Revista presei românești

Cum se vor desfășura alegerile prezidențiale din 4 mai 2025. TikTok, Facebook ori Google riscă amenzi uriașe dacă nu elimină conținutul ilegal în 5 ore de la notificarea AEP (HotNews) - AEP a virat 22 de milioane de lei partidelor. SOS și POT, mufate la fondurile publice. AUR ia mai mult ca PNL (Libertatea) - Pe ce aruncă România un munte de bani, iar apoi îi taxează la sânge pe oameni. Soluțiile economiștilor: „Așa am obține 50 de miliarde” (Adevărul)

Opinie: De ce se află România pe lista lui Patrușev? (DW)

Rusia pune România pe lista prietenilor săi din UE și NATO: state care profită de banii, securitatea și bunăvoința Occidentului și care privesc spre Est, ca și cum n-au înțeles nimic din istoria ultimilor o sută de ani, scrie jurnalista Sabina Fati pe pagina DW.

Bine cunoscut la București, mai ales după vizita sa din 2013 în România, Nikolai Patrușev, consilier și vechi coleg KGB al președintelui rus a explicat într-un interviu preluat de Agenția rusă Tass care sunt condițiile păcii în viziunea Moscovei și care e linia de falie din Uniunea Europeană: „conducerea UE a pierdut de mult dreptul de a vorbi în numele multora dintre membrii săi, precum Ungaria, Slovacia, Austria, România şi alte câteva ţări europene interesate de stabilitatea în Europa şi de adoptarea unei poziţii echilibrate faţă de Rusia”. Enumerarea statelor care oscilează între Moscova și Bruxelles a fost făcută nu doar pentru a demonstra slăbiciunea Occidentului, care pierde teren în fața propriilor extremiști și populiști, ci și pentru a arăta care e viitorul. 

Dincolo de jocul electoral și manipularea permanentă există și alte rețele care lucrează din România pentru Rusia: în primul an de la invazia Rusiei în Ucraina, statul român le-a dat firmelor rusești contracte care au depășit un miliard de euro. Au beneficiat mai ales firmele oligarhului Deripaska și compania Lukoil, furnizori strategici ai armatei ruse. Sunt, însă, și întreprinderi mai mici care continuă să primească contracte de stat, direct sau prin intermediari, iar la umbra lor se dezvoltă politici și politicieni care vor să schimbe macazul, nervoși că Bruxelles-ul impune standarde și controale, dar fericiți cumva că Justiția autohtonă nu funcționează în defavoarea lor.

După ce Călin Georgescu a câștigat primul tur al prezidențialelor, rețelele sociale au fost inundate de susținătorii lui care nu s-au mai ferit să vorbească despre simpatiile lor față de Putin. Între timp, Georgescu își lărgește spațiul virtual, dar statul nu face nimic pentru a elucida ce s-a întâmplat pe 24 noiembrie 2024, când a avut loc primul tur: nu există nicio comisie parlamentară care să analizeze intervenția rusă în alegerile autohtone, așa cum au arătat serviciile secrete și nicio anchetă juridică împotriva lui Georgescu.

Cum se vor desfășura alegerile prezidențiale din 4 mai 2025. TikTok, Facebook ori Google riscă amenzi uriașe dacă nu elimină conținutul ilegal în 5 ore de la notificarea AEP (HotNews)

După anularea primului tur al alegerilor prezidențiale, Guvernul pregătește măsuri dure privind soluționarea plângerilor legate de campania electorală pe marile rețele online la alegerile prezidențiale din 4 mai 2025. Toate plângerile vor fi soluționate de Biroul Electoral Central, deciziile se vor comunica de îndată Autorității Electorale Permanente (AEP), care le va transmite marilor platforme online, care vor avea un termen de 5 ore pentru a elimina conținutul ilegal, în caz contrar riscând amenzi cuprinse între 1% și 5% din cifra de afaceri.

Informațiile apar în proiectul de ordonanță de urgență cu măsurile privind organizarea alegerilor prezindențiale și parțiale din data de 4 mai 2025, document consultat de HotNews.ro. În 4 mai va avea loc primul tur al alegerilor prezidențiale, iar în 18 mai, turul al doilea.

Proiectul de OUG se află în analiză pe agenda ședinței de joi, 16 ianuarie, de la Palatul Victoria.

AEP a virat 22 de milioane de lei partidelor. SOS și POT, mufate la fondurile publice. AUR ia mai mult ca PNL (Libertatea)

Conform datelor publicate pe una din secțiunile Autorității Electorale Permanente, la finalul săptămânii trecute a avut loc prima virare a banilor pentru partide, sume date în baza bugetului de anul trecut, în condițiile în care în prezent Coaliția nu a trecut bugetul pe 2025. Opt partide au primit bani de la stat, acestea fiind fonduri în baza rezultatelor la parlamentare și la ultimele locale.

Mai precis, banii sunt dați în proporție de 75% din suma totală în baza rezultatelor la parlamentare (adică procentul obținut, cu condiția trecerii pragului pentru legislativ) și 25% în baza rezultatelor la locale (peste 50 de consilieri județeni sau generali).

281 de milioane ar trebui să meargă la partide în 2025, a calculat Libertatea. 

Anul trecut partidele au primit 375 de milioane din bani publici.

EXCLUSIV Pe ce aruncă România un munte de bani, iar apoi îi taxează la sânge pe oameni. Soluțiile economiștilor: „Așa am obține 50 de miliarde” (Adevărul)

România are cel mai mare deficit și cea mai mare inflație din UE, dar și printre cele mai mari taxe pe muncă. Experții consultați de „Adevărul” cred că înainte de a taxa excesiv populația și firmele, statul ar trebui să facă economii, iar o reorganizarea administrativă ar aduce zeci de miliarde la buget.

Ziarul a discutat pe această temă cu doi economiști, profesorul universitar Cristian Păun și analistul Adrian Negrescu, dar și cu analistul politic Cristian Pîrvulescu. Primii doi explică beneficiile unei reorganizări administrative ce ar însemna reducerea numărului localităților și implicit a cheltuilelor, în timă ce Cristian Pîrvulescu se referă la detalii mai degrabă tehnice și arată cum pe ce model ar putea fi făcută această reorganizare.

Răspunsurile autorităților întârzie nepermis. Aliații României își pierd răbdarea  (SpotMedia)- Primul înalt fost oficial SRI care se afișează mândru alături de Călin Georgescu: „Viitorul președinte al României Reale” (Libertatea) - Ce semnal va transmite BNR la prima şedinţă de politică monetară din 2025? (Ziarul Financiar)

Răspunsurile autorităților întârzie nepermis. Aliații României își pierd răbdarea (SpotMedia)

Deși nu e o iarnă grea, țara a înghețat, din punct de vedere instituțional, la momentul 6 decembrie, atunci când Curtea Constituțională a anunțat anularea alegerilor prezidențiale.

Totuși, au avut loc cele parlamentare și s-a format o nouă majoritate, PSD-PNL-UDMR. Klaus Iohannis a rămas la Palatul Cotroceni. 

România a trecut printr-un an cu cele mai contestate alegeri, eșuate în final, fără a se produce nicio schimbare politică majoră, deși nemulțumirea populară e la cote înalte.

Singurul lucru care se poate constatata e că, momentan, democrația „a fost suspendată”, iar oamenii așteaptă răspunsuri de la instituțiile statului pentru a se intra într-un proces de vindecare, reparare a pagubelor și reconstrucție.

