Revista presei românești

Cine l-a spălat pe Simion? - 6 din 10 femei din România nasc prin cezariană, de patru ori mai mult față de recomandarea OMS. Operațiile, o practică în spitalele publice și la privat (PressOne) - Bomba cu ceas de la Planșeul Unirii: poate afecta Dâmbovița, metroul, transportul central și rețeaua de canalizare (Europa Liberă)

Aţi auzit de PBSTM, noul FMI fiscal pentru România? Nu vă uitaţi la ce vă promit partidele şi candidaţii la preşedinţie. Tocmai a fost aprobat PBSTM - 119 pagini, la care se va raporta orice decizie de bani a guvernelor care vor veni la Palatul Victoria până în 2031. În T1/2025 Banca Mondială trebuie să prezinte planul de reformă fiscală pe care guvernul trebuie să-l adopte (Ziarul Financiar)

Nu ştiu ce promit candidaţii pentru Palatul Cotroceni sau partidele care vor să ajungă la Palatul Victoria.

Indiferent ce ar spune – oricum sunt fraze goale, copy paste după alte fraze -, totul se va raporta la Planul Bugetar Structural Naţional pe Termen mediu şi lung (PBSTM), pe care guvernul Ciolacu, format din PSD şi PNL, să nu uităm, tocmai l-a aprobat în şedinţa de guvern de miercuri, 23 octombrie, iar Ministerul Finanţelor a fost autorizat să-l facă public, ceea ce s-a întâmplat vineri, pe 25 octombrie, când lumea era ocupată cu dezbaterea Ciolacu/George Simion/Hrebenciuc/Gigi Becali etc.

Acest Plan, de 119 pagini, este plin de analize, reforme, obiective, date de implementare, scopul final fiind ca România să intre într-o zonă de sustenabilitate fiscală până în 2031. M-aş mira ca Bruxellesul să fie atât de îngăduitor şi să lase o reducere atât de graduală, de 0,8% din PIB pe an în următorii şapte ani, de scădere a deficitului de bugetar.

Nu ştiu dacă cineva a citit acest PBSTM, în afară de cei care l-au întocmit, dar el este precis din punct de vedere fiscal şi se încadrează într-o matrice pe care România trebuie să o atingă.

Creşterea economică a României nu va depăşi 3% în niciun an din următorii şapte ani, o creştere care este sub potenţial şi nu este suficientă pentru a dubla PIB-ul, după cum anunţă politicienii.

Guvernul de acum şi-a asumat închiderea lacunelor fiscale reforma impozitării microîntrerinderilor, temperarea şi chiar îngheţarea salariilor în sectorul public, măsuri de reducere a evaziunii fiscale, gap-ului la TVA, reforma salariilor la buget etc.

Indiferent cine va fi la Palatul Victoria sau la Cotroceni, perioada de glorie fiscală – facilităţi fiscale, lacune fiscale, optimizări fiscale – se va închide. Acum să vedem, după trecerea alegerilor, care vor fi propunerile de majorări de taxe şi impozite.

Bineînţeles că noul guvern sau noul preşedinte pot să nu recunoască acest PBSTM.

Dar întrebarea este cine şi cum se va mai finanţa actualul sistem fiscal, cine va mai finanţa deficitele bugetare, cine va mai cumpăra datoria României, cine ne va mai da sutele de miliarde de euro  de la Uniunea Europeană.

Integral în ziarul de business.

 

Cine l-a spălat pe Simion? (HotNews)

Hotnews publică astăzi un articol de opinie semnat de Ciprian Necula, activist rom, membru fondator al Platformei Aresel, doctor în sociologie și profesor asociat SNSPA. El ridică o problemă pe care o consideră esențială în legătură cu alegerile prezidențiale de al căror prim tur ne mai desparte mai puțin de o lună.

Vrem un președinte care să aibă interzis pe teritoriul Republicii Moldova și al Ucrainei? Ar fi, mai degrabă, firesc să lămurim semnele de întrebare în legătură cu liderul AUR, care pare cea mai recentă ”feblețe” a PSD. 

În ianuarie, rectorul SNSPA, Remus Pricopie, a solicitat Parlamentului României să demareze o investigație cu privire la posibilele legături ale politicianului George Simion – acum cu ambiții de prezidențiabil – cu mișcările extremiste și cu influența putinistă. 

Deși suspiciunile privind legăturile sale cu sferele rusești nu sunt noi și par aproape evidente pentru public, dovezile clare pe care rectorul le-a cerut nu au apărut. Mai mult decât atât, Simion pare să fi fost absolvit și de afinitățile sale legionare, de retorica anti-europeană și de tentațiile populiste. 

Într-o Românie modernă și democratică, personajele controversate, ale căror acțiuni și afinități extremiste sunt cunoscute, ar trebui tratate cu scepticism și reținere. 

A, îi răspunde totuși cineva domnului Prof. Univ. Dr. Remus Pricopie? Nu de alta, dar după alegeri s-ar putea să fie prea târziu. 

 

6 din 10 femei din România nasc prin cezariană, de patru ori mai mult față de recomandarea OMS. Operațiile, o practică în spitalele publice și la privat (PressOne)

În ultimul an, 6 din 10 femei din România au născut prin cezariană, potrivit datelor oficiale ale Ministerului Sănătății, transmise la solicitarea PressOne. Numărul acestora a crescut de patru ori mai mult față de recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) de a rămâne sub 15%. 

În același interval, s-au înregistrat 138.000 de nașteri în sistemul public și privat.

Majoritatea intervențiilor de cezariană sunt în spitale publice.

În maternitățile și spitalele private private raportul nașterilor prin cezariană vs nașteri naturale a ajuns la 83% în 2023, potrivit informațiilor oficiale. 

Județele din România cu cea mai mare rată de nașteri prin cezariană, indiferent de regimul public sau privat sunt București, Constanța, Iași și Timiș.

