul (r) Virgil Bălăceanu fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles, cum se vede din perspectiva securității acest dublu mesaj care vine din SUA: pe de o parte ni se cer mai multe contribuții la apărare, iar pe de altă parte sunt susținuți lideri anti-NATO.

„Trump aplică principiul „divide et impera” (dezbină și cucerește-nr), ai dezbinat UE și nu mai ai un competitor omogen, unitar. Altfel îți desfășori relațiile economice pe baza unor acorduri bilaterale. Și altfel îți impui nevoile tale. Pentru Statele Unite, UE este un partener comercial incomod”, spune Bălăceanu. 

Partea în care se cer mai multe contribuții pentru statele NATO ne favorizează, punctează generalul.

De ce nu a fost invitată România la Paris (DW) - Ce joacă Simion? (SpotMedia) - Ofensivă electorală pentru Călin Georgescu pe Facebook | Rețeaua de pagini cu plătitori nedeclarați oficial  (Europa Liberă)

Concluziile summit-ului de la Paris: ”Da” pentru creșterea cheltuielilor de apărare, ”Nu” pentru concesii făcute lui Vladimir Putin. Întrebarea rămasă în suspensie (CursDeGuvernare)

Liderii europeni reuniți luni la Paris au făcut declarații ferme în sprijinul Ucrainei după discuția de 2 ore pe care au avut-o în capitala Franței, la solicitarea lui Emmanuel Macron.

Cancelarul german Olaf Scholz este primul care discută cu presa după reuniune. El a salutat ”dezghețul” în ceea ce privește discuțiile de pace, dar precizează că ”niciun dictat nu poate fi impus Ucrainei” și că Europa ar trebui să continue să sprijine Kievul, relatează CursDeGuvernare.

Premierul britanic Keir Starmer spune că Ucraina are nevoie de „un acord de pace durabil, nu doar o pauză pentru Putin”.

Prim-ministrul spaniol Pedro Sánchez a spus că „Europa vrea pace”, dar una care „păstrează principiile pe care se bazează ordinea internațională”.

Marea întrebare: ce garanții de securitate poate oferi Europa

Țările europene NATO analizează acum un chestionar de la Washington care le cere să precizeze ce fel de garanții de securitate sunt dispuse să ofere Ucrainei, inclusiv dacă vor desfășura trupe terestre pentru a impune un acord de pace, ce fel de cheltuieli pot să facă și ce așteptări au de la SUA pentru a permite o astfel de desfășurare.

De ce nu a fost invitată România la Paris (DW)

În spațiul de divergență dintre Europa și Statele Unite, Bucureștiul nu știe în ce parte să meargă, scrie jurnalista Sabina Fati în analiza publicată de DW.

Liberalismul spre deosebire de democrație nu a prins niciodată rădăcini în Europa Răsăriteană, scria politologul bulgar Ivan Krastev, fiindcă liderii din această parte a lumii au acceptat și susținut alegerile libere, dar foarte rar au fost de acord că societatea modernă trebuie să tolereze diversitatea și să respecte statul de drept. Pentru politicienii iliberali democrația se rezumă la alegeri, dar cât de corecte pot fi alegerile, dacă presa nu e liberă, dacă un stat inamic contorsionează rezultatele, dacă nu toți locuitorii societății nu au aceleași drepturi? În această nouă paradigmă,  Statele Unite nu mai reprezintă puterea liberală a lumii, ci pare să treacă de partea „democrațiilor suveraniste” ca Rusia și să folosească în interior iliberalismul, o ideologie care disprețuiește toleranța și minoritățile, care crede în puterea majorității de a face tot ce poate, respinge echilibrul puterilor în stat, mizează pe naționalism și separatism.

La fel ca în multe momente ale istoriei, România ar vrea să rămână și cu Europa liberală și cu America iliberală. Acest tip de balans nu aduce mereu câștiguri și deși politica externă are la îndemână reglaje fine, nu are mereu destul timp pentru a lua deciziile cele mai bune la momentul potrivit. Această nehotărâre ar putea fi unul dintre motivele principale ale neinvitării Bucureștiului la summit-ul de la Paris.

Ce joacă Simion? (SpotMedia)

Rostul unei moțiuni de cenzură în acest moment nu poate fi decât destabilizarea totală a României înainte de prezidențiale. Căderea din funcția de premier a lui Marcel Ciolacu, care și așa de-abia se mai ține, ar fi împins PSD într-o vrie imensă, mai ales dacă voturile trădătoare necesare pentru succesul moțiunii ar fi venit și de la niște pesediști.

Semnăturile existau deja, dar pentru ca totul să depindă de câțiva trădători era nevoie de USR. Formațiunea, până la urmă, pare să fi înțeles că nu e nicio glorie să fii idiotul util al extremiștilor și să contribui la aruncarea țării în haos.