Imediat după desecretizarea rapoartelor agențiilor de informații și decizia fără precedent a CCR, țara noastră a fost considerată o victimă a interferențelor Rusiei de către statele europene și instituțiile internaționale, dar răspunsurile întârzie, nu apar soluții de respingere a intervențiilor ostile și nici asumarea responsabilităților, iar asta începe să provoace suspiciuni și pe plan extern, în timp ce criza politică de la București se adâncește, notează jurnalistul Emilian Isăilă.

Continuarea, pe pagina SpotMedia.

 

De ce întârzie demisia lui Iohannis / Candidatura lui Ilie Bolojan este, probabil, singura soluție rațională pentru coaliția PSD-PNL-UDMR (G4Media)

La mitingul AUR de duminică, cele mai virulente lozinci s-au auzit la Cotroceni împotriva ”președintelui ilegitim” Iohannis. O eventuală demisie a președintelui ar detensiona temporar societatea, scrie jurnalistul Dan Tăpălagă. 

Dacă președintele Iohannis va pleca prin demisie, atunci în locul său va veni, potrivit Constituției, președintele Senatului, poziție ocupată azi de Ilie Bolojan. Cu o imagine de bun administrator, fără probleme de integritate și cu experiență administrativă, Bolojan va putea candida la alegerile prezidențiale din Mai de pe platforma de președinte interimar. Această poziție îi va oferi vizibilitate suplimentară și, prin importanța funcției, îl poate ajuta să reducă din handicapul real de notoritate cu care se confruntă.

N-ar fi exclus ca Nicușor Dan să se retragă din cursă în cazul intrării lui Ilie Bolojan. Valabil și pentru Elena Lasconi, care l-a propus pentru funcția de premier în campania trecută. În acest fel, forțele pro-europene s-ar alinia în spatele unui candidat unic și ar evita fragmentarea votului care profita din plin așa zișilor suveraniști, consideră editorialistul G4Media.

Numai că, potrivit Constituției, președintele Klaus Iohannis nu va putea demisiona mai devreme de data de 4 februarie fără să altereze calendarul alegerilor deja stabilit pentru luna Mai. Potrivit articolului 97 din Constituție,  în termen de trei luni de la data la care a intervenit vacanța funcției, inclusiv prin demisie, Guvernul este obligat să organizeze alegeri pentru un nou președinte.

 

Primul înalt fost oficial SRI care se afișează mândru alături de Călin Georgescu: „Viitorul președinte al României Reale” (Libertatea)

Daniel Florea, fost șef la contrainformații în Serviciul Român de Informații, a postat luni, 13 ianuarie, pe Facebook, o fotografie în care stă lângă Călin Georgescu.

„Eu, ca pleavă a societății, alături de viitorul președinte al României Reale – dl. Călin Georgescu. Doamne Ajută-ne!”, a scris Daniel Florea pe rețeaua de socializare.

Acum în vârstă de 50 de ani, Daniel Florea a terminat Academia de Poliție în 1997 și a lucrat în Ministerul de Interne până în 2002. El a fost ofițer al Serviciului Român de Informații în perioada 2002-2009 și a lucrat pe antitero la Ploiești, având activități de culegere de informații pe securitate internă. În perioada 2010-2014, a fost șeful structurii de contrainformații a SRI Prahova, dar a acoperit și alte județe, precum Dâmbovița, Teleorman și Giurgiu.

Daniel Florea a fost trecut în rezervă în 2014 pe motiv că era insubordonabil.

În 2022, a fost numit șef birou la Poliția locală Ploiești, iar din august 2024 a devenit director adjunct al Poliției Locale Ploiești. Tot anul trecut, Daniel Florea a candidat la funcția de primar al orașului din partea AUR, scrie Libertatea.

 

Ce semnal va transmite BNR la prima şedinţă de politică monetară din 2025? (Ziarul Financiar)

Consiliul de Administraţie al BNR se întruneşte astăzi pentru prima şedinţă de politică monetară din 2025, după ce în anul 2024 au fost operate doar două reduceri ale dobânzii-cheie, până la 6,5%, de la 7% în anul 2023.

Scăderea dobânzilor este imperios necesară pentru relansarea creditării şi stimularea economiei care a încetinit puternic. Analiştii chestionați de ZF anticipează că banca centrală va menţine totuşi astăzi rata-cheie la 6,5%. BNR ar putea continua să reducă dobânda-cheie în 2025, însă probabil de-abia din a doua jumătate a anului, şi nu foarte mult, de teama inflaţiei şi a fiscalităţii.

Ilie Bolojan, după ce în ședința PNL s-a cerut demisia lui Klaus Iohannis: „Va fi judecat de istorie” (Libertatea) -  Cine e adevăratul suveran al suveraniștilor și cel mai periculos dintre ei. Expert în extremism: „Să nu ne lăsăm păcăliți de acest aspect” (Adevărul) - Alertă de la BNR: în ciuda creșterii veniturilor, numărul restanțierilor la bănci e tot mai mare. Banca Națională arată o creștere de 33% (HotNews) - Pe ce se duc banii voştri: Agenţii de aiurit cetăţenii - ministerele au în subordine zeci de agenţii, unităţi, instituţii şi structuri care sufocă organigrama, bugetul şi funcţionarea statului (Ziarul Financiar)

Ilie Bolojan, după ce în ședința PNL s-a cerut demisia lui Klaus Iohannis: „Va fi judecat de istorie” (Libertatea)

Președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a declarat luni, 13 ianuarie, la Digi 24, după ce Libertatea a dezvăluit că vicepreședinte PNL, Adrian Cozma, a cerut în ședința internă a partidului un vot pentru demisia președintelui Klaus Iohannis, că acum este tardiv acest lucru, dar a admis că șeful statului are o imagine proastă.

„O demisie, să spunem mâine, credem că va rezolva problemele economice și toate dezechilibrele pe care le are România? Asta e o întrebare. Din punctul meu de vedere este foarte important în această perioadă, dar nu numai în această perioadă până la legerile prezidențiale și după, să menținem țara noastră într-o zonă de stabilitate. În primul rând este vorba de stabilitate în guvernare și să luăm măsurile care se impun”, a spus Bolojan. El a adăugat că i-ar fi plăcut ca anumite critici să fi venit în anii trecuți.

Klaus Iohannis a anunțat luna trecută că rămâne președintele României până când se vor organiza noi alegeri prezidențiale.

De la TikTok la X. Ce vrea să obțină Călin Georgescu prin schimbarea rețelei sociale pe care comunică (Europa Liberă)

Ultima postare a politicianului pro-rus Călin Georgescu pe contul de TikTok care l-a făcut faimos a fost pe 28 decembrie 2024.

Între timp a început să folosească din ce în ce mai mult alte rețele de socializare, precum X (fostul Twitter).

De la mesajele în limba română adresate susținătorilor săi de pe TikTok, despre pace, spiritualitate și demnitatea poporului, Călin Georgescu a început să posteze mesaje în limba engleză pe rețeaua deținută acum de Elon Musk, miliardarul acuzat că încearcă să influențeze votul în Germania sau în Marea Britanie.

Analistul politic Radu Magdin declară că schimbarea de discurs a lui Călin Georgescu ține mai degrabă de o strategie, decât de unele elemente tactice.

O comunicare precum cea de pe TikTok a fost „în strategia de bază” și a fost una care a decurs „pe sub radar”, adică „mai puțin media tradițională și mai mult online”.