Cauzele asociate înmulțirii nașterilor prin cezariană sunt pe de-o parte practicarea unei medicine defensive de către medicii din spitalele din țară, precum și frecvența tot mai mare a cazurilor de violență obstretică din timpul sarcinii sau la naștere, explică specialiștii consultați de PressOne.

De asemenea, un studiu recent despre experiența nașterii în România arată că 59% din femeile din România au ales nașterea prin cezariană programată pentru că se tem de durerea unei nașteri naturale sau de alte complicații. 

 

Bomba cu ceas de la Planșeul Unirii: poate afecta Dâmbovița, metroul, transportul central și rețeaua de canalizare (Europa Liberă)

O zonă cât un teren de handbal – aprox. 40 de metri pe 30 de metri – este punctul în care, în cazul unui cutremur puternic, s-ar putea declanșa iadul în București: cursul Dâmboviței ar fi blocat, iar râul ar inunda partea centrală a orașului, inclusiv o parte din magistrala de metrou Berceni-Pipera. Traficul auto ar fi întrerupt, iar rețeaua de canalizare nu ar mai avea unde să deverseze. Scenariul a fost confirmat pentru Europa Liberă. Autoritățile știu, dar sunt ocupate cu dispute politice.

Alegeri prezidențiale: Candidatul cel mai bine pregătit și cel mai slab pregătit (Libertatea) - Cine se joacă cu focul? Planul Simion (SpotMedia) - Ce ne lasă guvernarea Cîţu, Ciucă, Ciolacu: PIB mai mare cu 70%, datorie publică mai mare cu 80% (Ziarul Financiar)

Eu cu cine votez? S-a dat startul campaniei electorale: Cum va arăta și cât de grea e misiunea candidaților la alegeri ANALIZĂ (Adevărul)

Campania electorală pentru alegerile prezidențiale începe oficial, vineri, 25 octombrie, dar analiștii politici sunt de părere că electoratul va rămâne la fel de confuz până în preajma alegerilor. „Mulți se vor hotărî (cu cine votează - n.r.) cu o zi, două înainte de vot”, este de părere Valeriu Turcan. „Cei care au șanse în turul doi sunt, în momentul de față, conform sondajelor care mie mi se par veridice, Ciolacu, Simion și Geoană” a precizat Cristian Pîrvulescu.  

Ce urmează în următoarele săptămâni? „Campania stradală pe care o cunoșteam noi până acum dispare, nu o să mai poată exista bannere, toate acele elemente de campanie preelectorală dispar, dar în realitate campania se va înteți pe rețelele sociale acolo unde nu e foarte bine reglementată și unde se dau de fapt loviturile în momentul de față,” a declarat pentru Adevărul, Cristian Pîrvulescu, analist politic.

Trebuie să ne așteptăm la o intensificare a campaniei negative, în special în mediul online, unde regulile sunt mai puțin stricte. „Ne putem aștepta ca Geoană să fie supus în continuare unor atacuri sistematice”, explică Pîrvulescu, referindu-se la apropierea dintre candidați în sondaje. El consideră că, deși campania vizibilă va scădea în intensitate, „campania invizibilă va deveni din ce în ce mai agresivă.”

 

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea. Alegeri prezidențiale: Candidatul cel mai bine pregătit și cel mai slab pregătit 

Un sondaj realizat de INSCOP Research la comanda ziarului Libertatea în perioada 11-18 octombrie arată că părerile românilor cu privire la candidatul cel mai bine pregătit și cel mai slab pregătit sunt împărțite.

Întrebați care este, în opinia lor cu privire la candidatul cel mai bine pregătit pentru funcția de președinte al României, 20,4% dintre respondenți îl indică pe Mircea Geoană (independent), 18,1% – pe Marcel Ciolacu (PSD), 14,9% – pe George Simion (AUR).

Sunt de părere că Mircea Geoană este candidatul cel mai bine pregătit pentru funcția prezidențială în special: votanții USR, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din mediul urban. 

Consideră că Marcel Ciolacu este candidatul cel mai bine pregătit pentru funcția de președinte al României în special: votanții PSD, persoanele peste 60 de ani.

Cred că George Simion este candidatul cel mai bine pregătit pentru funcția de președinte al României în special: votanții AUR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație primară și utilizatorii TikTok.

Cât despre candidatul cel mai slab pregătit pentru funcția de președinte al României, 19,9% dintre participanții la sondaj cred că acesta este George Simion, iar 13,1% o menționează pe președinta USR.

Sunt de părere că Elena Lasconi este candidatul cel mai slab pregătit pentru funcția prezidențială în special: votanții lui Marcel Ciolacu și ai lui George Simion, votanții PSD și persoanele cu vârsta de peste 60 de ani.

Datele au fost culese în perioada 11-18 octombrie 2024. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1.106 persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95%, la un grad de încredere de 95%.

 

Cine se joacă cu focul? Planul Simion (SpotMedia)

George Becali nu este în general cea mai credibilă dintre surse. Dar în cazul blatului în favoarea lui Simion ceea ce spune el se coroborează cu alte informații care circulă de ceva vreme pe piață.

De exemplu, faptul că în spatele sesizării împotriva lui Şoşoacă la CCR, cea servită pentru ca majoritatea PSD din Curte să o scoată din joc, ar sta tot o filieră care duce la Hrebenciuc.

În plan intern, genul acesta de combinații enervează mai ales electoratul pe care PSD se străduiește din răsputeri să-l țină demobilizat, misiune ușurată de oferta fără precedent de slabă a acestor prezidențiale, scrie jurnalista SpotMedia Ioana Ene Dogioiu.

De când Marcel Ciolacu a ajuns președintele PSD, se străduiește, în bună măsură cu succes, sa schimbe imaginea PSD distrusă de Dragnea. Știrea că face combinații cu un partid considerat nefrecventabil este devastatoare.

Propulsarea lui Simion în turul al doilea înseamnă un bonus electoral imens pentru suveraniștii filoruși după o săptămână la parlamentare. Deci Ciolacu poate fi suspectat că sacrifică situația politică a României, implicit a UE şi NATO, la granița războiului, numai pentru ca el să ajungă președinte.

