Revista presei românești

Ce vrea Ilie Bolojan? Ștacheta și importanța ei (SpotMedia) - Ce (poate) face România în pline negocieri privind soarta Ucrainei, cu care împarte o frontieră de 650 de km? (Europa Liberă) - „E un bun scriitor, dar nu e la nivelul Academiei Române” – Cum își argumentează decizia cei care l-au respins pe Cărtărescu (HotNews)

România înfruntă patru crize suprapuse și războiul hibrid al Rusiei. Cine ține volanul și busola? (G4Media)

Președintele Trump a anunțat un plan pentru Ucraina și Europa care îndreaptă România spre o criză de securitate. În paralel, o criză bugetară auto-provocată amenință Bucureștiul, la fel ca și criza profundă de încredere în politicieni și instituții. Peste toate vine criza tehnologică a revoluției inteligenței artificiale, dublată de războiul hibrid dus de Rusia. În cel mai greu moment al ultimelor trei decenii, România are o singură șansă: PSD și PNL să înțeleagă în al 13-lea ceas că au nevoie de un candidat la prezidențiale și un premier care să inspire votanții și să aibă anvergura și credibilitatea necesare pentru crizele suprapuse, scrie jurnalistul Cristian Pantazi.

Integral, pe pagina G4Media.

Ce vrea Ilie Bolojan? Ștacheta și importanța ei (SpotMedia)

Jurnalista Ioana Ene Dogioiu comentează primul mesaj transmis de Ilie Bolojan, cu voce și chip, în calitate de președinte interimar.

Era esențial, în primul rând,  ca românii să audă că șeful statului, fie el interimar, li se adresează direct și asumat după atât de multă tăcere prezidențială. 

Este foarte important că dl Bolojan și-a definit prioritățile. În primul rând, stabilitate politică, economică și socială, pentru că “riscul de a ne confrunta cu o criză majoră este real. Tocmai de aceea, este nevoie de colaborarea întregii administrații publice centrale și locale, astfel încât să existe o bună guvernare, iar cetățenii să aibă încredere că statul funcționează pentru îndeplinirea așteptărilor legitime pe care le au.”

Președintele interimar atrage atenția, fără panică, dar apăsat, că suntem în pericolul unei crize reale. Când? Când extremiștii aprind Molotovul moțiunii, mizând pe faptul că useriştii vor fi idioții lor utili, ca să arunce țară în aer. Instituţiile trebuie să lucreze și statul să funcționeze, nu să eșuăm în blocajul unei crize reale, este ceea ce cere public Ilie Bolojan.

Continuarea, pe pagina SpotMedia.

Ce (poate) face România în pline negocieri privind soarta Ucrainei, cu care împarte o frontieră de 650 de km? (Europa Liberă)

În ciuda discuțiilor intense din aceste zile referitoare la negocierile de pace ale războiului din Ucraina – cu care România împarte o graniță de 650 de km – președintele interimar Ilie Bolojan nu a spus nimic despre acest subiect.

Nu a făcut-o nici premierul Marcel Ciolacu, care a vorbit în fața presei înaintea ședinței de guvern de joi.

Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a declarat joi, după reuniunea miniștrilor Apărării din NATO, că România este pregătită să îşi asume partea sa din angajamentul privind „dezvoltarea de capabilităţi, în acelaşi timp cu continuarea contribuţiei la misiunile şi operaţiile NATO”.

Totuși, România nu poate produce încă pentru Armata proprie și pentru Ucraina muniție de 155 de mm așa cum a promis încă din 2023, observă Europa Liberă.

O primă ieșire externă a președintelui Bolojan va fi pe 21 și 22 martie, la Bruxelles, când va avea loc următorul Consiliu European.

Până atunci, România, condusă de Ilie Bolojan, ar trebui să decidă dacă și cum ar vrea să contribuie cu trupe de menținere a păcii în Ucraina, dacă se va decide așa de către aliații europeni, dar și dacă va crește bugetul pentru Apărare, la peste 2,5 % din PIB, așa cum cer insistent atât SUA cât și secretarul general al NATO, Mark Rutte.

„E un bun scriitor, dar nu e la nivelul Academiei Române” – Cum își argumentează decizia cei care l-au respins pe Cărtărescu (HotNews)

După ce Mircea Cărtărescu, scriitorul român cu cele mai multe premii internaționale, nu a întrunit voturile necesare pentru a intra în Academia România, HotNews a vorbit cu cei care l-au respins. Cum își argumentează aceștia decizia care a șocat lumea culturală din România? Scriitorul Valeriu Matei, cel care înaintea votului a distribuit un apel pentru a nu fi ales Cărtărescu, consideră că acesta a insultat poporul român. Un alt contestatar, Nicolae Breban, spune că scriitorul tradus în peste 23 limbi „este bun, dar nu de nivelul Academiei”.

Mircea Cărtărescu a obținut peste 20 de premii naționale și internaționale.

Cine sunt cei doi contestatari

Nicolae Breban (91 de ani) este romancier, membru titular Academiei Române. A fost distins cu premiul „Ion Creangă” al Academiei Române și mai multe premii ale Uniunii Scriitorilor. Acesta a deținut pentru o perioadă funcția de membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, până când a intrat în conflict cu autoritățile din acea vreme. 

Valeriu Matei (65 de ani) este scriitor din Republica Moldova și membru de onoare al Academiei Române. Acesta a primit mai multe premii din partea Uniunii Scriitorilor din România și din partea Academiei Române. A candidat la alegerile prezidențiale din 1996 din Republica Moldova.  

Experiment: Unde se duc banii noștri. Prețuri duble în coșul de cumpărături, la aceleași produse (PressOne) - De ce s-au golit atât de rapid depozitele de gaze ale României (Ziarul Financiar) -Ce exportă România în Statele Unite și cum ne afectează taxele introduse de Trump la oțel și aluminiu (Libertatea) -  Mircea Cărtărescu a „căzut” la votul de acceptare ca membru al Academiei Române, imediat sub pragul necesar în Adunarea generală a instituției (Edupedu)

„Cheia” candidaturii la președinție a lui Bolojan este la Crin Antonescu și la PSD. „Electoratul vrea emoție, iar el transmite seriozitate” (Adevărul)

Dacă anunțată candidaturǎ a lui Antonescu nu „va decola”, Ilie Bolojan ar fi un candidat credibil la președinție, spun analiștii consultați de „Adevărul”. Cele mai mari obstacole în calea acestui scenariu sunt acceptarea lui de PSD și faptul el nu este genul de lider care transmite foarte multă emoție.

Numirea lui Ilie Bolojan în funcția de președinte interimar și predarea conducerii PNL îl pun într-o situația delicată în partid, dar îi permit să se promoveze pentru o eventuală candidatură la președinție.

„Dacă Crin Antonescu va reuși să devină convingător în sondaje, va rămâne candidat. Dacă nu, vor încerca să se salveze. Este imposibil ca partidele să nu aibă și o strategie de rezervă, chiar dacă nu au recunoscut” declară politologul Cristian Pîrvulescu.

Analistul Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Paris-Est Marne-la-Vallée și la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj, spune că se aude din multe surse, procentul real al domnului Crin Antonescu este semnificativ mai mic decât cel care a fost prezentat în ultimele cercetări făcute publice în finalul lunii ianuarie. În acest caz vom avea o amplificare a dispersării voturilor către Nicușor Dan sau către eventuali alți candidați posibili.

Politologul George Jiglău, lector universitar la UBB, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării atrage atenția că „mereu se caută un element surpriză în perspectiva sau în preajma alegerilor, pe măsură ce ne apropiem de data scrutinului. Deci până nu se tipăresc buletinele de vot, cred că se poate întâmpla orice.”

Jiglău crede că nici PSD și nici PNL, împreună sau separat, nu își permit să piardă aceste alegeri.

Pe larg în ziar.

Experiment: Unde se duc banii noștri. O vânătă costa 3.59 lei în 2022, acum e 7.19 lei. Prețuri duble în coșul de cumpărături, la aceleași produse (PressOne)

Experimentul PressOne a reprodus, printre altele, un coș de cumpărături din aprilie 2022. 