Acum, spune analistul politic, a intrat în scenă „componenta de presă străină”. E vorba despre aparițiile acolo unde politicianul pro-rus are acces: presa conservatoare sau de dreapta, la influenceri care cred în teorii ale conspirației sau medii politice unde și-a făcut apariția până acum „un narativ de clasă politică progresistă”.

„Și, totodată, Georgescu încearcă să prevină o eventuală tentație de blocare a lui la viitoarele alegeri”, mai spune Radu Magdin.

Integral pe pagina Europei Libere.

Cine e adevăratul suveran al suveraniștilor și cel mai periculos dintre ei. Expert în extremism: „Să nu ne lăsăm păcăliți de acest aspect” (Adevărul)

Călin Georgescu și George Simion susțin idei asemănătoare, așa-zis suveraniste, dar acest lucru nu-i face prieteni, nici măcar aliați. Politologul Sergiu Mișcoiu arată că între cei doi există o rivalitate acerbă și explică de unde vine acest lucru.

Georgescu e mai radical, Simion e mai șiret, arată profesorul clujean.

Simion a încercat să-și tempereze mesajul și, departe de a-i aduce voturi dinspre alte partide, i-a îndepărtat pe mulți dintre votanții cu vederi suveraniste, care au trecut în tabăra lui Georgescu. Și au votat în consecință.

Cu toate acestea, avertizează Sergiu Mișcoiu, în ziarul Adevărul, un eventual succes la viitoarele alegeri pentru George Simion ar fi aproape la fel de nefast. Asta deși, admite el, și Georgescu și Simion ar avea puteri limitate, în cazul în care ar câștiga alegerile. Cu toate acestea, ar putea face și mult rău României.

Alertă de la BNR: în ciuda creșterii veniturilor, numărul restanțierilor la bănci e tot mai mare. Banca Națională arată o creștere de 33% (HotNews)

În 2020, primul an de pandemie, BNR număra sub 160.000 de români cu restanțe de peste 30 de zile la bănci, plus alți 20.100 de restanțieri la IFN-uri. Sumele restante erau de circa 18 miliarde de lei (3,6 miliarde de euro). La finele lui 2024, numărul restanțierilor crescuse la 240.000 de persoane, sumele datorate și nerambursate fiind tot de aproximativ 18 miliarde de lei. 

BNR a comunicat vineri, 10 ianuarie, buletinul lunar, care include și cifre care se referă la întârzieri la plata creditelor. 3,6 miliarde de euro sunt restanțe pe care cei împrumutați le au la bănci și la IFN-uri.

Continuarea pe HotNews.ro.

Pe ce se duc banii voştri: Agenţii de aiurit cetăţenii - ministerele au în subordine zeci de agenţii, unităţi, instituţii şi structuri care sufocă organigrama, bugetul şi funcţionarea statului (Ziarul Financiar)

ZF a luat drept exemplu cinci ministere: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educaţiei, Ministerul Agriculturii, Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Justiţiei. Fiecare minister gestionează un număr mare de instituţii şi agenţii. De exemplu, Ministerul Afacerilor Interne are în subordine 20 de agenţii, direcţii, instituţii. La fel și Ministerul Educaţiei. 

Acest model se repetă la fiecare dintre ministerele analizate şi generează un monstru birocratic aproape imposibil de gestionat. 

Fiecare agenţie, direcţie sau autoritate vine cu o armată de angajaţi, consumă resurse masive şi adaugă un strat suplimentar de confuzie pentru cetăţenii care trebuie să interacţioneze cu ele. Fiecare dintre aceste structuri lipite de ministere are propriul buget, propriile cheltuieli şi propria povară pentru stat. 

Consecinţele sunt clare: bugete supradimensionate, eficienţă scăzută şi o birocraţie care paralizează funcţionarea statului. Găurile din buget arată clar că este timpul ca aceste structuri să fie reevaluate, comasate sau desfiinţate, acolo unde este cazul. Reformele reale nu încep cu declaraţii pompoase, ci cu o organigramă mai suplă.

Ce (nu) a învățat puterea după votul de la prezidențiale și cum riscă din nou PSD și PNL să arunce țara în mâinile unui extremist (Panorama) - De ce noile buletine cu cip au rămas tot la stadiul de proiect? (HotNews) - România, țara asistaților social. Aproape 15.000 de beneficiari de ajutoare sociale au refuzat anul trecut să muncească sau să își caute loc de muncă (Adevărul)

Boala României (SpotMedia)

A trimite protestul de duminică în derizoriu ar fi o mare eroare. Pentru că el nu a fost despre Călin Georgescu, ci despre cauzele care au provocat creșterea acestuia. A fost un protest despre starea societății care se simte abandonată de conducătorii ei, notează jurnalista Ioana Ene Dogioiu.

Boala cea mare este ruperea totală a legăturii de încredere dintre guvernați și guvernanți. 

Prea mulți nu mai văd rostul partidelor politice, nu mai pot accepta că fără ele nu există democrație, că alternativa este dictatura. Unii chiar o doresc, în timp de scandează „libertate”.

Atribuie puteri dictatoriale unui soi de Mesia, întâmplător acum Călin Georgescu, care să le rezolve pe toate mult dincolo de puterile lui constituționale și legale. 

Ceea ce clasa politică ar trebui să înțeleagă însă este că fenomenul care stă la originea acestei stări a societății nu trece de la sine, precum răceala. Dimpotrivă, se amplifică. Și chiar dacă Georgescu ar fi cumva neutralizat, cât timp cauzele care l-au generat rămân, apariția unui înlocuitor ar fi doar o chestiune de timp.

Dacă dl Ciolacu reușește să-și depășească adolescentina pasiune pentru Tik Tok, poate se gândește ce îi cer de fapt oamenii din stradă.

Nu e cine știe ce mister: seriozitate, predictibilitate, respect și comunicare reală, adică de încredere. Exact ceea ce nu se întâmplă nici după alegeri măcar, dacă ne uităm la ordonanța trenuleț, dacă ne uităm la data alegerilor, dacă ne uităm la baletul în jurul candidatului comun.

Poate dl Iohannis realizează până la urmă evidența că fiecare zi pe care o petrece în funcția actuală este un termen de iritare, enervează, este sfidătoare.

Integral pe pagina SpotMedia.

 

Ce (nu) a învățat puterea după votul de la prezidențiale și cum riscă din nou PSD și PNL să arunce țara în mâinile unui extremist (Panorama)

„Am trecut în 2025 doar calendaristic. Din punct de vedere politic, suntem fix în 2024, mai puțin PNL-ul, care l-a schimbat pe Ciucă cu Bolojan”, remarcă, pentru Panorama, politologul Andrei Țăranu.

Problema e, însă, că nimeni nu vrea să mai vorbească despre ce s-a întâmplat la scrutinul din 24 noiembrie și nimeni nu explică de ce s-au anulat alegerile: dacă a existat un culoar ilegal făcut pentru Călin Georgescu, de Rusia sau de români, cine sunt vinovații.

Implicarea Rusiei în alegeri nu a fost probată nici până acum, iar noul Executiv și-a văzut de treabă. Drept urmare, odată instalat la Palatul Victoria, Guvernul Ciolacu 2 s-a grăbit să încerce să rezolve și cea mai stringentă problemă rămasă în planul doi, din cauza alegerilor: deficitul bugetar.

Așa a apărut celebra ordonanță-trenuleț. Doar că și aici a repetat o parte din greșelile care i s-au imputat anul trecut, iar criticile au venit din partea mediului de afaceri.