 

Ce ne lasă guvernarea Cîţu, Ciucă, Ciolacu: PIB mai mare cu 70%, datorie publică mai mare cu 80% (Ziarul Financiar)

Deficitele bugetare de peste 80 mld. lei (16 mld. euro) în fiecare an din ultimii patru ani au dus datoria publică la 876 mld. lei în 2024, adică 52% din PIB. Acumularea datoriei de către cele patru guverne care au fost la Palatul Victoria în această legislatură – Cîţu (PNL-USR-UDMR), Ciucă (PNL-PSD-UDMR), Ciolacu (PNL-PSD) – s-a făcut într-o perioadă în care economia României a crescut în fiecare an, după regresul din 2020.

Salariul mediu net a crescut cu 62%, pe măsură ce piaţa muncii a rămas strânsă, iar companiile, din lipsă de oameni, au adus şi 100.000 de angajaţi pe an din ţări asiatice care să suplinească lipsa de forţă de muncă din România. Datoria externă a României, care este compusă atât din datoria publică, cât şi din datoria privată, a urcat de la 125 mld. euro (625 mld. lei) în 2020 la 182 mld. euro (910 mld. lei) în 2024, conform celor mai recente date ale BNR.

În ciuda deficitului comercial la bunuri – adică diferenţa negativă dintre exporturi şi importuri –, cursul de schimb euro-leu a rămas relativ stabil în legislatura parlamentară care se va încheia în 2024. Stabilitatea cursului de schimb şi creşterea puternică a salariilor a crescut puterea de cumpărare din România, în special pentru bunuri care se vând la preţuri listate în moneda europeană: imobiliare, maşini, arată ZF.

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea. Alegeri prezidențiale: Marcel Ciolacu, George Simion și Mircea Geoană, pe primele 3 locuri - Toţi au fost la guvernare - PSD, PNL, USR, iar acum vin cu alte promisiuni. Ce a rămas însă în urma lor în domeniul educaţiei după patru ani (Ziarul Financiar) - 1 milion de patroni români cu afaceri mici așteaptă alegerile ca să pedepsească nepăsarea Guvernului și s-ar putea să avem o mare surpriză (HotNews)

Planurile pentru țară ale candidaților la președinție. Ce puncte au în comun și ce îi diferențiază (Adevărul)

Ziarul se concentrează asupra promisiunilor făcute de Marcel Ciolacu (PSD), Nicolae Ciucă (PNL), Mircea Geoană (candidat independent), Elena Lasconi (USR), Ludovic Orban (Forța Dreptei) și George Simion (AUR).

Cei șase candidați promit la unison investiții pentru dezvoltarea economică. Toți candidații pun accent pe atragerea de investiții pentru stimularea economiei românești, dar și pe crearea de locuri de muncă fie prin investiții, fie prin sprijinirea diverselor industrii. Nici unul dintre ei nu a uitat de Educație și Sănătate: Există un consens asupra necesității de a îmbunătăți accesibilitatea și calitatea sistemelor educațional și de sănătate.

De asemenea, cu toții vorbesc despre abordarea declinului demografic și sugerează măsuri pentru sprijinirea familiilor și stimularea natalității. Cap de listă pentru cei șase este și colaborarea interinstituțională: Există un acord general asupra importanței parteneriatului între diferitele niveluri ale guvernării și comunității.

Sunt însă și multe diferențe între planurile pentru viitorul țării ale celor șase candidați, atât în privința abordării economice, cât și în viziunea politică, teme sociale, politică externă.

Citiți mai mult în Adevărul.

 

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea. Alegeri prezidențiale: Marcel Ciolacu, George Simion și Mircea Geoană, pe primele 3 locuri

Un sondaj realizat de INSCOP Research la comanda ziarului Libertatea în perioada 11-18 octombrie arată că în clasamentul intenției de vot pentru turul I al alegerilor prezidențiale conduce Marcel Ciolacu, urmat de George Simion și Mircea Geoană. În turul al doilea, Marcel Ciolacu ar câștiga împotriva oricărui contracandidat, cu excepția lui Mircea Geoană.

Pentru prima dată în istoria confruntărilor prezidențiale, niciun candidat nu depășește pragul de 25%.

Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion reprezentativ de 1.106 persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95%, la un grad de încredere de 95%.

 

Toţi au fost la guvernare - PSD, PNL, USR, iar acum vin cu alte promisiuni. Ce a rămas însă în urma lor în domeniul educaţiei după patru ani: mai puţini bani din PIB, mai puţine şcoli, mai puţine universităţi, mai puţini elevi, mai puţini studenţi (Ziarul Financiar)

Alegerile legislative (organizate anul acesta la 1 decembrie) sunt la uşă. Partidele croiesc planuri de viitor. Dar ce s-a întâmplat în ultimii patru ani de la precedentele alegeri? Într-un fel sau altul, toate cele trei partide – PSD, PNL şi USR – care au pretenţii la guvernare au şi fost la guvernare în ciclul electoral care se încheie. Ce s-a întâmplat în acest răstimp cu economia şi cum a evoluat societatea? ZF va publica pe parcursul zilelor ce vin evoluţia principalelor segmente ale societăţii în ultimii patru ani. Azi, educaţia, un domeniu vital pentru viitorul tuturor, spre care arată înainte de alegeri oamenii politici şi căruia îi întorc spatele imediat ce pun mâna pe pârghiile de decizie.

Învăţământul din România nu face paşi înainte, nu face salturi calitative sau cantitative, ci doar stagnează, iar această realitate este dovedită de statisticile oficiale de la nivel local şi european.

• Alocările bugetare pentru educaţie ca procent din PIB au scăzut constant în perioada 2020-2023.
• Numărul şcolilor din învăţământul preuniversitar a scăzut cu 43 de unităţi în ultimii patru ani.
• Numărul de universităţi de pe piaţa locală a scăzut cu două unităţi.
• În cei patru ani analizaţi, numărul total de elevi a scăzut continuu, de la 2,4 milioane în 2020 la 2,37 în 2023.
• Numărul de studenţi, masteranzi şi doctoranzi a scăzut cu aproape 15.900 în perioada analizată.