Prin vocea lui Cristian Ghinea și a lui Ionuț Moșteanu, partidul a anunțat că nu semnează și nu votează acum nicio moțiune, ci după prezidențiale, când jocul politic s-ar putea reseta.

În aceste condiții, George Simion a întors rapid foaia și a abadonat proiectul moțiunii pasămite în așteptarea susținerii întregii opoziții, notează Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia. 

Liderul AUR poate să fi înțeles, până la urmă, că o moțiune eșuată acum, pe de-o parte, va transmite un mesaj de neputință, contraindicat în campania electorală și, pe de altă parte, irosește singura șansă a opoziției într-o sesiune parlamentară. Până la toamnă, altă moțiune nu ar fi posibilă decât dacă și-ar angaja guvernul răspunderea.

Iar dacă dl Simion într-adevăr mizează pe victoria unui izolaționist în 18 mai și reașezarea întregii scene politice, are tot interesul să păstreze acest glonț de argint netras pentru un moment cu adevărat propice. 

Ofensivă electorală pentru Călin Georgescu pe Facebook | Rețeaua de pagini cu plătitori nedeclarați oficial  (Europa Liberă)

Din cauza regulilor & practicilor încâlcite, politicienii români sunt mai vizibili înainte de campania electorală decât înainte. În campanie, costurile trebuie declarate până la ultimul leu. Înainte, nu neapărat. Europa Liberă va analiza prezența online a celor mai bine clasați politicieni pentru alegerile din 4 mai. Primul în sondaje în acest moment este politicianul pro-rus Călin Georgescu.

Zeci de pagini de internet – cu sute de mii de urmăritori – îl laudă zilnic, gratuit, pe fostul candidat la președinția României, Călin Georgescu.

Acestea îl mențin pe C. Georgescu în atenția publicului – căruia i se adresează emoțional, cu cuvinte și expresii care cer reacții, cu titluri bombastice. 

Un singur exemplu : Pagina Iubesc România, cu 106.000 de urmăritori. A fost creată în urmă cu o lună, are doi administratori, din România și Irlanda.

Postările plătite pentru Călin Georgescu au început să apară chiar din ziua în care a fost creată pagina. Ele sunt de forma - text - „Eu îl votez! Tu?”– și o fotografie cu Călin Georgescu, fie singur, fie în compania soției sau a lui George Simion. Mesajul lor e: „dacă și tu îl susții, apasă aici”.

Reclama plătită se adresează publicului din România cu vârste între 40 și 65 de ani, arată datele arhivate de compania Meta.

În scurta istorie a paginii apar alte peste 100 de postări cu tema Călin Georgescu, care fac trimitere la site-ul vise-românești.eu, unde sunt postate diverse articole.

Wake up, Europe! Alegerea României (SpotMedia) - Dosarul „rătăcit” de procurori în care Vladimir Ciorbă este anchetat, alături de Sebastian Ghiță și de familia Cosma, pentru deturnare de fonduri europene (Libertatea) - România la extreme - creşterea economică scade, producţia industrială scade, investiţiile străine scad, IT-ul stagnează, dar salariile cresc, deficitul bugetar creşte, dobânzile cresc, datoria publică creşte, datoria externă creşte. Cât o mai putem ţine aşa? (Ziarul Financiar)

Cât de importantă e România: între München și Paris (DW)

Șeful diplomației de la București și ministrul Apărării au fost la Conferința de Securitate de la München încercând să pună România în ecuația complicată a prezentului în care UE și SUA nu mai sunt aliniate ca altădată.

Ministrul român de Externe, Emil Hurezeanu a recunoscut că discursul vicepreședintelui JD Vance a fost „critic și foarte direct îndreptat spre situația din România”, dar a insistat că nu e vorba despre vreun sprijin al Washingtonului față de curentele anti-occidentale autohtone. 

Oficialul de la Washington a declarat că „cea mai mare amenințare” de care se tem Statele Unite când vine vorba despre Europa „nu e nici Rusia, nici China și nici vreun alt actor statal”, ci „amenințarea din interior”, „renunțarea de către Europa la unele din valorile fundamentale, valori împărtășite cu SUA”. Șeful diplomației de la București, singurul care a dat un răspuns clar criticilor numărului doi din administrația Statelor Unite, a menționat între altele „sensibilitatea  americană” față de alegerile din Europa. Emil Hurezeanu a pus în ecuație fără să comenteze faptul că că vicepreședintele SUA nu a dorit să îl întâlnească pe cancelarul Olaf Scholz aflat încă în funcție, ci a preferat să se vadă cu Alice Weidel, lidera extremei drepte germane.