Patronatele au fost chemate la discuții, dar au aflat ulterior că Guvernul a introdus în forma finală, două zile mai târziu, mai multe măsuri care nu au fost discutate. Ordonanța de Urgență a fost aprobată pe 30 decembrie, în penultima zi a anului.

Din nou, Guvernul a decis să meargă pe aceeași cale bătătorită a lipsei de comunicare și a nerespectării unui cadru predictibil, două mari condiții cerute de mediul privat, de fiecare dată când se discută despre modificări fiscale.

Pe de altă parte, înghețarea pensiilor, a salariilor bugetarilor și a alocațiilor a creat nemulțumiri și-n rândul celor care au votat coaliția PSD-PNL, mai ales că li se promisese anul trecut fix contrariul.

 

De ce noile buletine cu cip au rămas tot la stadiul de proiect? Ce „dificultăți tehnice” invocă autoritățile (HotNews)

Noile cărți electronice de identitate, aflate în faza de proiect pilot încă din vara anului 2021 în județul Cluj, ar fi urmat să fie emise în toată țara din noiembrie anul trecut. Așa anunța Ministerul Afacerilor de Interne (MAI), însă nu s-a întâmplat asta. Motivul? Într-un răspuns transmis HotNews.ro, autoritățile invocă „dificultăți tehnice apărute la testele cu noul suport de stocare (cip) care va fi prezent pe noile carduri de identitate“.

Ministerul de Interne spune că România nu va pierde banii europeni – 150 de milioane de euro – din PNRR, pentru că data emiterii cărților electronice de identitate nu este condiție, iar sumele „sunt raportate atât la numărul de cărți electronice de identitate emise, cât și la investițiile în infrastructura necesară pentru furnizarea serviciilor asociate cărții electronice de identitate”.

„În 2025 vor fi emise minimum 3.350.000 de cărți electronice de identitate”, mai arată MAI.

 

România, țara asistaților social. Aproape 15.000 de beneficiari de ajutoare sociale au refuzat anul trecut să muncească sau să își caute loc de muncă (Adevărul)

România continuă să fie o țară a asistaților social. Conform datelor prezentate la solicitarea „Adevărul” de către Ministerul Muncii, în România au fost, în 2024, nu mai puțin de 259.418 beneficiari ai venitului minim de incluziune, ce a înlocuit ajutoarele sociale.

Conform informațiilor furnizate de către Ministerul Muncii în exclusivitate pentru "Adevărul”, anul trecut nu mai puțin de 14.855 beneficiari ai venitului minim de incluziune au refuzat pur și simplu să presteze ore în folosul comunității ori să se prezinte la agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă pentru a își căuta un job.

În ceea ce privește topul localităților cu cei mai mulți beneficiari ai venitului minim de incluziune, anul trecut pe primul loc s-a situat comuna Râmnicelu (județul Buzău), cu 876 beneficiari. Și cum comuna are 4.726 locuitori, asta înseamnă că aproape 20% dintre ei trăiesc din ajutoare sociale.

Pe locul doi ca număr de beneficiari s-a situat comuna Valea Moldovei din Suceava (832), comună ce are 4.393 locuitori. Locul trei a fost ocupat de comuna Slobozia Bradului din Vrancea, cu 777 beneficiari.

„Avem mașini, microbuze, autocare”. Cum se mobilizează susținătorii lui Călin Georgescu pentru mitingul de astăzi de la CCR (HotNews) - Ce spune plecarea din țară a lui Călin Georgescu înainte de marele protest. „Toți suntem egali, dar eu sunt deasupra tuturor” (Adevărul)

Legătura dintre data prezidențialelor și controlul justiției (DW)

Coaliția aflată la guvernare a decis că alegerile prezidențiale vor avea loc în mai, că urmează măsurarea în sondaje a candidatului comun Crin Antonescu, despre care unii ar fi spus la ședința comună a liderilor PSD-PNL-UDMR că doar deocamdată este el alesul. 

Împingerea scrutinului pentru Cotroceni până aproape de începutul verii înseamnă menținerea lui Klaus Iohannis în funcție încă jumătate de an, după ce în mod teoretic și-a încheiat mandatul. Un președinte cu o credibilitate scăzută, care nu mai are legitimitate și care nu mai e luat în seamă nici pe arena internațională, dar care își păstrează fotoliul de la Cotroceni e un cadou oferit radicalilor. 

De ce ar vrea actuala coaliție să împingă scrutinul prezidențial cât mai mult? Pentru că trei judecători de la Curtea Constituțională își încheie mandatele la începutul lunii iunie (președintele Curții, Marian Enache și judecătorii Livia Stanciu, Attila Varga). Locurile rămase libere vor fi ocupate de un judecător numit de președinte, unul de Camera Deputaților și al treilea de Senat. Cu Iohannis în fruntea statului, actuala coaliție PSD-PNL-UDMR ar putea să păstreze la Curtea Constituțională o majoritate favorabilă. Dacă la Cotroceni vine însă un președinte din partea USR sau din zona radicalilor, atunci e posibil să se modifice nu doar arhitectura Curții, ci și cea a parlamentului, unde azi PSD+PNL+UDMR au o susținere la limită. Mai sunt și alte funcții importante unde urmează numiri, de pildă șefia Înaltei Curți de Casație și Justiție, unde se încălzește pe margine  judecătoarea Lia Savonea, scrie jurnalista Sabina Fati.

Integral, pe pagina în limba română a DW.

„Avem mașini, microbuze, autocare”. Cum se mobilizează susținătorii lui Călin Georgescu pentru mitingul de astăzi de la CCR (HotNews)

Susținătorii lui Călin Georgescu sunt sprijiniți să ajungă la protestul de vineri, 10 ianuarie, din fața CCR prin intermediul unui site intitulat „E Pace”. Cei care au creat pagina spun că au răspuns „la îndemnul domnului Călin Georgescu” și au rolul de a facilita „participarea cetățenilor din toate județele din România, la manifestația „Marea Unire Juridică” a românilor.” Printre organizatorii acestui proteste se numără și Călin Donca, afacerist din Brașov care a stat, în 2023, trei luni în arest preventiv pentru fraudă cu criptomonede.

Susținătorii sunt îndemnați să se înscrie pe acest site pentru a fi sprijiniți să ajungă la protest, iar acolo sunt puse la dispoziție numere de telefon pentru județe. Până la ora redactării articolului, circa 56.000 de persoane se înscriseseră pe site. Acolo sunt trecute numere de telefon pentru toate județele, cu excepția Caraș-Severin, Giurgiu, Teleorman și Vrancea.

Citiți mai mult pe HotNews.ro.

Ce spune plecarea din țară a lui Călin Georgescu înainte de marele protest. „Toți suntem egali, dar eu sunt deasupra tuturor” (Adevărul)

Plecarea din țară a lui Călin Georgescu, înainte cu o zi de mitingul de la CCR organizat de AUR, poate fi interpretată ca o „punere într-o poziție de siguranță”, spune sociologul Gelu Duminică.

Sociologul Gelu Duminică spune că plecarea lui Călin Georgescu este gestul unui populist clasic. „,< hai la muncă să muncim, dar munciți voi, eu sunt ăla care primește tot felul de beneficii>. Vă aduceți aminte, și în comunism toți eram egali, dar nu eram deloc egali. Din punctul meu de vedere, domnul Georgescu este mitoman, este populist și nu are nicio legătură cu leadership-ul orientat către nevoile cetățeanului. Însă, domnia sa în momentul de față se pune într-o poziție de siguranță. E de urmărit ce se va întâmpla la protest. Vă aduceți aminte de Trump în Stalele Unite? Cu Capitoliul? Unde era Trump?!”, atrage atenția sociologul în ziarul Adevărul. 