 

1 milion de patroni români cu afaceri mici așteaptă alegerile ca să pedepsească nepăsarea Guvernului și s-ar putea să avem o mare surpriză (HotNews)

Ultimii pe care administratorii țării îi întreabă când cârpesc găurile din buget, cu taxe, sunt patronii români cu afaceri mici. Ei nu sunt nici 4,7 milioane, precum pensionarii, și nici nu sunt uniți de un interes comun cum sunt cei 1,2 milioane de bugetari. Micii antreprenori nici nu-și pot reloca afacerile în altă țară, precum marile companii multinaționale.

Rumoarea se simte. Sub asaltul taxelor și al obligațiilor birocratice, antreprenorii români cu afaceri mici își mai varsă năduful, prin comentarii tot mai puțin timide, în comunitățile social media strânse în jurul unor publicații de nișă, ca StartupCafe, sau în grupuri dedicate firmelor mici și contabililor.

În ”super anul” electoral, nimeni nu mai apără interesul microîntreprinderilor și al firmelor mici, în Guvern; nici n-ar avea cine. 

Continuarea pe pagina HotNews.

Marea restanță a guvernului: Guvernanța corporativă a companiilor de stat. Un tablou al ineficienței (CursDeGuvernare) - Are Maia Sandu șanse să câștige un al doilea mandat? Aritmetica electorală spune că nu, scrutinul precedent spune că da (SpotMedia) - Cât de afectați am fi dacă rușii ar pune mâna pe Moldova. Profesoară de la Bruxelles: „Putem să asistăm la un proces de capturare a statului” ANALIZĂ (Adevărul)

Partidele, afacerea cu cea mai mare creștere din România. Finanțarea lor a crescut de 26 de ori în opt ani și a ajuns să coste aproape 380 de milioane de lei pe an. Ce a făcut recent Guvernul (HotNews.ro)

Pe 9 octombrie 2024, în contul partidelor au intrat dintr-o dată peste 62 de milioane de lei de la bugetul de stat ca subvenție, conform Autorității Electorale Permanente. Cea mai mare sumă a revenit PSD, echivalentul a peste cinci milioane de euro. Este urmarea unei măriri de buget pentru AEP, mărire despre care nici Guvernul și nici partidele nu au vorbit.

La ultima rectificare bugetară, din 23 septembrie 2024, guvernul condus de Marcel Ciolacu a suplimentat bugetul de 314 milioane de lei alocat partidelor cu alte 62 milioane de lei.

Astfel, subvenția partidelor a crescut în ultimii opt ani de 26 de ori: de la 14,5 milioane de lei în 2016, la aproape 380 de milioane de lei în 2024.

Continuarea pe pagina HotNews.

 

Marea restanță a guvernului: Guvernanța corporativă a companiilor de stat. Un tablou al ineficienței (CursDeGuvernare)

Comisia Europeană a informat România că îi va reține bani din cererea a treia de plată din PNRR.

Motivul: Guvernul a ratat, între altele, reforma guvernanței întreprinderilor de stat. Exemplele concrete ale Comisiei se referă la companii din subordinea Ministerului Energiei și Ministerului Transporturilor.

Chestiunea semnalată de Comisie mai are un efect, încă nediscutat- lipsa guvernanței corporative la companii de stat pune în pericol și cel mai recent plan de țară: aderarea la OCDE.

Clientelismul din aceste companii e atât de radical, încât, Consiliile de Administrație ale unor companii strategice încă mai sunt populate cu mandatari provizorii cu legături hilare cu domeniile: de la funcționari mărunți din ministere, la o cosmeticiană, un medic veterinar, un patron de club, un absolvent de litere etc, etc. Iar asta conduce garantat la dezastru financiar.

Potrivit datelor Ministerului de Finanțe, la sfârșitul primului semestru al anului 2024, companiile de stat și cele din subordinea autorităților publice locale aveau plăți restante către buget de aproape 4 miliarde de lei. La această sumă se mai adăugau alte aproape 7 miliarde de lei, plăți restante către alți creditorii.

Potrivit Termene.ro, în topul primelor 20 de companii care au înregistrat pierderi în 2023 se numără 7 companii de stat.

Pe larg, pe pagina CursDeGuvernare.

 

Are Maia Sandu șanse să câștige un al doilea mandat? Aritmetica electorală spune că nu, scrutinul precedent spune că da (SpotMedia)

Înainte să fim critici cu alegătorii din Moldova, să ne amintim că votanții români au trimis-o pe Diana Șoșoacă în Parlamentul European și de peste 35 de ani, formațiunea politică dominantă e moștenitoarea Partidului Comunist. Desprinderea de Moscova a Chișinăului e un proces mult mai lung și mai complicat decât s-au așteptat mulți dintre noi, scrie jurnalistul Emilian Isăilă pe pagina SpotMedia.

Deși Maia Sandu a câștigat cu peste 42%, iar referendumul constituțional a trecut, a existat o mare nemulțumire atât în Moldova, cât și în România față de scorul strâns dintre tabăra europeană și cea pro rusă.

Dar nemulțumirea nu e justificată de nimic. În Moldova, pandemia și războiul din Ucraina au lăsat urme adânci. Inflația a fost de 30%, prețul energiei a explodat, oamenii au probleme reale în a-și asigura strictul necesar de la o lună la alta.

În următoarele două săptămâni e de așteptat ca operațiunile conduse din Rusia de Ilan Șor să se intensifice, dar și cele ale guvernului de la Chișinău, în încercarea de a-i descuraja pe unii dintre alegători să-și vândă voturile și în turul al doilea.

Cu toată situația complicată, Maia Sandu are posibilitatea să câștige un al doilea mandat, pe 3 noiembrie, dar perspectiva unei victorii lejere a PAS (Partidul Acțiune și Solidaritate), formațiunea din care provine președinta, la alegerile parlamentare de anul viitor e puțin probabilă.