Coșul a însumat 24 de produse, pentru care a plătit atunci 181 de lei. 

Pe listă: legume, multe din import fiind în afara sezonului, fructe, și ele tot din import, pentru că încă nu creștem banane sau grapefruit în România, lactate, brânzeturi și ceva înlocuitor de pâine.

Diferența dintre atunci și acum a fost de 116 lei, pentru aceleași produse. Prețurile la alimente cresc, iar Călin Georgescu transformă nemulțumirea legată de asta în capital electoral.  

Creșterea prețurilor nu poate fi rezolvată nici cu lacătul pus pe ușa marilor magazine, nici fluturând stegulețe în fața rafturilor.

Un studiu bazat pe date din septembrie 2023 al Fundației Friedrich Ebert România și Syndex România arată cum valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent, pentru o familie formată din doi adulți și doi copii se ridică la 9.978 de lei. 

De ce s-au golit atât de rapid depozitele de gaze ale României (Ziarul Financiar)

Depozitele de gaze ale României se golesc văzând cu ochii, pe 10 februarie gradul de umplere a acestora fiind de numai 39%.

Anul trecut, în aceeaşi zi, depozitele erau pline în proporţie de 60%. Ce se întâmplă? Autorităţile au fost luate prin surprindere de iarnă, scrie ZF.

În noiembrie, s-a scos cu 58% mai mult decât s-a prognozat. În februarie, am limitat extracţia ca să avem gaz până la primăvară. 

Ce exportă România în Statele Unite și cum ne afectează taxele introduse de Trump la oțel și aluminiu (Libertatea)

România exportă produse în valoare de 2,1 miliarde de euro și face importuri de 1,19 miliarde, arată datele Institutului Național de Statistică (INS) la solicitarea Libertatea.

Trump a impus luni tarife vamale de 25% pentru toate importurile de oțel și aluminiu ale SUA, din cauza dezechilibrelor comerciale avute.

Exporturile României către SUA sunt doar 2,28% din totalul exporturilor de 92,6 de miliarde de euro ale țării noastre, însă pot fi afectate de tarifele introduse de președintele american. În România activează mai mulți producători de oțel, precum combinatele de la Galați, Târgoviște, Hunedoara, Călărași și Zalău, în vreme ce țara noastră este și cel mai mare producător de aluminiu din sud-estul Europei prin Alro Slatina.

Mircea Cărtărescu a „căzut” la votul de acceptare ca membru al Academiei Române, imediat sub pragul necesar în Adunarea generală a instituției (Edupedu)

Mircea Cărtărescu, scriitorului român contemporan cu cea mai mare notorietate națională și internațională, nu a fost admis ca membru corespondent în Academia Română, el picând „la distanță de un vot” în cadrul procedurii de admitere care s-a desfășurat, miercuri, în Adunarea Generală a forului, după cum a spus șefa secției de Filologie a Academiei, prof. univ. dr. Rodica Zafiu, contactată de Edupedu.ro. Aceasta a arătat că Mircea Cărtărescu obținuse, în urmă cu aproximativ o lună, 9 din 9 voturi în cadrul acestei secții, pentru o nominalizare ca membru corespondent, în cadrul procedurilor de desemnare a noilor membri.

Trebuia să ia 74 de voturi ca să aibă două treimi din numărul votanților și a obținut numai 73. „este păcat pentru că am fost foarte aproape să facem un act corect, de răsplătire a valorii, care este foarte evidentă”  a declarat Rodica Zafiu.

Un deceniu cu Klaus Iohannis, președintele venit și plecat de la Cotroceni pe un val de furie al populației (Europa Liberă) - Intrarea şi ieşirea din scenă a preşedintelui Klaus Iohannis. Ce spun cifrele despre ultimul deceniu din istoria României (Ziarul Financiar) - Cine e Ilie Bolojan: drumul de la Oradea la Cotroceni (Adevărul)

Un deceniu cu Klaus Iohannis, președintele venit și plecat de la Cotroceni pe un val de furie al populației (Europa Liberă)

Soarta nu a fost blândă cu Klaus Iohannis – e primul președinte care pleacă prin demisie. 

Președintele Klaus Iohannis a venit și a plecat de la Palatul Cotroceni pe un val de furie. Primul, cel din 2014, i-a vizat pe Victor Ponta și Uniunea Social Liberală (USL), al doilea s-a revărsat asupra lui și a celor zece ani de mandat.

Există o ironie ascunsă în acest ciclu: Klaus Iohannis a înfruntat USL, construcția gândită de Victor Ponta (PSD) și Crin Antonescu (PNL), ajungând președinte, dar pleacă lăsând moștenire la putere exact aceeași combinație PSD-PNL care îl are drept candidat la prezidențialele din primăvără pe fostul ei artizan, Crin Antonescu.

Klaus Iohannis a făcut greșeli, unele care au ținut de o eronată evaluare a situației politice, altele de comoditate sau de „ghinion”, cum ar spune însuși șeful statului. Un ghinion pe care și l-a făcut cu mâna lui, în special în ultimii ani, prin stilul detașat de treburile cetății cu care și-a exercitat puterea.

În final, ruperea de electorat a fost aproape completă. Puțini sunt cei care îl regretă astăzi, spune pentru Europa Liberă analistul politic Ovidiu Voicu.

Citiți despre cum a virat Iohannis de la prezența în rândul manifestanților în 2017, când a purtat celebra geacă roșie și a promis că „va trimite PSD în istorie” până la a sta la masă cu „ciuma roșie”.

Klaus Iohannis este președintele de dreapta care a numit cei mai mulți premieri social-democrați: Victor Ponta, Liviu Dragnea, Sorin Grindeanu, Mihai Tudose, Viorica Dăncilă și de două ori pe Marcel Ciolacu.

Intrarea şi ieşirea din scenă a preşedintelui Klaus Iohannis. Ce spun cifrele despre ultimul deceniu din istoria României (Ziarul Financiar)

Cifrele oferă o imaginea a României de astăzi.  

PIB-ul pe cap de locuitor din România a crescut în cei peste 10 ani de mandat ai lui Klaus Iohannis de la sub 8.000 de euro în 2014, la peste 18.400 de euro în 2024. Dacă economia va creşte conform prognozelor actuale, PIB-ul pe cap de locuitor din România va fi la peste 20.000 de euro în 2025.

Pensiile s-au triplat în ultimul deceniu.

Cum s-a schimbat Bursa de Valori în ultimii 10 ani: de trei ori mai mulţi investitori, randamente de 200%, capitalizare mai mare cu 230 mld. lei şi 56 de companii care s-au listat pentru 13,5 mld. lei

Trei întrebări a adresat Ziarul Financiar către mediul de business: Cum caracterizaţi cei 10 ani ai României în mandatul lui Klaus Iohannis? Ar fi putut face mai mult şi în ce domenii? Ce aşteptări aveţi de la viitorii lideri politici? Răspunsurile au fost de multe ori în ideea noi ne vedem de treabă, - nu dorim să comentăm aspecte care interferează cu zona politică”.

Vremea lui Ilie Bolojan. Așteptări realiste și pericole (SpotMedia)

Ilie Bolojan nu este un salvator providențial. Nu are o baghetă magică. 

Tot ceea ce a construit în Bihor nu a fost un miracol, ci un drum plin de obstacole, pe care l-a parcurs cu încăpățânare, metodă și seriozitate.

Pe ele trebuie să le pună la muncă în cel mai înalt grad în cele trei luni care urmează, adică în ceea ce va fi cea mai grea încercare de până acum a carierei sale politice.

Ce ar trebui așteptat realist de la Ilie Bolojan?

În primul rând, să proiecteze un alt model prezidențial. Unul respectuos față de cetățean. În locul președintelui împărat să aducă în fața oamenilor președintele servant.

Care dă socoteală, care comunică fără a flecări, care redeschide ușile simbolice ale Palatului Cotroceni. Transparența instituției prezidențiale și a banilor publici alocați ei nu este doar de dorit, este imperativă, scrie jurnalista SpotMedia Ioana Ene Dogioiu.  