Faptul că independentul Călin Georgescu este departe de a fi un lider autentic o dovedește chiar comportamentul său, punctează sociologul.  „Nu are nicio legătură cu nevoile cetățeanului, nu  este un lider autentic. Liderul autentic este cel care prin propriul exemplu insuflă ameni și care, în loc să zică ,  zice . Dați-mi un exemplu de acțiune pe care domnul Georgescu a făcut-o în activitatea sa profesională, sau cel puțin în ultimele două-trei luni de când este în atenția publică, cu precădere, pe care dumneavoastră l-ați face! Un tip de acțiune despre care să ziceți – da, mă, m-a mobilizat să-l fac!”, explică Gelu Duminică.

Cu toate acestea, susținătorii săi îl vor urma în continuare, „chiar dacă va spune că pământul e pătrat”, iar asta pentru că valul pro-Georgescu s-a creat pe fondul de lehamite și deznădejde pe care le-au generat partidele politice tradiționale cu politica dusă timp de 30 de ani.  

Operațiunea „stat mai suplu”. Ce face Musk în SUA vor să facă Ciolacu și Bolojan la noi. Aproape 40 de agenții, departamente și institute trebuiau deja comasate (HotNews) - Secretomania livrării gazelor din Marea Neagră: de ce a trebuit să apară o ştire pe surse ca să aflăm că gazele din Neptun Deep merg în Germania?  (Ziarul Financiar) - Arhiepiscopul Teodosie pretinde că a fost „înregistrat din răzbunare” în timp ce cumpăra influența unui afacerist. Prelatul, filmat când negocia un comision de 160.000 de lei (Libertatea)

Cum suflă PSD vânt în pânzele extremiștilor (SpotMedia)

Dacă ar fi să ne mai încredem în deciziile luate în coaliție, primul tur al alegerilor prezidențiale ar trebui să aibă loc în 4 mai, al doilea în 18 mai, iar candidatul comun al celor trei partide rămâne Crin Antonescu.

În același timp, pe surse aflăm ceea ce comunicarea oficială nu spune, și anume că validarea dlui Antonescu de către partide ar urma să fie făcută în funcție de rezultatul unor măsurători care vor fi realizate în perioada imediat următoare.

Din start, este o dovadă de neseriozitate și lipsă de profesionalism. Cum să anunți oficial un candidat, să-i treci numele în protocolul unei coaliții de guvernare și abia apoi să te apuci să-l măsori ca să te lămurești dacă mai are sau nu tracțiune electorală?

În cel mai bun caz, pare că au aruncat un nume la disperare, că să poată constitui coaliția, și apoi om mai vedea.

Și dacă sondajele vor arăta rău?

Pentru că există și această posibilitate.

Ce vor face într-o astfel de situație? Vor schimba din nou candidatul? Doar candidatul sau și data alegerilor pentru a căuta altă variantă? O caută de pe acum? Toți? Ilie Bolojan și Kelemen Hunor nu par a juca la două capete. Pentru PSD e deja un brand.

Și, de fapt, care e planul PSD? Să aibă propriul candidat? Va fi greu să-l impună coaliției dacă vrea să păstreze și funcția de premier.

Filmulețul despre fraudarea alegerilor de către PSD prin donare de voturi către AUR pare a sugera că dl Ciolacu ar mai vrea să candideze o dată, cât timp, nu-i așa, nu ar fi pierdut de fapt la urne.

Integral pe pagina SpotMedia.

Operațiunea „stat mai suplu”. Ce face Musk în SUA vor să facă Ciolacu și Bolojan la noi. Aproape 40 de agenții, departamente și institute trebuiau deja comasate (HotNews)

Guvernul va înființa, în perioada următoare, un departament pentru eficientizare guvernamentală, pe modelul inventat de DonaldTrump, care va fi condus de premierul Marcel Ciolacu și de șeful Senatului, Ilie Bolojan, după cum a anunțat, recent, ministrul Finanțelor, Tánczos Barna. 

În aparatul central al Guvernului există domenii pentru care funcționează în același timp mai multe agenții sau autorități, cu activități care se suprapun sau se completează. Unele sunt în subordinea directă a Executivului, altele sunt în coordonarea ministerelor și mai există și autorități sub controlul Parlamentului.

În subordinea premierului și Secretariatului General al Guvernului (SGG) se află aproape 40 de entități guvernamentale (agenții, institute, administrații, comisii, oficii, departamente etc), potrivit datelor transmise de către SGG anul trecut, la solicitarea HotNews.

O eficientizare guvernamentală trebuia realizată până la data de 30 iunie 2024, prin comasarea a cel puţin 20% din numărul de agenții, potrivit Legii 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare, însă acest lucru nu a fost realizat.

Secretomania livrării gazelor din Marea Neagră: de ce a trebuit să apară o ştire pe surse ca să aflăm că gazele din Neptun Deep merg în Germania? De ce a ieşit Ministerul Energiei să anunţe abia a doua zi după ştirea publicată de Reuters? A fost făcută prima oară o ofertă statului român în baza dreptului de preempţiune? Dacă da, când şi cât? Dacă nu, de ce? (Ziarul Financiar)

A trebuit să anunţe agenţia de ştiri Reuters pe surse ca să aflăm că o parte din gazele din Marea Neagră extrase de OMV Petrom (SNP) din perimetrul Neptun Deep, acolo unde are 50% fiind operator, vor merge în Germania la compania Uniper.

Şi la 17 ore de la publicarea în Reuters ca să aibă şi Ministerul Energiei o primă reacţie pe subiect: „Un pas firesc în cadrul unui proiect de importanţă strategică pentru ţara noastră şi pentru Europa“.

ZF reamintește că România are un consum anual de gaze de 8-9 miliarde de metri cubi, din care 1 miliard de metri cubi din Marea Neagră, iar restul prin OMV Petrom şi Romgaz prin exploatările on-shore (de pe ţărm – n. red.). În perimetrul Neptun Deep autorităţile şi companiile au estimat rezerve de gaze de 80-100 de miliarde de metri cubi cu un potenţial de 200 de miliarde de metri cubi.

Arhiepiscopul Teodosie pretinde că a fost „înregistrat din răzbunare” în timp ce cumpăra influența unui afacerist. Prelatul, filmat când negocia un comision de 160.000 de lei (Libertatea)

Teodosie Petrescu, Înaltpreasfințitul Arhiepiscop al Tomisului, a încercat în zadar să obțină restituirea la Parchet a dosarului în care este acuzat de cumpărare de influență, după ce a fost filmat în timp ce accepta să dea unui om de afaceri un comision din suma totală pe care acesta i-o promitea că o va obține de la stat pentru construirea unei biserici. Singura abordare pe care avocații au găsit-o a fost să susțină că filmarea a fost făcută „din răzbunare”, însă nu au reușit să îi convingă pe magistrați.

Al treilea dosar penal deschis pe numele lui Teodosie Petrescu se află pe rolul Înaltei Curți, unde pe data de 15 ianuarie 2025 se va judeca o contestație a înaltului prelat împotriva hotărârii Curții de Apel Constanța, care pe data de 14 noiembrie 2024 a confirmat legalitatea rechizitoriului și a decis începerea judecății pentru cumpărare de influență.

Continuarea în ziarul Libertatea.