 

EXCLUSIV Cât de afectați am fi dacă rușii ar pune mâna pe Moldova. Profesoară de la Bruxelles: „Putem să asistăm la un proces de capturare a statului” ANALIZĂ (Adevărul)

Ramona Coman, profesor la Bruxelles, și Marius Ghincea, cercetător la Zurich, avertizează, într-o analiză pentru „Adevărul”, că România va fi afectată dacă pro-rușii din Republica Moldova vor câștiga în turul 2 al alegerilor prezidențiale, respectiv alegerile parlamentare din 2025.

Susținătorii Maiei Sandu și a forțelor pro-occidentale din Republica Moldova au respirat ușurați după victoria la limită în referendumul pentru integrarea în UE, însă nu este timp pentru desfăcut șampaniile. Deși învingătoare în primul tur al prezidențialelor, Maia Sandu nu a reușit să câștige un nou mandat și va trebui să fie gata de luptă și turul 2, unde orice se poate întâmpla. Iar marea bătălie se va da anul viitor, la alegerile parlamentare, unde se știe că partidul Maiei Sandu, PAS, adună de regulă mai puține voturi decât lidera lui.

„România este la rândul ei expusă la influența Rusiei care se desfășoară prin diferite canale și cu diferiți actori în joc, nu numai politici, ci și oameni de afaceri, biserică, plus cei care populează mediile online, troli sau actori cu identitate declarată. Într-o mare de dezinformare și teorii conspiraționiste de toate felurile nu este deloc ușor să readuci discuțiile pe terenul rațiunii. Iar aici toate democrațiile sunt expuse”, încheie Ramona Coman.

Ce lipsește din planul lui Ciolacu (G4Media) - Speranța de viață și speranța de viață sănătoasă: cât au recuperat statele față de perioada pre-pandemie. Cum stă România și cât costă recuperarea unui an de sănătate (CursDeGuvernare) - Bestsellere, condamnați și dosare lipsă - bilanțul deconspirării fostei Securități la 35 de ani de la Revoluția din decembrie 1989 (Europa Liberă)

Ce poate face România ca Republica Moldova să nu cadă în plasa Rusiei lui Putin. Expert: „Nu mai e timp, trebuie acțiune” (Adevărul)

Referendumul din Republica Moldova a fost tranșat la limită, o victorie mai mult decât simbolică într-o țară postsovietică, până anii trecuți o jucărie în mâna Rusiei. În același timp, victoria la limită, într-un climat extrem de tensionat, cu acuzații reciproce, trage un semnal de alarmă privind viitorul parcursului european al acestei țări.

Expertul în securitate Marius Ghincea avertizează că nici măcar o victoria președintelui Maia Sandu, în turul 2, nu garantează că Republica Moldova va continua un progres ferm pe aceeași linie pro-occidentală. Forțele pro-ruse pot în continuare pune sub semnul întrebării viitorul european al Chișinăului, mai spune el. 

În opinia expertului, România poate, totuși, să ia unele măsuri măcar pentru a evita intrarea totală a Republicii Moldova în sfera de influență a Rusiei.

România va trebui să investească mai mult în Republica Moldova și să aibă o politică mai proactivă.

În acest sens, România trebuie să continue realizarea unei interconectări energetice cu Republica Moldova, pentru a o ajuta să scape de vulnerabilitatea față de gazele rusești.

Citiți mai mult în Adevărul.

 

Ce lipsește din planul lui Ciolacu (G4Media)

„Am citit programul PSD și am verificat cuvintele importante pentru un Președinte al României: Justiție: 0, Stat de drept: 0, Anticorupție: 0, Violență: 0”, a scris duminică pe Facebook ministrul liberal al justiției, Alina Gorghiu, după ce Marcel Ciolacu și-a prezentat așa zisul Plan de țară la Palatul Parlamentului.

Corecte observații, scrie jurnalistul Dan Tăpălagă pe pagina G4Media. Numai că tema justiției n-a fost evacuată din spațiul public doar de către PSD. Nici candidatul PNL, Nicolae Ciucă, nu vorbește despre justiție, stat de drept și anticorupție. Sunt cuvinte tabu și pentru liberali. De ce? Pentru că nici ei nu-și doresc o justiție puternică, independentă și capabilă să atace corupția la nivel înalt.

În discursul său de candidat, Ciolacu le-a promis pesediștilor liniște, armonie și că va împărți puterea ca să fie toată lumea mulțumită. Planul său de țară reprezintă un discurs de candidat la prezidențiale cu mesaje țintite către toate categoriile de electorat. Tuturor le proiectează o Românie în plin avânt.

Din planul lui Ciolacu pentru România curge din abundență, ca din orice program electoral, lapte și miere. Numai că nimic nu se poate construi durabil într-o țară măcinată de corupție, condusă de politicieni submediocri. Nimeni nu vrea să trăiască în paradisul hoților neprinși, în raiul infractorilor cu protecție politică, în patria semidocților ajunși la putere.

 

Speranța de viață și speranța de viață sănătoasă: cât au recuperat statele față de perioada pre-pandemie. Cum stă România și cât costă recuperarea unui an de sănătate (CursDeGuvernare)

Speranța medie de viață sănătoasă la 65 de ani s-a redus în România, de la recordul de 6,6 ani atins în anul prepandemic 2019, la numai 3,9 ani în 2022, conform datelor Eurostat. Cea mai mare scădere din UE s-a înregistrat însă în Germania, unde anii pe care o persoană de 65 de ani îi poate aștepta să-i mai trăiască fără probleme de sănătate grave sau moderate, ca medie pentru ambele sexe, a coborât de la 12,2 ani, la 8,4 ani, în același interval. Aceasta arată că ambele state au pierdut mai mult decât întregul avans înregistrat din 2015 la acest important indicator.

Revenirea la nivelul pre-pandemic a speranței de viață sănătoasă va fi atinsă probabil anul acesta.