Ilie Bolojan, deși cu statut de interimar, trebuie să fie polul stabilității actualei scene politice și reperul de încredere politică al cât mai multor români. De aici poate începe vindecarea.

Președintele interimar are obligația să asigure alegeri impecabile în luna mai. Și asta presupune să închidă cât mai mult din trauma scrutinului anulat, explicând tot ceea ce se poate fără a pune în pericol autentice secrete de stat.

Un președinte activ, ferm, respectuos și adevărat mediator față de partidele politice, a căror recredibilizare trebuie să o înceapă rapid, ca să nu distrugem complet democrația.

Chiar dacă este interimar, poate ar trebui să propună Parlamentului un șef civil al SRI, pe de-o parte, pentru că prezidențialele să fie scutite de măcar această suspiciune, pe de altă parte, pentru a transmite mesajul restartarii pe alte baze a instituțiilor cheie.

 

Cine e Ilie Bolojan: drumul de la Oradea la Cotroceni (Adevărul)

Președinte al Senatului din 23 decembrie 2024 și unul dintre cei mai apreciați politicieni români, Ilie Bolojan va fi președinte interimar al României ca urmare a demisiei lui Klaus Iohannis.

În vârstă de 55 de ani, Ilie Bolojan a fost ales președintele PNL pe 26 noiembrie 2024, după rezultatele dezastruoase ale liberalilor în primul tur al alegerilor prezidențiale.

Ilie Bolojan a fost primarul municipiului Oradea timp de 12 ani, între 2008 și 2020, atrăgând numeroase proiecte cu fonduri nerambursabile ce au făcut din oraș o destinație turistică extrem de căutată.

Ziarul Adevărul prezintă cele mai importante repere din CV-ul lui Bolojan.

După absolvirea Liceului de Matematică-Fizică „Emanuil Gojdu” din Oradea, Ilie Bolojan a urmat studii de mecanică (1988-1993) și de matematică (1990-1993) la Universitatea din Timișoara. În anii 2005 și 2006 a participat la cursuri de specializare în administrație publică în Franța și la Institutul Național de Administrație din București.

Conform celei mai recente declarații de avere, depuse în iunie 2024, Ilie Bolojan deține două terenuri în Bihor, cu suprafața totală cumulată de peste 25.000 metri pătrați.

Președintele interimar al României mai are o casă de 100 de metri pătrați în comuna Vadu Crișului, dar și un apartament de 65 metri pătrați în Oradea.

Din 2017, Ilie Bolojan dețin un autoturism Mercedes, iar în conturile de la bănci are peste 190.000 de lei.

O demisie fără onoare: Klaus Iohannis (G4Media) - Traian Băsescu, despre demisia lui Klaus Iohannis: „Un act de lașitate” (TVR Info) - Beneficiile de pensionar de lux ale lui Klaus Iohannis, în pericol. Ar fi zis adio pensiei de 2.000 de euro, vilei și mașinii de protocol (Adevărul) - Iohannis, o intrare triumfală în politică şi o ieşire tristă. Însă România a mers bine în mandatele sale. Şapte indicatori despre cum arăta România în 2014 şi cum arată acum (Ziarul Financiar)

O demisie fără onoare: Klaus Iohannis (G4Media)

Klaus Iohannis este primul președinte din istoria ultimilor 35 de ani care pleacă din funcție prin demisie. Va rămâne în istorie drept unul dintre cei mai slabi președinți: comod, dezinteresat și preocupat, înainte de toate, de propriul confort. În primul mandat (2014-2019) a păstrat aparențele unui președinte atent la menținerea României pe orbita occidentală, pe fondul războiului lui Liviu Dragnea și al PSD cu justiția.

Sfârșitul epocii Dragnea, odată cu condamnarea sa în mai 2019, pune punct și carierei lui Klaus Iohannis de reformist. De aici încolo începe un lung șir de compromisuri și de abdicări de la atribuțiile sale constituționale.

Sacrificarea reformelor din justiție și formarea unei coaliții între liberali și pesediști a fost momentul în care Klaus Iohannis a întors definitiv spatele alegătorilor, notează jurnalistul Dan Tăpălagă pe pagina G4Media. 

Influența serviciilor secrete în politică și în actul de guvernare a crescut semnificativ sub Iohannis.

Analiză: Demisia lui Iohannis și cele 2 decizii mari luate (DW)

Președintele Klaus Iohannis și-a dat demisia fiindcă liderii coaliției de guvernământ nu i-au putut da asigurări că parlamentarii puterii se vor opune procedurii de suspendare începute de extremiști și USR, atrage atenția Sabina Fati.

Extremiștii și-au clamat deja victoria asupra coaliției de guvernare, argumentând că ei l-au forțat pe Klaus Iohannis să anunțe că pleacă de la Cotroceni. E adevărat, însă, că fără USR, extremiștii de la Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), SOS, formațiunea Dianei Șoșoacă și POT, Partidul Oamenilor Tineri, fondat în sprijinul lui Călin Georgescu, nu ar fi avut semnăturile necesare pentru începerea procedurii de suspendare a președintelui. Nu e pentru prima dată când USR joacă alături de extremiști, au mai făcut-o odată la dărâmarea guvernului Cîțu și o repetă acum, pentru a demonstra cumva că și un partid tânăr are la fel ca celelalte un spirit tranzacțional care nu ține cont de principii.

Klaus Iohannis a făcut cu siguranță foarte multe greșeli și are la activ excese care țin de vanitatea și de plăcerile lui, dar e greu de crezut că scoaterea lui din joc chiar îmbunătățește situați, mai scrie jurnalista DW.

Există cel puțin două situații în care Klaus Iohannis a jucat ca un mare președinte: în februarie 2022, când a decis fără să stea pe gânduri că România trebuie să meargă necondiționat alături de Ucraina și de Aliați și în noiembrie 2024, când pe baza datelor primite de la Aliați a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării pentru a afla ce s-a întâmplat la primul tur de scrutin, fiindcă serviciile de informații românești continuau să păstreze tăcerea. El a păstrat azimutul țării pe direcția Vest, ceea ce e puțin lucru într-o regiune în care Rusia a creat dezordini, bruiat busolele statelor din jur, a sedus sau cumpărat lideri politici.

Traian Băsescu, despre demisia lui Klaus Iohannis: „Un act de lașitate” (TVR Info)

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a reacționat dur la anunțul demisiei lui Klaus Iohannis, considerând gestul acestuia „un act de lașitate”. Într-o intervenție telefonică la TVR Info, Băsescu a criticat decizia lui Iohannis, subliniind că președintele avea obligația constituțională de a-și duce mandatul până la final.

Băsescu a mai adăugat că un președinte știe întotdeauna că este ales cu peste 50% și după 10 ani termină mandatul cu 5-6% simpatie, pentru că viața politică erodează. Dar nu procentele sunt cele care îl obligă pe președinte să rămână să-și ducă mandatul ci Constituția îl obligă să rămână să-și ducă mandatul.

El a adăugat că Iohannis a cedat presiunii unei „grupări” care urmărește o „restaurație” în România, referindu-se la „penalii din România deținători de televiziuni de știri” și anumiți analiști și realizatori media.

Beneficiile de pensionar de lux ale lui Klaus Iohannis, în pericol. Ar fi zis adio pensiei de 2.000 de euro, vilei și mașinii de protocol (Adevărul)

Klaus Iohannis (65 de ani) și-a anunțat demisia cu o zi înainte ca Parlamentul să înceapă procedura care, teoretic, ar fi putut duce la pierderea tuturor beneficiilor de președinte pensionar. Este vorba despre pensia de circa 2.000 de euro, vilă, mașină de protocol, doi angajați, pază etc.

Președintele României beneficiază de mai multe avantaje și privilegii după ce își încheie mandatul, conform legislației în vigoare, explică ziarul Adevărul.

În primul rând, fostul președinte Klaus Iohannis va beneficia de o indemnizație lunară pe viață echivalentă cu 75% din salariul brut pe care îl avea în funcție. În 2024, salariul net al președintelui era de aproximativ 186.000 de lei conform ultimei declarații de avere.