100 de previziuni şi întrebări pentru 2025 (Ziarul Financiar) - Ce se întâmplă cu cea mai așteptată autostradă a României, jena noastră națională / Toate marile lucrări din 2025 (HotNews) - Ce spun analiștii despre criticile aduse lui David Popovici că și-a cumpărat mașină scumpă (Adevărul)

Cele trei mari provocări politice din 2025 (G4Media)

Fragilitatea guvernului Ciolacu, stabilirea unui candidat comun la prezidențiale și gestionarea pericolului Georgescu reprezintă pe termen mediu cele trei mari provocări politice ale anului 2025, scrie jurnalistul Dan Tăpălagă. Lor li se adaugă o a patra mare provocare: economia, continuă editorialistul G4Media.

Guvernul Ciolacu 2 a trecut la sfârșitul lunii decembrie de votul Parlamentului la limită, cu doar șapte voturi peste necesar. Asta indică un guvern fragil susținut de o majoritate pe muchie, din nou la mâna UDMR. Kelemen Hunor se află  probabil în cea mai puternică poziție politică din ultimii ani, cu o capacitate mare de negociere. Cei 32 de senatori și deputați maghiari pot trimite oricând guvernul Ciolacu în opoziție.  Sigur că PSD și PNL au dat în secunda doi startul racolărilor, dar nici un guvern nu se poate baza sută la sută pe votul traseiștilor. La o adică, trădarea funcționează în ambele sensuri.

Guvernul Ciolacu 2 riscă să cadă sub presiune socială, în urma unor proteste de stradă generate de nemulțumiri politice sau economice. Lunile ianuarie și februarie sunt critice. Vraja sărbătorilor și vacanțelor se destramă, oamenii se întorc la problemele lor: costul vieții, facturile pe timp de iarnă,  inflație. Guvernul a împovărat mediul de afaceri cu taxe și reguli noi, în timp ce în aparatul de stat reformele adevărate întârzie.

Există apoi riscul ruperii coaliției PSD-PNL în cazul în care cele două partide nu vor ajunge la varianta unei candidaturi comune la prezidențiale.

Crin Antonescu a anunțat după nici două săptămâni că se suspendă din această calitate, neclar de ce. Cel mai probabil a fost măsurat între timp în sondaje. Dacă liderii coaliției s-au convins că nu reprezintă o soluție, atunci competiția pentru Cotroceni se deschide din nou. La cât de agresiv arată campania pe Tik Tok a liderului PSD, n-ar fi exclus ca Marcel Ciolacu să-și mai încerce o dată norocul la Cotroceni.

 Cu cât se lungește mai mult organizarea de noi alegeri, Călin Georgescu și George Simion (AUR) vor capitaliza primii frustrările, nemulțumirile și tensiunile sociale.

În ultimul sondaj prezentat de Nicușor Dan, care și-a anunțat și el intenția de a candida la prezidențiale, așa-zisul candidat independent Călin Georgescu bate tot. În ciuda tuturor controverselor, Georgescu se bucură de ce mai mare încredere în rândul electoratului. Dificil de luptat cu așa ceva în doar câteva luni.

100 de previziuni şi întrebări pentru 2025 (Ziarul Financiar)

Guvernul vede o creştere economică de 2,5%, iar analiştii financiari locali văd o creştere economică de 2-2,5%.

O altă întrebare-cheie este cum va evolua economia Uniunii Europene, în special a zonei euro şi Germaniei.

Pe plan intern, ochii sunt ațintiți pe evoluţia consumului şi a investiţiilor.  

Fondurile europene sunt cruciale pentru investiţii în 2025, în condiţiile în care deficitul bugetar nu permite investiţii din bugetul de stat.

Este aşteptată a treia tranşă din PNRR, blocată de Comisia Europeană din cauza lipsei mai multor reforme, printre care şi guvernanţa corporativă din companiile de stat.

Pe piaţa muncii, recrutarea va încetini şi mai mult pe fondul incertitudinilor economice şi al măsurilor de austeritate; salariile vor stagna, iar eliminarea facilităţilor fiscale pentru angajaţii din IT, construcţii, agricultură şi industria alimentară va pune presiune pe bugetele companiilor din aceste domenii.

Anul 2025, la fel ca ultimii trei ani, va sta sub semnul inflaţiei, piaţa locală având cele mai rapide creşteri de preţuri.

Integral în ZF.

Ce se întâmplă cu cea mai așteptată autostradă a României, jena noastră națională / Toate marile lucrări din 2025 (HotNews)

Cele mai spectaculoase lucrări din 2025 vor fi în munți, pe Valea Oltului de pe A1 Sibiu – Pitești, autostrada care a devenit o provocare și o neputință națională. Aici lucrează o companie din Turcia și din Italia. Anul acesta constructorii vor începe șantiere noi de autostrăzi pe aproape 235 de kilometri. UMB începe Autostrada „Unirii” A8, cea care va lega Moldova de Transilvania. 

În același timp vor debuta cu adevărat lucrările pe ultimul tronson rămas nelucrat de pe Autostrada de Centură A0 a Capitalei, dar și pe un lot rămas nefinalizat încă de pe vremea Bechtel pe A3. 

Ionuț Ciurea, directorul Asociației Pro Infrastructura, una din cele mai active organizații din societatea civilă care urmărește implementarea lucrărilor de infrastructură din țară, a trecut în revistă pentru cititorii HotNews.ro care sunt marile proiecte unde anul 2025 va marca debutul lucrărilor cu adevărat.

„Campionii nu sunt niște bunuri publice” - Ce spun analiștii despre criticile aduse lui David Popovici că și-a cumpărat mașină scumpă (Adevărul)

Decizia lui David Popovici de a-și cumpăra, din banii personali, un Porsche a fost urmată de un val de critici. Analiștii spun că sportivii nu trebuie judecați pentru alegerile personale. „De ce ne amestecăm în viețile private ale campionilor, pentru că ei nu sunt niște bunuri publice care au nevoie de consilierea financiară a cetățenilor?”, arată unul dintre experți. Iar peste toate, Titi Aur, multiplul campion național de raliuri, a subliniat că sportivul a urmat inclusiv cursuri de conducere defensivă.

Citiți mai mult în Adevărul.

Coaliția lasă impresia de câteva zile că începe să facă economii serioase la buget, prin măsuri mai mult sau mai puțin de austeritate, însă în plan secund ministerele și alte instituții centrale au dat drumul la ultimele zeci de concursuri înainte de a fi înghețate angajările la stat, scrie Libertatea:

”Ministerul Afacerilor Externe este instituția care dă tonul angajărilor pe ultima sută de metri. În luna decembrie a lansat 12 concursuri pentru a angaja nu mai puțin de 303 persoane. Ministerul Muncii a fost mai prevăzător și a dat drumul la numeroase concursuri de la jumătatea lunii noiembrie, pentru care probele au fost în luna decembrie”.

„Trenulețul” guvernamental lovește din plin 30.000 de microîntreprinderi și pune în pericol 10% dintre angajații lor (Europa Liberă)

Mai multe decizii fiscale incluse de Guvern în „ordonanța – trenuleț”, adoptată luni, 30 decembrie, bulversează zeci de mii de microîntreprinderi. Obligați să ia decizii peste noapte, antreprenorii nu văd altă soluție decât restrângerea activității.