Pierderea va fi recuperată rapid, însă problema gravă consistă în decalajul dintre speranța de viață sănătoasă și speranța de viață, care va implica majorarea cheltuielilor personale și bugetare în creștere accelerată, notează CursDeGuvernare.

Un decalaj care în cazul României, țara UE cu a treia cea mai mică speranță medie de viață la naștere, creează probleme cu mult înainte chiar ca oamenii să se pensioneze, după cum arată datele Eurostat.

 

Bestsellere, condamnați și dosare lipsă - bilanțul deconspirării fostei Securități la 35 de ani de la Revoluția din decembrie 1989 (Europa Liberă)

Au trecut 35 de ani de la Revoluția română din Decembrie 1989. Un timp prea scurt pentru societatea democratică să scotocească și în cele mai ascunse cotloanele ale Securității românești - instituția care a contribuit la sovietizarea și la menținerea sub teroare și control a României timp de 50 de ani.

29 de kilometri de documente care probează practicile securității române sunt în custodia Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS) – instituția creată să reconfigureze și să reconstituie adevărul istoric al uneia dintre cele mai negre perioade din istoria României.

După trei decenii și jumătate de democrație, nu tot ce a produs Securitatea e public. Unele dosare au ars în decembrie 1989, altele au dispărut fără urmă, unele sunt incomplete, iar altele sunt încă probabil nedesecretizate din rațiuni de securitate națională.

Continuarea pe pagina Europei Libere.

„Șoc”: cuvântul nopții electorale la Chișinău. Semnificația scorului strâns al referendumului pro-UE pentru Republica Moldova și pentru Rusia. Ce urmează (HotNews) - Shaorma lui Ciolacu. De toate pentru toți. De fapt, nimic pentru nimeni (SpotMedia) - Campionii creşterilor din economie în ultimii cinci ani: şase sectoare au un avans de cel puţin 100% al afacerilor (Ziarul Financiar) - „Toată lumea vine pentru bani”. Mărturia unui tânăr care a petrecut o săptămână de instrucție ca rezervist voluntar în Armata Română (PressOne)

„Șoc”: cuvântul nopții electorale la Chișinău. Semnificația scorului strâns al referendumului pro-UE pentru Republica Moldova și pentru Rusia. Ce urmează (HotNews)

Scorul la limită la referendumul pentru aderarea la UE este o lovitură pentru tabăra pro-europeană a președintei Maia Sandu și un imbold pentru Kremlin. În plus, toți trei cei candidați plasați sub Sandu în primul tur al prezidențialelor sunt pro Rusia și cumulează aproape 50%, față de cei 40+% ai lui Sandu, ceea ce indică un tur secund extrem de dificil pentru actuala președintă. 

Pe măsură ce rezultatele la alegerile prezidențiale și la referendumul pentru aderarea la UE din Republica Moldova au început să apară duminică seară, tabăra pro-europeană a avut un moment de confuzie, consemnat și de marile agenții de presă.

Continuarea, pe pagina HotNews.

 

Moldova: Vot contestat împotriva vectorului european (DW)

Jumătate dintre moldovenii care s-au prezentat duminică la secțiile de votare în cadrul referendumului menit să cimenteze parcursul european al țării în Constituție au votat contra acestui deziderat, scrie jurnalistul Vitalie Călugăreanu pe pagina DW.

La alegerile prezidențiale, care s-au desfășurat concomitent cu referendumul constituțional, rata de participare a fost de 51,58%. Șeful statului urmează a fi ales însă în turul doi. 

Candidatul pro-european Maia Sandu se va confrunta cu candidatul susținut de socialiștii pro-ruși, Alexandr Stoianoglo, fost procuror general demis din funcție de președinta Maia Sandu și cercetat pentru corupție. 

După miezul nopții, Maia Sandu a ținut un briefing la care a menționat că scrutinele de duminică au fost fraudate, iar autoritățile urmează să revină cu decizii după afișarea rezultatelor finale

 

Shaorma lui Ciolacu. De toate pentru toți. De fapt, nimic pentru nimeni (SpotMedia)

Programul prezidențial al lui Marcel Ciolacu este un fel de shaorma cu de toate, având foarte vagi legături cu atribuțiile președintelui și din care lipsește fix ce e mai important.   

De la reindustrializare și modernizare, la cabinete de familie în mediul rural, creșterea pensiilor și salariilor, sisteme de irigații, avem de toate pentru toți.

Și nu este vorba doar despre 5 direcții strategice, care ar fi necesare pentru a creiona viziunea unui președinte, ci mai ales despre detalii. De exemplu „Subvenționarea integrală a dobânzii pentru creditele de investiții ale asociațiilor agricole acordate de către bănci”.

Sau „investiții în creșe, grădinițe, afterschool pentru următorii 5 ani, în funcție de gradul de dezvoltare al fiecărei localități/ sector al Bucureștiului”.

Ce valoare are un program prezidențial când 90% din ceea ce este scris în el nu ține de competența președintelui, ci de a premierului care nici măcar nu va fi de aceeași culoare politică cu președintele, după cum promite Marcel Ciolacu?

Este nu numai un populism extrem, a la Dragnea 2016, ci duce și la menținerea unei confuzii toxice în capul electoratului, care în mod evident nu prea înțelege pentru ce votează un președinte, comentează jurnalista SpotMedia Ioana Ene Dogioiu.

 

Campionii creşterilor din economie în ultimii cinci ani: şase sectoare au un avans de cel puţin 100% al afacerilor (Ziarul Financiar)

Sunt 15 sectoare mari din economie care în ultimii cinci ani au avut creşteri de la 80% la 165%. Unele sunt industrii-cheie pentru economia României, cum ar fi construcţiile, altele sunt mai puţin vizibile, dar extrem de importante.

Cercetarea-dezvoltarea, IT&C-ul, construcţiile, învăţămân­tul, sănătatea şi fabricarea tutu­nului sunt cele şase sectoare din economie care au avut cel puţin o dublare a afacerilor în ultimii cinci ani, arată o analiză a ZF.