Asta înseamnă un venit lunar de 15.500 de lei, adică 3.100 de euro net. 75% din această sumă înseamnă 2.325 de euro lunar.

Are dreptul la o locuință de protocol, pusă la dispoziție de RA-APPS, cu obligația de a suporta cheltuielile de întreținere. El are dreptul și la „un spațiu pentru organizarea cabinetului de lucru, încadrat cu un post de consilier și un post de secretar, ambele atribuite cu destinația de reședință”.

Președintele beneficiază de pază și protecție, precum și folosința gratuita a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecție și Pază, potrivit reglementărilor în vigoare.

Iohannis, o intrare triumfală în politică şi o ieşire tristă. Însă România a mers bine în mandatele sale. Şapte indicatori despre cum arăta România în 2014 şi cum arată acum (Ziarul Financiar)

În 2014, salariul mediu net era de 350 de euro în 2014. Astăzi, el este de 1150 de euro.

Sumele cheltuite pe vacanțe în străinătate variază de la 1,5 mld de euro în 2014 la 9 mld de euro un deceniu mai târziu.

În 2014 un euro valora 4,4 lei. Între timp, a crescut cu 50 de bani, până la 4,98 lei.

Ceilalți indicatori prezentați de ZF sunt PIB, PIB per capita, exporturi și datoria publică. Aceasta reprezenta 39,4% din PIB când Iohannis și-a preluat mandatul și este de 54% din PIB astăzi.

Sub preşedinţia lui Klaus Iohannis, România a prosperat. Nivelul de trai a crescut cum ţara nu l-a avut niciodată în istorie. Doar că acest lucru nu a fost meritul preşedintelui. Nici măcar al guvernului. A fost al oamenilor care şi-au văzut de treabă şi au muncit pe brânci, dar seara, la televizor, îl vedeau pe domnul Iohannis căţărat pe piramidele Egiptului.

Ziarul de business se întreabă și ce a vrut să transmită preşedintele Iohannis prin îndemnul de la final: ”Dumnezeu să binecuvânteze România”. Aceasta este o frază care nu îi este deloc caracteristică.

„Mă duc să le salut pe doamnele de la Lidl”. Românii se mobilizează pe rețelele sociale împotriva boicotului lui Călin Georgescu (Adevărul) - Cine sprijină campania lui Georgescu împotriva lanțurilor comerciale? Un vechi oficial guvernamental, cu firme abonate la bani publici G4Media) - Mesia din debara și Mesia de pe TikTok (SpotMedia) - Întrebări și așteptări după „Afacerea Nordis”: dacă jefuitorii sunt protejați „de sus”, avem o problemă mare cât statul de drept! (Republica)

„Mă duc să le salut pe doamnele de la Lidl”. Românii se mobilizează pe rețelele sociale împotriva boicotului lui Călin Georgescu (Adevărul)

Călin Georgescu a lansat zilele acestea către susținătorii săi inițiativa de a boicota supermarketurile luni, 10 februarie. Acestei inițiative a declarat că se alătură și George Simion, președintele AUR.

Oamenii au transmis, pe Facebook că, deși își fac cumpărăturile în weekend, își vor schimba rutina în semn de protest.

„Luni, 10 februarie 2025, am de făcut niște cumpărături. Și o să iau și made in Romania, și made in UE, așa cum și în UE sunt acum destule produse românești la raft, în case, pe străzi. Luni, 10 februarie 2025, va fi prilejul ideal pentru un «in your face» adresat tuturor celor ce vor să destabilizeze economic România, într-un joc politic fără scrupule care ne poate întoarce adânc în trecut”, a scris un utilizator.

Experții au avertizat că îndemnul lui Călin Georgescu de boicotare al hipermarketurilor ar putea îngropa industria alimentară din România.

Producătorii români își vând între 60 și 80% din producție prin rețelele de retail, iar măsura ar avea consecințe catastrofale. Sunt alte soluții pentru scăderea de prețuri, spun specialiștii.

Integral în Adevărul.

Cine sprijină campania lui Georgescu împotriva lanțurilor comerciale? Un vechi oficial guvernamental, cu firme abonate la bani publici / Marius Poșa și-a sters postarea care invita la boicotul hipermarketurilor (G4Media)

Marius Poșa este unul dintre indivizii care de ani de zile beneficiază de avantaje social-economice prin intermediul funcțiilor guvernamentale pe care le-a deținut. Pe contul său de socializare acesta a share-uit o postare de pe pagina unui susținător al pro-rusului Călin Georgescu, din cadrul campaniei de boicotare a hipermarketurilor. După mai multe zeci de minute, Poșa – care până recent a fost subsecretar de stat în Ministerul Digitalizării – și-a șters postarea. G4Media a păstrat un print screen, cu mențiunea că postarea în sine este parte dintr-un șir de îndemnuri la boicotarea marilor lanțuri comerciale, share-uite de sute de susținători ai pro-rusului Călin Georgescu.

INTERVIU EXCLUSIV Ambasadorul Rusiei la Bucureşti, întrebat dacă Putin poate fi numit patriot şi dacă au intervenit în alegerile din România. „Am fi curioşi să ştim cum am procedat. Povestiţi-ne!” (HotNews)

În primul interviu pentru publicul românesc la 8 luni de la instalarea sa la post în România, acordat HotNews, ambasadorul Federației Ruse, Vladimir Lipaev, 66 de ani, diplomat de carieră, afirmă că „Rusia nu a influenţat în niciun fel alegerile prezidenţiale din România, iar asta este evident pentru orice om raţional”.

Despre ce fel de președinte își dorește Rusia în România: „Noi înţelegem foarte bine că, indiferent dacă preşedintele României va fi Georgescu sau Antonescu sau Ciolacu sau doamna Lasconi, politica externă a României nu se va schimba”.

„Asta va fi determinat nu de identitatea viitorului preşedinte al României, ci de politica pe care o va dicta sau determina Bruxelles-ul şi Washington-ul. Iar România va urma această linie indiferent cine va fi preşedinte”.

Ambasadorul Vladimir Lipaev confirmă că România nu a cerut nici o explicație Federației Ruse după ce în CSAT s-a spus că a fost o intervenție statală împotriva alegerilor noastre prezidențiale, iar unele documente din CSAT, precum acesta, au indicat Rusia.

Nicușor Dan a dat startul campaniei pentru prezidențiale. „România onestă”, pe panouri în marile orașe (Libertatea)

Chiar dacă pe 4 aprilie este programat startul oficial al campaniei electorale pentru primul tur la alegerea președintelui, candidatul independent Nicușor Dan a început să se promoveze outdoor. Mai multe afișe cu chipul acestuia și mesajul „România onestă” au apărut deja pe străzile din București, dar și în alte orașe ale țării, scrie Libertatea.

Nicușor Dan și-a schimbat și site-ul oficial unde explică celor ce-l accesează care sunt în viziunea sa cele trei probleme mari în România.

Instituții nefuncționale. Instituțiile statului sunt capturate de grupuri de interese. Competența a fost înlocuită de pila de partid. Reforma trebuie să cuprindă partidele politice și toate instituțiile. 

Țara nu are direcție. România nu are o direcție clară. Legi și strategii se bat cap în cap. Nimeni nu știe încotro ne îndreptăm ca țară. 

Lipsă de încredere între noi.

Acuzat că a furat cu mai bine de două luni startul campaniei electorale și a început promovarea pe străzi, Nicușor Dan a replicat într-o postare pe Facebook, spunând: „Campania de outdoor pe care am demarat-o săptămâna aceasta este conformă cu legislația în vigoare din România”.

Mesia din debara și Mesia de pe TikTok (SpotMedia)

Declarația prin care Elena Lasconi compară mesajul și poziționarea electorală a lui Nicușor Dan cu cele ale lui Călin Georgescu, adică două independențe salvatoare, a stârnit o furtună extrem de relevantă inclusiv prin multiplele ei paradoxuri.

Și Călin Georgescu, și Nicușor Dan se profilează candidați antisistem și împotriva partidelor politice. La lansarea site-ului de campanie, Nicușor Dan a declarat că se adresează: „mai ales oamenilor care s-au săturat de toate partidele politice. Despre asta va fi campania”.