Faptul că România nu are un sistem dur de taxare nu înseamnă că microîntreprinderile înfloresc. Conform datelor centralizate de profit.ro, în iunie 2024 numărul microîntreprinderilor active a coborât la 408.000, cu 87.130 mai puține față de sfârșitul anului 2023. Diminuarea poate fi explicată de restricțiile aplicate anul acesta de Guvern la impozitarea în regim de microîntreprindere, cum ar fi o impozitare mai ridicată pentru unele activități sau limitarea numărului de microîntreprinderi în care un acționar poate deține peste 25%.

Lux pentru partide în 2024: 200 milioane de euro de la buget. Subvenții gigant: PSD – 30 de milioane de euro, PNL – peste 24 de milioane de euro (Snoop.ro)

Guvernul Ciolacu a împins limitele bugetare în 2024 și în cazul finanțării partidelor politice: peste 384 milioane de lei sub formă de subvenție (77 milioane de euro). Este un record istoric. La aceste sume se adaugă banii primiți ca rambursare după alegerile europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale.

Notă de plată. Organizarea Târgului de Crăciun din Piața Constituției a costat aproape un milion de euro. Cei mai mulți bani au fost cheltuiți pe amenajarea tematică (Buletin de București).

La Târgul de Crăciun din Piața Constituției au participat peste 1,3 milioane de persoane, însă nici cheltuielile pentru organizarea evenimentului nu sunt departe de această cifră. Mai multe contracte publice arată că nu mai puțin de 987.000 de euro au fost cheltuiți, printre altele, pentru amenajarea tematică, amplasarea scenei, protocol pentru artiști, trenulețul pentru copii şi pentru serviciile de pază.

Reporterii Buletin de București au analizat 10 licitații și contracte încredințate direct de Centrul de Creație, Artă și Tradiție (CREART), organizatorul Târgului de Crăciun din Piaţa Constituţiei, din care reiese pe ce au fost cheltuiți cei aproape un milion de euro.

De departe, cei mai mulți bani au fost cheltuiți de CREART pentru amenajarea tematică a Târgului de Crăciun din Piața Constituției. Contractul în valoare de peste 436.000 de euro pentru serviciile de amenajare tematică a fost încheiat offline, printr-o procedură specială.

Top 5 spa-uri pe care să le vizitezi în Europa Centrală și de Est (Panorama)

Sfârșitul și începutul unui an nou vin mereu cu o nevoie de relaxare și de evadare din cotidian, pentru a ne încărca bateriile. O soluție ca să prinzi puteri o oferă cultura spa și wellness. De aici învățăm că, din cele mai vechi timpuri, oamenii au căutat starea de bine cât mai aproape de natură, profitând de beneficiile apelor termale sau ale saunelor.

Pornim, așadar, într-o călătorie imaginară în zone cu spa și wellness din vecinătatea noastră, mai precis în cinci țări din Europa Centrală și de Est: Ungaria, Cehia, Slovenia, Slovacia și Pononia. Sunt centre de spa & wellness care sunt locuri cu istorie, locuri inedite sau foarte moderne. Unele au piscine cu ape cu proprietăți termale, altele au saune moderne și maeștri care participă la competițiile internaționale de aufguss (ritualuri multisenzoriale care au loc în saună). Toate sunt puse în slujba relaxării de care avem atât de mare nevoie.

De sărbători, tinerii care au crescut în Italia colindă în română, dar vorbesc între ei în italiană (Hotnews.ro / Teleleu)

 „Chiar dacă am cetățenia, n-o să mă simt niciodată italiancă. N-am avut o viață în România, dar nici aici n-am avut o viață ca un italian adevărat”.

Am mers la Forlì, în regiunea Emilia-Romagna din nordul Italiei, ca să documentăm pregătirile și sărbătoarea Crăciunului în diaspora. Am cunoscut aici două generații: părinții plecați din România la jumătatea anilor 2000 și copiii lor, născuți și crescuți în Italia, care au acum între 20 și 25 de ani. Istoriile lor de familie poartă traume care i-au marcat și care vor rămâne cu ei toată viața, dar această poveste nu este despre suferință, ci despre curaj, generozitate, familie, sprijinul comunității, credință și vindecare.

Din cauza jocurilor politice ale lui Iohannis/PSD/PNL/Ciolacu/Ciucă/Servicii, vom avea o notă de plată pe care nu o vom putea duce: Ordonanţa Austerităţii este doar începutul unor revolte economice, politice şi sociale care vor urma, scrie Ziarul Financiar: 

Într-un articol de opinie, Cristian Hostiuc atrage atenția că Ordonanţa “Trenuleţ”/Ordonanţa Austerităţii  va duce la creşterea inflaţiei: ”toate impozitele şi taxele vor fi transferate în costurile finale, va urma scăderea consumului, scăderea încasărilor la buget, iar finalul va fi o scădere economică în 2025.  

Poate o parte dintre aceste măsuri fiscale din Ordonanţa “Trenuleţ” ar fi fost adoptate şi dacă nu am fi avut cutremurul politic. Dar problema este că în acest moment România a ajuns pe o listă roşie, punându-se la îndoială opţiunea politică.

Toţi politicienii români folosesc această expresie proastă “Câinele nu pleacă niciodată de la măcelărie”, pe ideea că investitorii străini nu vor pleca din România pentru că aici fac profit şi o duc bine. Din păcate nu este aşa – cea mai bună dovadă este că gigantul german E.ON vrea să plece cât mai repede şi alături de el mai sunt grupuri vestice care s-au săturat de administraţia politică şi publică din România, de promisiunile celor care sunt la putere şi de lipsa de decizii a guvernului/ministerelor/miniştrilor/autorităţilor publice/funcţionarilor publici.

Problema este că, deşi a crescut enorm în ultimii douăzeci de ani (de la un PIB de 30 de miliarde de euro am ajuns la 350 de miliarde de euro pe an, de la un salariu mediu de 150 de euro/lună am depăşit 1.000 de euro/lună), România nu este suficient de puternică pentru a gestiona intern aceste crize politice, economice şi financiare. Guvernul nu se poate împrumuta numai de pe piaţa internă pentru finanţarea deficitului, ci are nevoie şi de investitori şi creditori externi, ceea ce înseamnă că trebuie să se împrumute în euro/dolari, ceea ce va duce la creşterea expunerii pe valută, la fel ca în 2008”.  

Guvernul se reuneşte în ultima sa ședință din acest an; pe agendă – Ordonanța trenuleț. Principalele măsuri: înghețarea salariilor bugetarilor, creșterea taxării dividendelor, renunțarea la facilitățile fiscale în cazul unor profesii, scrie Hotnews.

Proiectul de ordonanță conține multe măsuri care afectează atât bugetarii, cât și pensionarii și copiii, prin alocații. Printre măsurile propuse sunt: înghețarea sporurilor și primelor bugetarilor, renunțarea la tichetele oferite, cu excepția celor de creșă sau renunțarea la ajutoare sau indemnizaţii odată cu ieşirea la pensie, retragere sau trecerea în rezervă.

Conform proiectului de ordonanţă, în anul 2025, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/ soldelor de funcţie/ salariilor de funcţie/ indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice îngheață la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna noiembrie 2024.

În ceea ce priveşte voucherele de vacanţă, instituţiile publice le pot acorda în cuantum de 800 lei, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, personalului ale cărui salarii de bază nete din luna anterioară acordării acestora sunt de până la 8.000 de lei.

De asemenea, ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante se suspendă începând cu 1 ianuarie 2025, cu excepţia posturilor unice vacante. Prevederile nu se aplică posturilor a căror ocupare a fost deja aprobată de Guvern prin memorandum până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, concursului de admitere în rezidenţiat, unităţilor sanitare cu paturi pentru ocuparea posturilor de medici, precum şi posturilor vacante aferente proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile şi plătite din fonduri europene pentru care sunt încheiate contracte de finanţare.