 

„Toată lumea vine pentru bani”. Mărturia unui tânăr care a petrecut o săptămână de instrucție ca rezervist voluntar în Armata Română (PressOne)

„Toată lumea vine pentru bani. Alt motiv n-am auzit în jurul meu”, relatează pentru PressOne un tânăr care s-a înrolat în Armata Română, prin programul „Rezervist voluntar” și a petrecut o săptămână de instrucție la o unitate militară . El descrie sub protecția anonimatului procedurile prin care a trecut și sistemul încă delăsător, influențat de lipsa de personal și de condițiile precare. 

Nepotul lui Marcel Ciolacu vinde către firma unui mogul din Cehia două proiecte de parcuri fotovoltaice pentru care a cerut finanțări din PNRR (HotNews) - Marii investitori imobiliari din București critică proiectul privind limitarea avansului la locuințe (Economedia) - „Lipă? E Ceaușescu și Stalin la un loc!“: culisele scandalului din sport, explozive și cu sume „obscene“ (Adevărul)

Cauzele unui fapt statistic înfiorător: 41% dintre tinerii români ar accepta dictatura. Sociolog: „Totul este deja luat de generațiile precedente” (Libertatea)

Mai mult de două cincimi dintre tinerii cu vârste între 18 și 34 de ani susțin că un regim totalitar fără alegeri regulate ar fi bun pentru România. 

41% dintre românii născuți între anii 1990 – 2006 cred că dictatura ar fi un sistem politic bun pentru țara în care trăiesc, chiar dacă nu au experimentat niciodată un astfel de regim și au, probabil, informații în special din relatările părinților.  În același timp, 25% dintre persoanele cu vârste de peste 55 de ani, care au trăit în perioada comunistă, ar fi de acord ca România să revină la un sistem politic de tip totalitar.

Datele sunt rezultatul unui studiu sociologic realizat de GlobeSec, un think-tank internațional fondat de Uniunea Europeană, pe un eșantion reprezentativ de 1.000 de persoane din România.

Barbu Mateescu (43 de ani), unul dintre cei mai reputați experți români în sociologie politică, absolvent de studii de specialitate la Universitatea Pennsylvania, consideră că raportul GlobSec trebuie continuat cu o cercetare calitativă, ca să aflăm „de ce” cred tinerii aceste lucruri. 

Continuarea în ziarul Libertatea.

 

INVESTIGAȚIE. Nepotul lui Marcel Ciolacu vinde către firma unui mogul din Cehia două proiecte de parcuri fotovoltaice pentru care a cerut finanțări din PNRR (HotNews)

Om de afaceri de talie globală, Jiří Šmejc, 53 de ani, deține energia care hrănește 10% din becurile din România, este CEO al companiei care are ProTV și a condus o firmă care a încercat să ”lustruiască imaginea Chinei în Cehia” și care, conform Bloomberg, a fost conectată cu Huawei în momentul scandalului 5G din UE.  

În 13 martie 2023, Mihai Cristian Ciolacu, nepotul lui Marcel Ciolacu, a obținut de la Transelectrica avizele tehnice de racordare (ATR) la rețeaua transportatorului național de energie, pentru două firme fondate în 2022, care aveau zero cifră de afaceri în ambii ani, potrivit Registrului Comerțului. 

În mai 2023, cele două firme au ajuns pe listele cu finanțări prin PNRR, pentru două proiecte de parcuri fotovoltaice și stocare a energiei.

Recent, în vara lui 2024, Mihai Ciolacu a scos cele două proiecte la vânzare, fiind încheiate acorduri prealabile cu Premier Energy Group. Grupul ceh a confirmat miercuri pentru HotNews că ”A fost semnat acord prealabil” pentru achiziția a două proiecte fotovoltaice din județul Buzău, dar Premier Energy nu a specificat identitatea celui de la care cumpără. Intervievate de HotNews, surse concordante din piața energiei susțin că vânzătorul este Mihai Cristian Ciolacu.

 

Marii investitori imobiliari din București critică proiectul privind limitarea avansului la locuințe: „Schimbarea regulilor în timpul jocului poate duce la faliment dar și scumpire accelerată. Implementarea „per se” a unui sistem dintr-o altă țară nu poate fi realizată” (Economedia)

Asociația Bucharest Real Estate Club (BREC) a transmis, pentru Economedia, un punct de vedere referitor la proiectul de lege, depus de PSD, care limitează la 10% avansul pentru cumpărarea de imobile construite de dezvoltatori și care prevede că avansul se achită într-un cont special care poate fi utilizat doar pentru respectivul proiect, în urma scandalului Nordis. BREC precizează că „adoptarea rapidă a unei astfel de măsuri și «schimbarea regulilor în timpul jocului» pot avea efecte adverse, respectiv risc de faliment pentru acei investitori care au proiecte în curs, dar și scumpirea accelerată a locuințelor prin limitarea ofertei”. Asociația spune că schimbările nu pot fi realizate „peste noapte” și astfel își exprimă dorința de a dialoga cu reprezentanții Guvernului.

 

EXCLUSIV „Lipă? E Ceaușescu și Stalin la un loc!“: culisele scandalului din sport, explozive și cu sume „obscene“ (Adevărul)

Șefa Agenției Națională pentru Sport (ANS) este Elisabetei Lipă (59 de ani. Vorbim despre o legendă vie, care a fost la șase ediții ale Jocurilor Olimpice și a adus României opt medalii. Dintre care cinci de aur!

La prima vedere, te-ai fi așteptat ca promovarea unui asemenea om în fruntea sportului românesc să fie o binecuvântare pentru acest domeniu.

Ceea ce se „șoptea“ iniţial, și anume faptul că, profitând de funcția sa, Lipă alocă resurse financiare uriașe pentru canotaj, de care nu beneficiază alte sporturi, se confirmă acum. 