Nicușor Dan a bătut totuși la ușile partidelor, mai întâi ale coaliției, acum ale USR, pentru susținere, și este susținut de PMP și Forța Dreptei, adică două partide pline de politicieni vechi, fix cei de care e sătulă lumea, motiv pentru care nici măcar nu au trecut pragul electoral.

Dar, bune sau rele, în sistemul nostru politic, puterea constituțională este în mâna partidelor, indiferent cine e președinte.

Deci un președinte independent de partide sau împotriva lor este decorativ și, când lumea se satură de decor și neputință, poate fi ușor suspendat de majoritate.

Fiecare are dreptul să voteze pe cine vrea, pe ce criterii vrea. Se numește democrație. Dar când votul se bazează pe miraje, efectul nu poate fi decât dezastruos, comentează Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia.

Întrebări și așteptări după „Afacerea Nordis”: dacă jefuitorii sunt protejați „de sus”, avem o problemă mare cât statul de drept! (Republica)

Datele sunt publice, este vorba de peste 1000 persoane care au dat bani grei pentru nişte apartamente care mai mult nu există, paguba totală fiind de ordinul sutelor de milioane de euro; mecanismele de însuşire de către grupul infracţional organizat a sumelor primite de la păgubiți sunt şi ele cunoscute. 

Firma Nordis a fost controlată de ANAF de mai multe ori, în perioada în care jaful era în toi. Încălcarea regulilor contabile s-ar fi văzut şi de pe lună, dacă cineva ar fi încercat să vadăcum merge treaba acolo. Doar funcţionarii ANAF nu au văzut nimic. Aici, ar exista două posibile explicaţii: fie funcţionarii în cauză erau analfabeţi şi nu pricepeau nimic; fie aveau ordin “de sus” să nu vadă nimic.

Dincolo de detaliile picante care răzbat din acest caz, este limpede ca lumina zilei că avem o problemă teribilă de funcţionare a statului de drept, scrie Eugen Rădulescu, economist, consilier al guvernatorului BNR, contributor Republica.

Cazul pacientului cardiac care a murit când era plimbat între spitale: un singur angiograf la 5 județe. În Slatina există aparatul, dar niciun medic specializat  (HotNews) - Mărturie din interior despre viața celor care au grijă de tezaurul României: „De ce ar veni cineva să lucreze în condițiile astea?” (Panorama) - Creşterea economică din România a fost făcută de cei 4 mil. de angajaţi privaţi şi 3 mil. de cetăţeni români plecaţi în străinătate. Cota unică de impozitare a jucat un rol important (Ziarul Financiar)

Studiu Concordia. Creşterea economică din România a fost făcută de cei 4 mil. de angajaţi privaţi şi 3 mil. de cetăţeni români plecaţi în străinătate. Cota unică de impozitare a jucat un rol important (Ziarul Financiar)

PIB-ul României pe cap de locui­tor a ajuns la aproape 80% din media europeană în ultimii 20 de ani, iar acest lucru se datorează businessului, angajaţilor, dar şi sistemului de impozitare, care a atras inves­titorii. O creştere a taxării, cum ar fi intro­ducerea impozitelor progresive pe venit ar în­semna un pas înapoi, într-un moment în care România are nevoie de competitivitate economică în plan european şi mondial, a fost una dintre concluziile principale ale stu­diu­lui Concordia/ASE „Sistemul fiscal din România: prosperitate, convergenţă şi sus­tenabilitate fiscal-bugetară. Despre evoluţia economiei României în ultimii ani şi despre sistemul de impozitare. „Dintr-o sărăcie evi­dentă, PIB-ul pe lo­cuitor din România a tre­cut peste cel din Gre­cia, Ungaria şi se apro­pie de cel din Polo­nia. Nimeni nu visa aşa ceva acum 20 de ani. Şi cu toate acestea, nu suntem optimişti. Fără optimism, nu putem continua să mer­gem îna­inte. Mersul înainte poate fi reversat oricând dacă nu suntem cu adevărat atenţi şi dacă nu luptăm pentru el. Cine a făcut aceas­tă creş­tere economică enormă? Cineva tre­buie să o fi făcut. Patru milioane de români care lu­crea­ză în firmele private şi trei milioa­ne de români care lucrează în afara ţării, cu remiteri pentru cei de acasă. Constatarea noas­tră ca oameni de afaceri a fost faptul că evoluţia economiei s-a bazat şi pe un sistem simplu de impozitare, uşor de operat, care se numeşte cotă unică“, a spus Dan Şucu, pre­şedintele Confederaţiei Patronale Concordia, citat de ZF.

Cazul pacientului cardiac care a murit când era plimbat între spitale: un singur angiograf la 5 județe. În Slatina există aparatul, dar niciun medic specializat  (HotNews)

În zona Olteniei, pacienții care suferă un infarct miocardic sunt direcționați la centrul de la Spitalul Județean din Craiova, singurul la două milioane de locuitori care are și angiograf, și medici specializați în montarea de stenturi, vitale în cazul acestor afecțiuni, a explicat, într-un interviu pentru HotNews, Eugen Țieranu, unul dintre cei cinci medici supraspecializați în cardiologie intervențională din toată această regiune. 

Bolile cardiovasculare sunt cauza numărul 1 de mortalitate în România: una din două persoane moare din cauza unei afecțiuni cardiovasculare, aproape dublu față de ponderea la nivelul Uniunii Europene. 

Cum s-a făcut praf dosarul „Cocaina de la Marea Neagră”. O anchetă de 700.000 de euro şi un eşec pe liniuţă (Libertatea)

În primăvara lui 2019, când valurile Mării Negre aduceau la mal pachete cu cocaină, DIICOT spunea că a găsit 1,8 tone de droguri. De fapt, sunt peste 2,5 tone, conform datelor din rechizitoriu. Plus încă cel puţin o tonă rămasă la traficanţi. Poliţia ţine la secret ce s-a întâmplat cu cocaina găsită.

Pasat de la Bucureşti la Tulcea, dosarul penal a ajuns pe masa unei judecătoare fără experienţă, care 4 ani l-a amânat şi apoi l-a desfiinţat. Niciun inculpat nu e în arest, iar singurii condamnaţi, doi cărăuşi sârbi, aşteaptă liberarea condiţionată.  

Citiți în Libertatea ce s-a întâmplat cu dosarul deschis de DIICOT, în cei 6 ani, câţi au trecut de la descoperirea cocainei pe plajele din România. 

Mărturie din interior despre viața celor care au grijă de tezaurul României: „De ce ar veni cineva să lucreze în condițiile astea?” (Panorama)

După ce Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice din aur au fost furate din Muzeul Drents, din Assen, Țările de Jos, românii s-au revoltat. La pachet cu furia, au venit și întrebările: Ce căutau obiectele de tezaur în muzeul unui oraș cu nici 70.000 de locuitori? De ce au fost trimise artefactele originale și nu copii? 

Evenimentul trist a redeschis o discuție care apare din când în când și dispare repede în societatea românească: situația obiectelor de patrimoniu.

La început de 2025, Ministerul Culturii pierde din nou bani: primește 1,4 miliarde de lei, cu 1,16% mai puţin decât în 2024, conform planului bugetar pentru acest an.

Muzeele, responsabile de protejarea patrimoniului istoric al țării, sunt printre instituțiile care primesc din ce în ce mai puțin bani și riscă să rămână într-un deceniu fără experți.

Debutanții iau salariul minim pe economie pentru persoanele cu studii superioare, iar angajații cu experiență bogată sunt profund nemulțumiți de remunerațiile primite pentru volumul mare de muncă, după cum a explicat, într-un interviu pentru Panorama, Mihaela Simion, arheolog și muzeograf al Muzeului Național de Istorie a României (MNIR).