Indexarea anuală a alocațiilor cu inflația, obligatorie prin lege, blocată de guvernul Ciolacu 2 prin ordonanța austerității.

Potrivit edupedu, proiectul de Ordonanță  prevede înghețarea alocațiilor pentru copii la valorile stabilite în 2024.

Proiectul ordonanței austerității crește impozitul pe dividende de la 8% la 10%, scade pragul la microîntreprinderi la 100.000 de euro / Dispar toate facilitățile fiscale pentru IT, Construcții și Agricultură, scrie și G4media.ro

Peste noapte, Guvernul Ciolacu reintroduce „taxa pe stâlp”, cu impact major asupra companiilor private (Spotmedia)

Proiectul de ordonanță de urgență care introduce restricții bugetare, dar și creșteri de impozite și eliminarea unor facilități fiscale, aduce și o veste foarte proastă pentru companiile private. Fără niciun fel de avertisment, de pe o zi pe alta, guvernul Ciolacu reintroduce așa numita „taxă pe stâlp”, inventată de guvernul Ponta în 2014 și eliminată la 1 ianuarie 2017.

Cine va fi afectat?

Companiile din energie, pentru toată infrastructura energetică.

Companiile din agricultură, pentru toate amenajările funciare (instalații de irigare, drumuri de exploatare, platforme, garduri, inclusiv pentru sere, solarii).

Companiile de logistică, pentru platforme, garduri, drumuri de interior.

Toate companiile de producție, pentru platforme de acces, garduri.

Patronatele acuză guvernul că a introdus taxe noi pe șest, după ce promisese că acestea vor fi discutate în ianuarie (news.ro)

România a fost, este și va fi țara lor (G4Media) - Fără lamentații, despre candidatura lui Crin Antonescu. Pariul foarte riscant (SpotMedia)

Noul Guvern, construit „de aceiaşi nepricepuţi care cred că le ştiu pe toate doar pentru că controlează serviciile secrete” / Critică dură și la adresa lui Crin Antonescu (HotNews)

„Aceiaşi nepricepuţi care cred că le ştiu pe toate doar pentru că controlează serviciile secrete” au lucrat zilele acestea la alcătuirea noului guvern, crede profesoara de științe politice Alina Mungiu-Pippidi. 

Felul în care a fost aleasă componenţa Executivul învestit luni arată că partidele au ţinut cont mai mult de serviciile secrete, decât de cercetări sociologice. Aceasta vede însă şi o parte bună în formarea noului guvern: un semnal pozitiv transmis pieţelor financiare şi partenerilor externi. Pentru alegători, însă, „semnalul este integral ratat”, spune Alina Mungiu-Pippidi.

În mod normal în fruntea Guvernului politic ar fi trebuit pus un tehnocrat, consideră Alina Mungiu-Pippidi, care spune că inclusiv alegerea lui Crin Antonescu e o eroare. Ea îl vede pe Antonescu drept trimisul la Cotroceni al lui Eduard Hellvig şi Dan Voiculescu.  

„La PSD, partea care-l susţine pe Crin Antonescu e Dan Voiculescu şi trustul lui media fără de care coaliţia pro-europeană, într-adevăr, nu ştiu ce s-ar fi făcut în aceste 2-3 săptămâni”. 

„Antonescu va fi oprit de ineficienţa propriei candidaturi”, crede Alina Mungiu-Pippidi, care e de părere că Nicuşor Dan ar avea un potenţial mai mare, dacă el ar fi dat un USR „mai înţelept”.

„Cei care l-au demonizat pe Iohannis în ultimele două săptămâni greşesc. Oricât de penibil ar părea, Klaus Iohannis este un pol de stabilitate”.

Citiți interviul pe pagina HotNews.

România a fost, este și va fi țara lor (G4Media)

La 35 de ani de la căderea comunismului, România a eșuat ca stat democratic. O cleptocrație politico-militară a confiscat puterea. Nimeni n-a dat socoteală pentru rezultatele dezastruoase din alegeri.

Avem un președinte ilegitim în funcție, Klaus Iohannis, cu mandat prelungit în mod arbitrar de o Curte Constituțională abuzivă.

Avem un guvern ilegitim condus de Marcel Ciolacu, plasat pe locul trei la alegerile prezidențiale. PSD a luat sub el cel mai slab scor din istoria partidului.

Ca premier a crescut cheltuielile publice mărind deficitul și datoria publică, a îngrășat aparatul de stat cu sinecuri pentru clientelă și a amânat reforme esențiale. Sub el aparatul de stat a atins un număr record de angajați, cel mai mare din 2009 încoace: peste 1, 3 milioane, asta în epoca digitalizării.

Avem apoi o coaliție de partide care au inventat extremismul românesc în timp ce PSD și PNL mimau competiția politică la alegerile prezidențiale și parlamentare din 2024. Intervenția rușilor în alegerile din decembrie 2024 arată ca teroriștii din 1989. Toți vorbesc despre ei, numai că nu i-a văzut nimeni vreodată.

Ca tabloul dezastrului să fie complet, această putere ilegitimă propune drept candidat unic la prezidențiale pe Crin Antonescu, personaj profund anti-democratic, deraiat complet de la normele de bun simț politic elementar.

Comentariul jurnalistului Dan Tăpălagă, integral, pe pagina G4Media.

Fără lamentații, despre candidatura lui Crin Antonescu. Pariul foarte riscant (SpotMedia)

Este Crin Antonescu o variantă de succes?

Greu de spus. Deocamdată este un pariu riscant cu niște premise.

Numele lui Crin Antonescu este fundamental legat de USL și suspendarea președintelui din 2012. . Pentru o parte din electorat au fost chestiuni extrem de toxice pentru România, o bătălie a unor infractori sau susținători ai infractorilor care au încercat să demoleze și ce făcuse bun Traian Băsescu pentru a fura în voie.

Dar să nu uităm că USL a câștigat alegerile din 2012, după suspendarea președintelui Băsescu, cu o majoritate copleșitoare.

Deci există o mare parte din electorat și probabil cea mai mare parte a membrilor PSD și PNL pentru care momentele de mai sus sunt nostalgiile unei perioade de glorie.

Crin Antonescu are o calitate care nu i-a putut fi negată vreodată și care a lipsit total în campania trecută. Este un orator foarte bun, are discursuri care atrag atenția și comunică ceva logic, inteligibil, ceea ce din condiție sine qua non a oricărei candidaturi a devenit o raritate.

Din perspectiva acestor elemente nu cred că este un candidat fără șansă, dimpotrivă, scrie Ioana Ene Dogioiu.

Marile riscuri pentru Crin Antonescu vin din următoarele direcții:

• 1. Felul în care va evolua guvernarea. 
• 2. Posibilele dezvăluiri privind viața dlui Antonescu după retragerea din politică din 2014. Ce a făcut în acești ani, cum de a acceptat să fie, după cum recunoaște, întreținut de nevastă? Ce hobby-uri și activități a avut?

Trebuie să înțelegem, până la urmă, aceasta este oferta electorală a unor partide, țintită pe electoratele lor, pariul lor. Cei nemulțumiţi pot căuta soluții alternative pe care să le voteze. Și majoritatea va decide.

Important este ca regulile jocului să fie precise și pe deplin respectate de toți. Se numește democrație, atrage atenția editorialista SpotMedia.