În vreme ce Palatele Cotroceni și Victoria se chinuie să primească o invitație la summit-ul de urgență de la Paris, mai mulți diplomați europeni au declarat că sunt așteptați liderii Marii Britanii, Germaniei, Poloniei, Italiei, Danemarcei, care ar reprezenta țările baltice și scandinave, conducerii Uniunii Europene și secretarul general al NATO. „Principalele țări europene” vor discuta despre securitatea continentului, a declarat ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot. România nu se numără printre invitați deocamdată, fiindcă în acest moment nu arată ca o țară stabilă devreme ce are un președinte interimar și un premier suspectat de corupție, fiindcă cel mai adesea Bucureștiul nu are propriile păreri și analize în materie de politică internațională, ci și le asumă pe cele ale NATO și UE, fiindcă există suspiciuni cu privire la „inconsecvența strategică” a României, fiindcă deși la suprafață a părut foarte atlantistă, în subsol acul busolei a tot balansat între Est și Vest, scrie jurnalista Sabina Fati în analiza publicată de DW.

Wake up, Europe! Alegerea României (SpotMedia)

 Europa trebuie să internalizeze că relația cu SUA a intrat într-o nouă etapă, una în care un Washington primitiv, tranzacțional și autosuficient nu mai este un partener cu adevărat de încredere.

Este momentul strângerii rândurilor, momentul ca Europa să-și conștientizeze problemele, pentru că le are și să astupe breșele.

Reuniunea convocată rapid de președintele Macron e un bun început. Cum românii oscilează între complex și excepționalism, absența noastră de la Paris a fost privită ca o nenorocire.

Nu e o fericire, cu siguranță, dar nici un capăt de lume. Este, cel mai probabil, consecința interimatului de la vârful statului român, combinată cu debilitatea cronică a politicii externe românești din ultimii mulți ani. Prima se va corecta la alegeri, a doua ar trebui să devină o prioritate imediat.

Surse diplomatice au declarat, de altfel, pentru SpotMedia.ro că se lucrează la o continuare a întâlnirii de la Paris, cu România și țările baltice. Iar temele care vor fi discutate luni vor fi trimise spre consultare și României.

Dar în mod cert la masa restrânsă europeană nu vom ajunge cu un președinte antiUE și proPutin. Într-un fel, votul de pe 4 -18 mai va fi despre direcția României. Vrem să rămânem parte a unei Europe care are nevoie de reforme și regăsire, una în care UK dorește să revină? 

Calin Georgescu a anunțat oficial la Realitatea TV că nu ne mai vrea acolo. Nu avem decât a alege, consideră jurnalista SpotMedia Ioana Ene Dogioiu.

România la extreme - creşterea economică scade, producţia industrială scade, investiţiile străine scad, IT-ul stagnează, dar salariile cresc, deficitul bugetar creşte, dobânzile cresc, datoria publică creşte, datoria externă creşte. Cât o mai putem ţine aşa? (Ziarul Financiar)

Dacă ne uităm la tabloul macroeconomic al anului 2024 vedem mai multe lebede negre decât lebede albe şi mă întreb cât ar mai putea să reziste economia şi businessul, în condiţiile în care creşterea economică se reduce, industria scade în continuare, investiţiile străine se reduc, fondurile europene bat pasul pe loc, dar în schimb salariile cresc, dobânzile cresc, bugetul public este găurit, datoria internă şi cea externă cresc. 

Datele macroeconomice în euro arată bine pentru că acest curs valutar leu/euro este stabil, mult prea stabil faţă de deteriorarea indicatorilor macroeconomici externi – deficit comercial, deficit de cont curent, datoria externă, avertizează jurnalistul Cristian Hostiuc. 

Continuarea, în Ziarul Financiar.

Dosarul „rătăcit” de procurori în care Vladimir Ciorbă este anchetat, alături de Sebastian Ghiță și de familia Cosma, pentru deturnare de fonduri europene (Libertatea)

Persoane notorii din viața politică și din mediul de afaceri din România au fost citate în februarie 2015, acum exact zece ani, la sediul DNA Ploiești. 

Procurorii i-au chemat pentru audieri într-un dosar în care se făceau cercetări privind deturnarea de fonduri europene destinate unui proiect de modernizare şi extindere a reţelelor de canalizare din mai multe oraşe. 

Finanțarea europeană primită de județul Prahova era de 160 de milioane de euro. Banii au fost accesaţi de SC Hidro Prahova SA, societatea aflată în subordinea Consiliului Judeţean Prahova. Procurorii anticorupție din Ploiești aveau probe că o mare parte din aceste fonduri a fost însușită în interes propriu de un grup de afaceriști și politicieni. 

Pe lista suspecților s-a aflat și omul de afaceri Vladimir Ciorbă, atunci un personaj total necunoscut opiniei publice, astăzi ajungând notoriu după inculparea în dosarul Nordis, alături de soția sa, Laura Vicol.

Această anchetă „s-a evaporat” pur și simplu în sertarele procurorilor DNA. Vladimir Ciorbă nu a mai fost deferit justiției pentru faptele grave de care a fost incriminat, scrie Libertatea.