30 de milioane de euro de la statul român pentru bisericile din diaspora. Înseamnă 80% din investițiile în programe din străinătate (Europa Liberă) - Statul român antrenează luptătorii de top din armata privată a lui Horațiu Potra în trei unități de elită ale MApN. Surse PressOne: „E o hemoragie” (PressOne)

Ce semne de întrebare ridică facturile prezentate de Marcel Ciolacu în cazul zborurilor cu avioane private plătite de Nordis (G4Media)

Facturile și chitanțele prezentate, miercuri, de Marcel Ciolacu ridică și mai multe semne de întrebare în loc să clarifice zborurile cu avioanele private plătite de Nordis. În primul rând, sumele sunt ridicol de mici raportate la costul total al unui zbor privat. Ciolacu susține că a plătit pentru un zbor privat 1500 de euro. 

Zborul București-Nisa -Paris și retur efectuat în perioada 27 – 30 Mai 2022 a costat, potrivit referatulului procurorilor 42.700 euro. Potrivit documentării realizate de G4Media.ro, în acest zbor se aflau 9 persoane, între care și fiul premierului, Filip Ciolacu. Astfel, dacă fiul lui Ciolacu și-a plătit separat zborul (puțin probabil), Ciolacu ar fi trebuit să scoată din buzunar cel puțin 4000 de euro, reprezentând cota-parte din zbor. Totuși, din factura prezentată de premier rezultă că a plătit pentru un zbor cu avion privat la Nisa și de acolo la Paris aproape cât un zbor de linie la clasa business.

A două problemă pe care o ridică hârtiile prezentate de Ciolacu este plata cash. Facturile sunt însoțite de chitanțe, ceea ce indică plată în numerar. Or acești bani puteau proveni de oriunde. Singurul document care ar fi putut dovedi într-adevăr că liderul PSD și-a plătit zborurile din buzunar ar fi fost un ordin de plată, care să arate că banii s-au debitat din contul său. Nu există nici un OP, ci o chitantă și o factură. Acestea nu dovedesc, din păcate, mai nimic.

În dosarul DIICOT în care sunt cercetați Laura Vicol, fosta președinte a Comisiei Juridice din Camera Deputaților, și soțul ei, Răzvan Vladimir Ciorbă, procurorii investighează inclusiv infracțiuni de evaziune fiscală.

Procurorii DIICOT acuză constituirea unui grup infracțional organizat care ar fi delapidat 71 de mil de euro din 195 de mil de euro încasați de la clienții Nordis.

Foarte probabil că afacerea Nordis îl va îngropa pe liderul PSD, Marcel Ciolacu. Greu de imaginat cum își mai poate salva funcția de premier, scrie jurnalistul Dan Tăpălagă pe pagina G4Media.

30 de milioane de euro de la statul român pentru bisericile din diaspora. Înseamnă 80% din investițiile în programe din străinătate (Europa Liberă)

Aproape 153 de milioane de lei (30,6 milioane de euro) din bugetul de 189 de milioane de lei (37,8 milioane de euro) cheltuiți de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni în 2024, an electoral, au ajuns la bisericile ortodoxe românești din străinătate sau la proiecte care au legătură cu Biserica Ortodoxă Română.

Cu banii primiți de la statul român, prin brațul său care se ocupă de românii din afara țării, Biserica a cumpărat lăcașuri de cult, case parohiale sau de întrunire, a organizat congrese ale enoriașilor, a instalat sisteme de încălzire prin pardoseală sau panouri fotovoltaice pe clădirile bisericilor, a organizat evenimente despre „identitatea și cultura română”.

Europa Liberă reamintește că în primul tur de scrutin, ulterior anulat, 43% din voturile exprimate în diaspora au mers spre politicianul pro-rus Călin Georgescu.

Cum l-au plătit chinezii pe mercenarul Horațiu Potra (Rise Project)

Horațiu Potra a încasat aproape opt milioane de dolari, timp de trei ani, ca să protejeze interesele economice din Africa ale Partidului Comunist Chinez. Mercenarul român primea banii într-o companie offshore înființată în Malta, care a operat tranzacții din primăvara lui 2015 până în cea a lui 2018, dezvăluie Rise Project. 

Potra a fost introdus în siajul corporațiilor chineze de Frank Timiș, fondatorul celebrei afaceri “Roșia Montană” – una dintre cele mai corupte scheme cu resursele naturale ale României.

Implicat de-a lungul timpului în diferite controverse, Horațiu Potra a revenit pe radarul public din cauza legăturilor sale cu politicianul de extremă dreapta, Călin Georgescu.

Este poreclit totodată “Prigojin de România” pe fondul afacerilor de mercenariat în care a cooptat sute de jandarmi, polițiști, angajați MapN, SRI sau ofițeri SPP.

Statul român antrenează luptătorii de top din armata privată a lui Horațiu Potra în trei unități de elită ale MApN. Surse PressOne: „E o hemoragie” (PressOne)

Cel puțin 60 de militari din Batalionul 630 Parașutiști „Smaranda Brăescu” (Bacău) și alte unități de elită din țară și-ar fi luat „liber” și ar fi plecat să lucreze pentru bani mai mulți în Africa, susțin surse verificate de PressOne.

Alți combatanți de pe frontul din Africa ar fi provenit din rândul Batalionului de Operații Speciale „Vulturii” (Târgu Mureș) și din garnizoana Buzău, unde funcționează o bază de instruire și pregătire a Comandamentului Forțelor pentru Operații Speciale (CFOS).

Relațiile de muncă dintre acești luptători și Ministerul Apărării Naționale sunt neclare. Contactați de PressOne, șefi din MApn susțin că știu de intențiile unor militari de a lupta ca mercenari în Congo când încă erau activi, dar neagă că ar fi acceptat asemenea practici. 

Indicii și surse consultate de PressOne susțin contrariul.

Pentru mulți din acești luptători de elită antrenați de statul român, misiunea din Congo a fost un El Dorado. Militarii pleacă de la salarii mici din România și se duc să lupte pe bani mulți în Congo.

Simona Halep - retragerea noastră (Golazo) - Caracatița Nordis în politică și justiție. Quid prodest? (SpotMedia) - O întrebare de 2,4 mld. euro: ce se întâmplă cu exporturile româneşti în SUA dacă administraţia Trump impune tarife vamale pe produsele din Uniunea Europeană? (Ziarul Financiar) 

Simona Halep - retragerea noastră (Golazo)

Avem puțini sportivi în activitate care au reușit la nivel de figuri planetare în sport. Acum avem cu unul mai puțin.

Se retrage Simona Halep. Halep a înfruntat stresul la un nivel fără precedent în tenisul nostru feminin. S-a bătut vreme de 19 ani în tenisul profesionist și 15 ani în WTA.

A fost numărul 1 mondial vreme de mai bine de un an, ca săptămâni adunate, performanță care o plasează undeva în primele 15 sportive din toată istoria tenisului.

 Aceasta a fost Simona Halep și, odată cu ea, aici s-a terminat pentru o vreme prezența noastră în vârful tenisului, scrie jurnalistul Cătălin Tolontan în Golazo.

 

Simona Halep, la finalul carierei: „Să rămână pasiunea mea pentru tenis, nebunia mea de pe teren, faptul că n-am cedat niciodată când mi-a fost greu” (30-0)

În ultimul ei interviu ca jucătoare activă, Simona Halep s-a deschis pentru 30-0, la mai puțin de o oră după ce a făcut anunțul, despre cum a ajuns la decizia retragerii.

„Nu am niciun regret, rămân doar cu lucrurile frumoase, rămân cu o împlinire sufletească pe care nici nu mi-aș fi imaginat-o vreodată. Rămân cu două Grand Slam-uri, cu Wimbledon-ul care a fost wow, cu numărul 1 mondial, cu atâtea turnee câștigate. Cum zice Darren: “Ești cea mai bună din istoria tenisului românesc, așa că fii mândră de tine!”. Chiar mi-a scris un mesaj acum, mi-a spus că “Ai făcut-o în stilul tău”. El mi-a spus să fac o festivitate mare, să nu știu ce (Simona râde). I-am spus, nu, Darren, o să fac exact așa cum simt. Ce rost au toate nebuniile și toate astea? Oricum, tenisul rămâne în sufletul meu, eu poate rămân în sufletul fanilor și suporterilor mei… Gata! Trebuie să mergem mai departe”. 

 

Caracatița Nordis în politică și justiție. Quid prodest? (SpotMedia)

Dacă soții Vicol- Ciorbă sunt sau nu vinovați va stabili instanța de judecată, deocamdată ei se bucură de prezumția de nevinovăție, la fel ca toți ceilalți suspecți în dosarul Nordis. Uriașul caz excede însă cu mult chestiunea strict penală. Cel puțin la fel de gravă este complicitatea politică și, din ce în ce mai evidentă, cea din sistemul judiciar.

Recorder a scris despre schema Nordis în toamna anului trecut, însă dosarul in rem de la DIICOT a fost deschis încă din 2023. 

Faptele imputate au început încă din 2018, potrivit parchetului și numeroși păgubiți spun că au depus plângeri, fără niciun rezultat însă. Între timp, dna Vicol a ajuns deputată și chiar președinta Comisiei Juridice din Camera Deputaților.

Ce a împiedicat atâta vreme DIICOT să treacă la treabă?

SpotMedia remarcă o coincidență: potrivit presei, fosta șefa a DIICOT, dna Giorgiana Hosu, este avocată a dlui Ciorbă în alte spețe, nu în acest dosar.

Surse din sistem spun că procurorul de caz a încercat de mai multă vreme să avanseze cu dosarul, însă nu a fost lăsat. 

Cel mai grav indiciu stă chiar în vorbele dnei Vicol, reproduse în transcrierea unei interceptări redată în referatul prin care procurorul cere arestarea preventivă.

„Am aflat, mi-a zis o amică bună de-a mea care lucrează undeva că să mă pregătesc că vor să-l ia pe ăsta din casă” sau „ne trezim la șase dimineața în fiecare dimineață de când ne-au anunțat că vin de la DIICOT să-l ia din casă”.

Dna Vicol și-a schimbat telefonul cu numai o zi înainte de percheziția domicilară când a predat noul telefon, după cum se arată în referat.

 

O întrebare de 2,4 mld. euro: ce se întâmplă cu exporturile româneşti în SUA dacă administraţia Trump impune tarife vamale pe produsele din Uniunea Europeană? (Ziarul Financiar)

România exportă bunuri în valoare de 2,4 mld. euro către SUA, conform ultimelor date, din 2024, citate de ZF.

Deficitul comercial al SUA în relaţia cu România este de 1,2 mld. dolari în medie, anual – or scandalul comercial de aici pleacă, de la deficitele pe care SUA le au în relaţia cu UE, Canada, Mexic sau China. Cum spune Trump: Noi cumpărăm totul de la ei, dar ei nu cumpără nimic de la noi. Totuşi, dacă industria lor de armament este înfloritoare, este şi pentru că UE îi cumpără armele. Flota militară aeriană a României este compusă azi doar din F-16, iar România va cheltui cam 3 miliarde de dolari pentru achiziţia aeronavelor F-35.

În structură, cea mai mare parte a bunurilor importate de România din America este formată din armament de tipul sistemelor de rachetă sau muniţie, împreună cu aeronave de luptă. Pe de altă parte, România exportă, în cea mai mare parte, anvelope pentru industria auto americană sau produse industriale precum ţevile de sudură.

Panica lui Călin Georgescu și cine stă la pândă (SpotMedia) - Fost șef al SRI, amenințat de Călin Georgescu. Eduard Hellvig: „Cine are interes în a-l duce de nas? Cine îl trimite la televizor să se expună ridicolului?” (Adevărul) - Vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, despre libertatea de a închide TikTok: România poate face asta, dar cu dovezi solide (Europa Liberă)

Cine este Laura Vicol, reținută de DIICOT în dosarul Nordis, unde prejudiciul este de 195 de milioane de euro (Libertatea)

Laura Vicol, reținută pentru 24 de ore în dosarul Nordis, este o figură controversată în peisajul politic și juridic. Ea a avut o carieră marcată de controverse legate de etica profesională și de modul cum a fost susținută pentru a intra în Parlament din partea PSD, reamintește Libertatea.

De profesie avocat, Laura Vicol, 49 de ani, a devenit cunoscută pentru reprezentarea unor clienți controversați, fiind numită „avocata interlopilor”. În primul dosar DIICOT al fraților Cămătaru, de acum 20 de ani, Vicol i-a apărat, printre alții, pe Vasile Balint, zis Sile Cămătaru, și pe Silviu Dudiță, zis Fluturică. De asemenea, numele ei a apărut și într-un dosar al lui Ion Balint, zis Nuțu Cămătaru.

Chiar Laura Vicol a făcut obiectul unui dosar penal al DNA. În 2016, a fost reținută pentru 24 de ore sub acuzația de favorizarea făptuitorului, complicitate la exercitarea fără drept a unei profesii şi fals în înscrisuri sub semnatură privată.

Doi ani mai târziu, Laura Vicol a fost achitată definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție.

În paralel, Vicol a intrat și în politică, fiind aleasă deputat în 2020 pe lista PSD Dolj, având susținerea primarului PSD al Craiovei, Lia Olguța Vasilescu. Vicol a ocupat funcția de președinte al Comisiei Juridice din Camera Deputaților, la propunerea Olguței Vasilescu. Vicol a deținut această funcție în perioada noiembrie 2021-octombrie 2024.

 

Analiză: Ce fel de președinte ar fi Antonescu? Eurosceptic? (DW)

Crin Antonescu a încercat să-i convingă pe social-democrați că e omul lor și a primit votul masiv al majorității pentru a deveni prezidențiabilul coaliției de guvernare, chiar dacă nu le-a spus ce vrea să facă la Cotroceni.

Nu e clar care e planul lui pentru următorii cinci ani, fiindcă Antonescu nu a fost niciodată un euroatlantic entuziast. Aici se potrivește cu PSD.

Crin Antonescu își păstrează părerile că „nu suntem slugile Europei”, că România nu trebuie să se poarte ca o colonie și că „civilizația occidentală este în pericol”. La Congresul PSD a adăugat că nu-și dorește „o țară în care să avem într-o săptămână parada hetereosexuală și în celalată parada homosexuală. Fiecare în intimitatea lui, fără nici o paradă.”

Ar putea fi Crin Antonescu un președinte eurosceptic? Unde vrea să ducă România? Va fi la fel de impredictibil ca atunci când era interimar la Cotroceni? Discursurile lui despre tradiții, familie și despre România „mai înzestrată cu valori democratice” decât țările occidentale ne arată drumul pe care ar vrea să meargă dacă va câștiga prezidențialele, scrie pe pagina DW jurnalista Sabina Fati.

 

Panica lui Călin Georgescu și cine stă la pândă (SpotMedia)

Jurnalista Ioana Ene Dogioiu comentează șantajul lui Georgescu.

Uitându-se direct în camera cu degetul întins amenințător către persoana invocată, dl Georgescu a proferat tot felul de amenințări cu bucățele de așa-zise informații la adresa șefului SIE, ministrului de Interne, fostului premier și ministru de Externe Ungureanu, președintelui PNL și al Senatului Ilie Bolojan, fostului sef SRI Eduard Hellvig, informații pe care lasă să se înțeleagă că le-a primit de la ofițeri din serviciile secrete.

Toate acuzațiile au fost formulate în cheia: dacă nu mă lăsați în pace, spun mai multe. Dacă dl Georgescu are informații reale despre fapte grave comise de foști sau actuali demnitari, este inadmisibil să nu le facă publice, să nu sesizeze Parchetul și să le folosească exclusiv pentru a închide guri.

Recursul la această practică este o dovadă de nervozitate, dacă nu chiar panică din partea dlui Georgescu.

În aceste condiții, pentru dl Georgescu este vital să ajungă pe buletinul de vot, după care nu va mai avea nimic de făcut decât să colecteze ură. Dacă va cădea, capitalul său politic, care este furia anti-sistem, se va muta singură spre alți beneficiari, dintre care unul va fi propulsat probabil în turul al doilea.

Integral pe pagina SpotMedia.

 

Fost șef al SRI, amenințat de Călin Georgescu. Eduard Hellvig: „Cine are interes în a-l duce de nas? Cine îl trimite la televizor să se expună ridicolului?” (Adevărul)

Eduard Hellvig, fostul director al Serviciului Român de Informații (SRI),  a postat pe platforma X o serie de declarații legate de amenințărilor primite și a făcut unele observații legate de comportamentul lui Călin Georgescu, candidat la alegerile prezidențiale.

Hellvig susține că nu îl cunoaște pe Georgescu și că cel din urmă se bazează pe imaginație și manipulare pentru a susține afirmații fără substanță. 

Fostul șef al SRI susține că „securismul” este un reflex al „elitelor” țării și că „zilele acestea, d. Georgescu bifează fiecare căsuță a definiției”.

„Securismul este procesul de intenție fără dovezi, manipularea adevărului și întreținerea unui conflict artificial între părți ale societății, între societate şi instituțiile statului, între indivizi și societate. Securismul sapă la temelia oricărui demers de democratizare, ne vrea ținuți pe loc şi în conflict unii cu alții.  Paranoia, teoriile conspirației, judecata prin asociere, crearea unor temeri false, suspiciunea generalizată care pornește de la premisa vinovăției, manipularea - sunt componentele lui de bază. Securismul este astăzi bine reprezentat în prea multe medii ale societății noastre”, explică Hellvig citat de ziarul Adevărul.

 

Vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, despre libertatea de a închide TikTok: România poate face asta, dar cu dovezi solide (Europa Liberă)

Vicepreședinta Comisiei, Roxana Mînzatu, spune că specialiștii de la Bruxelles lucrează la ancheta privind eventuala influențare a rezultatului alegerilor prezidențiale prin intermediul TikTok. Dar România are dreptul legal să închidă platforma, dacă are probe solide, spune demnitara Comisiei.

România trebuie să grăbească atragerea zecilor de miliarde de euro pe care le are acum la dispoziție de la Uniunea Europeană pentru că în viitor, blocul comunitar va avea și alte priorități decât cele de acum, spune la one2one vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu.

Reprezentanta Guvernului Uniunii anunță în interviul acordat Europei Libere că România va primi în curând, o mare parte din tranșa a treia de bani din Planul Național de Redresare și Reziliență, respectiv 2 miliarde de euro, iar Guvernul va depune a patra cerere de plată din acest plan.

România a atras doar 15 miliarde de euro din cele 86 miliarde de euro disponibile de la Uniunea Europeană în perioada 2021 - 2027, prin toate programele de finanțare disponibile: fonduri de coeziune, subvenții agricole, Planul de Redresare și Reziliență (PNRR).

De ce plătesc românii printre cele mai mari taxe pe salarii, deși sunt cei mai săraci din UE și ce e de făcut (Adevărul)- Poliția Română – dezastrul din sate: sedii din anii '70, WC în curte, anchete „cum putem și noi” (Europa Liberă) - „Dacă tendința nu e inversată, este pus în pericol viitorul statului ca entitate funcțională”- Semnale de alarmă după ultimul recensământ din Republica Moldova (HotNews)

Bolovanii lui Crin Antonescu și jocul lui Marcel Ciolacu (SpotMedia)

Odată cu Congresul de validare al PSD, se poate considera că dl Crin Antonescu este candidat cu acte în regulă al coaliției de guvernare. Ceea ce nu înseamnă că este și favoritul la câștigarea alegerilor. Are câteva pietre de moară legate de picioare, scrie jurnalista SpotMedia Ioana Ene Dogioiu.

Discursul lui Crin Antonescu la Congres a fost un mare șpagat nu numai către pesdiști, ci și către zona permeabilă totuși la argument din tabăra extremistă, căreia i-a afirmat atașamentul la tradiție și valorile ei, de la familie și credință, naționalismul și antiglobalismul. Cu atenție însă pentru a nu antagoniza cu totul nici tabăra progresistă, de ale cărei voturi ar putea avea nevoie în turul al doilea.

Problemele din calea candidaturii dlui Antonescu:

1.Candidatul sistemului. Chiar dacă, realist vorbind, de 10 ani nu a mai fost la vârful politicii, deci parte la decizii, bune sau rele, asocierea cu partidele a guvernare îi plasează decontul lor.

Cumva dl Antonescu are o șansă doar dacă reușește să recredibilizeze cumva sistemul însuși, ceea ce este extrem de greu.

2.Priza reală cu electoratul, mai ales electoratul PSD.

3. Trădările. pare că Marcel Ciolacu mai joacă cu doi candidați - George Simion și Nicușor Dan, ca plase de siguranță. Interesantă este și relația cu Victor Ponta, care face tot felul de tumbe, Ciolacu se uită urât la el, dar îl ține consilier onorific, după cum apare pe site-ul oficial al guvernului.

 

De ce plătesc românii printre cele mai mari taxe pe salarii, deși sunt cei mai săraci din UE și ce e de făcut (Adevărul)

Profesorul Cristian Păun explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, de ce românii au printre cele mai mari taxe pe salarii, în condițiile în care au printre cele mai mici venituri din Uniunea Europeană. Practic, fiecare dintre noi plătim acum pentru politicile economice eronate ale statului.

„Povara fiscală pe salarii este mare din două motive. Contribuția la sănătate este imensă, de 10%. Și nu primim mare lucru de ea. Iar contribuția la pensii de 25%, deși este mare, nu primim nici de ea mare lucru și vom primi și mai puțin în viitor. Doar prin creșterea contribuției la Pilonul 2 putem miza pe o multiplicare a banilor pentru pensie și o creștere sustenabilă a pensiilor în viitor. Dar trebuie să avem multă determinare și răbdare să facem lucrul acesta. Deci, singurul loc unde putem umbla este să reducem contribuția la sănătate de la 10% la 5% și, eventual, să acordăm scutiri de impozit pe venit pentru salariile mici. În rest, nu prea avem unde să umblăm la fiscalitatea pe muncă”, încheie profesorul Cristin Păun.

 

Poliția Română – dezastrul din sate: sedii din anii '70, WC în curte, anchete „cum putem și noi” (Europa Liberă)

Polițiștii care lucreză în satele și comunele României o fac din sedii în paragină, construite din perioada comunistă și cârpite pe ici-colo; unii își crapă singuri lemnele pentru a se încălzi, nu au apă caldă sau toalete funcționale. Pentru mulți, cea mai importantă misiune e pensionarea – dezamăgiți de un sistem care îi umilește și ale cărui victime nu sunt doar ei – ci și cetățenii.

 „Depunem toate eforturile necesare pentru asigurarea unui serviciu polițienesc de calitate și a unui climat optim de lucru pentru polițiști, atât în mediul rural, cât și în mediul urban”, spune pentru Europa Liberă secretarul de stat Bogdan Despescu, responsabil în Ministerul de Interne de Poliția Română.

El promite, la fel ca și predecesorii săi, că România va investi în anii viitori 750.000.000 de euro pentru modernizarea sediilor de Poliție.

5.000 de polițiști s-au pensionat anul trecut.

 

„Dacă tendința nu e inversată, este pus în pericol viitorul statului ca entitate funcțională”- Semnale de alarmă după ultimul recensământ din Republica Moldova (HotNews)

Recensământul realizat în Republica Moldova în 2024 și ale cărui date au fost publicate pe 30 ianuarie 2025 scoate la iveală două probleme majore: declinul accelerat al populației și criza de identitate. Acestea sunt concluziile a doi experți de la Chișinău, Marin Gospodarenco, directorul Centrului Analitic Economic, și istoricul Anatol Petrencu, care au interpretat pentru publicul HotNews rezultatele recensământului.

Populația țării a ajuns la 2,4 milioane de oameni, cu aproape 400.000 mai puțin decât în urmă cu zece ani. „Un oraș precum Bălți dispare o dată la trei ani din Republica Moldova”, spune Marin Gospodarenco, directorul Centrului Analitic Economic.

Scăderea populației Republicii Moldova este un fenomen așteptat, dar amploarea acestuia este îngrijorătoare, mai spune Gospodarenco.

49,2% din populația Republicii Moldova a răspuns la întrebările recenzorilor că vorbește „limba moldovenească”, ca limbă maternă, deși aceasta nu mai există din 2023, fiind înlocuită cu limba română, inclusiv în Constituție.