Ne-a explicat această discriminare o sursă din lumea sportului, sub protecția anonimatului: „Cei de la canotaj au stat cu lunile în cantonamentul din Italia. Unde au fost trimiși zeci de angajați ai federației pentru 22 de sportivi! Nicio altă federație din țară n-a beneficiat de asemenea condiții. Apoi, la Paris, la Jocurile Olimpice, am avut 26 de sportivi la canotaj. Pentru asta a existat un staff format din 94 de oameni! Așa ceva e șocant! În condițiile acestea, cât ne costă o medalie olimpică la canotaj?! Și de ce avem asemenea condiții doar pentru canotaj?!“.

Au apărut în presă sumele cu care sportivii și oamenii din stafful Federației de Canotaj au fost răsplătiți după Jocurile Olimpice de la Paris.

*Medicul Vasile Oșean a fost trecut în tabelul de premiere cu suma de 238.000 de euro pentru „participarea activă și contribuție substanțială la menținerea stării de sănătate“.

*Antrenorii secunzi de la canotaj, 13 la număr, au fost propuși pentru premiere, cu sume între 238.000 de euro și 309.400 de euro fiecare! 

„Weekend Adevărul“ a aflat o altă informație care demonstrează gravitatea situației de la ANS la ora actuală. Concret, Corpul de Control al premierului a mers la sediul Agenției Naționale pentru Sport și s-au luat la puricat actele, iar asta înainte ca scandalul premierilor să ajungă în presă. Atenție: sunt verificate doar documentele din ultimul an și jumătate, de când Lipă conduce sportul românesc.

Experții Comisiei Europeane acuză numirile de la Transelectrica: „O companie importantă pentru securitatea României și a UE” are nevoie de șefi care „să nu-i irosească potențialul” (HotNews) - Agamiță Dandanache, varianta 2024. PNL și PSD continuă tradiția impunerii de oameni de la centru în teritoriu (Libertatea) - „Banii sunt pentru 60 de persoane!” Lipă declară pentru GOLAZO.ro că sumele de sute de mii € propuse pentru doi angajați ai FRC sunt, de fapt, pentru tot personalul

EXCLUSIV Ce va rezolva referendumul dorit de primarul Nicuşor Dan. Președintele AEP: Legea nu prevede o asemenea posibilitate ANALIZĂ (Adevărul)

Nicușor Dan vrea să organizeze un referendum pe 24 noiembrie, simultan cu primul tur al alegerilor prezidențiale, însă președintele AEP, Toni Greblă, afirmă că legea nu permite astfel de referendumuri locale. În același timp, Greblă este de părere că referendumul nu va rezolva problemele semnalate de primarul general al Capitalei.

Toni Greblă, președintele Autorității Electorale Permanente, a explicat că referendumul funcționează ca un semnal pentru legiuitor în vederea modificării legii, însă nu are o forță obligatorie. Acesta servește pentru a indica faptul că o parte semnificativă a populației își dorește o anumită reglementare. Chiar dacă rezultatul referendumului ar fi favorabil, el nu va schimba neapărat atribuțiile și competențele deja împărțite între primarul general și primarii de sector.

Citiți mai mult în  Adevărul.

 

Experții Comisiei Europeane acuză numirile de la Transelectrica: „O companie importantă pentru securitatea României și a UE” are nevoie de șefi care „să nu-i irosească potențialul” (HotNews)

Lista observațiilor Comisiei Europene legate de numirile nu pe competență, ci pe alte criterii, e mai lungă decât s-a știut inițial. 

Un nou document al Comisiei Europene consultat de HotNews, vorbește despre procesul netransparent și plin de conflicte de interese în procedura de selecție a membrilor Consiliului de Supraveghere al Transelectrica, transportatorul național de energie.

Întreaga procedură de selecție,  de la momentul anunțului până după depunerea candidaturilor, a fost total lipsită de transparență, susține exeprții. Nu au fost respectate principiile liberei concurențe, nediscriminării și asumării răspunderii.

Comisia arată, potrivit documentului menționat, că unul dintre candidații care a fost selectat ca membru al Consiliului de Supraveghere a fost Cristian Alexandru Vasilescu, care era, la momentul selecției, secretar de stat în Secretariatul General al Guvernului (SGG). Acesta este și în prezent secretar de stat la SGG. Precizăm că acționarul majoritar al Transelectrica, cu o participație de 58,68%, este SGG, acesta fiind și responsabil de procedura de selecție a membrilor Consiliului de Supraveghere pentru Transelectrica.

 

Agamiță Dandanache, varianta 2024. PNL și PSD continuă tradiția impunerii de oameni de la centru în teritoriu (Libertatea)

PNL și PSD, partide care asigură majoritatea guvernamentală, arată că la 140 de ani de la apariția personajului Agamiță Dandanache din opera „O scrisoare pierdută” a marelui I.L. Caragiale, impunerea de candidați de la centru în circumscripțiile din teritoriu sunt încă o practică utilizată, fără a se ține cont de eventuala reprezentare a electoratului din țară de politicieni locali, care să apere interesele comunității lor în Parlament.  

Pentru ministra Educației, Ligia Deca, nu a putut fi găsit un loc eligibil în Capitală, unde pozițiile sunt limitate, așa ca protejata lui Klaus Ionannis să fie deschiderea la Senat, în județul Vâlcea, cu toate că nu are legături cu acest județ (ea fiind născută în Constanța).

Alina Gorghiu și-a început cariera pe listele de la București, iar în 2016, după retragerea lui Vasile Blaga, a fost senatoare de Timiș, însă doar acum candidează la Argeș.

Și la PSD e plin de Agamiță Dandanache. Alexandru Rafila, acum deputat de București și ministru, deschide lista pentru Camera Deputaților de la Iași. 

Victoriei Stoiciu, consilieră a lui Marcel Ciolacu și recent vicepreședintă a PSD, i-a fost găsit un loc eligibil în județul Vaslui. Stoiciu deschide lista de la Senat în județul care a fost controlat peste un deceniu de Dumitru Buzatu, scrie Libertatea.

 

„Banii sunt pentru 60 de persoane!” Lipă declară pentru GOLAZO.ro că sumele de sute de mii € propuse pentru doi angajați ai FRC sunt, de fapt, pentru tot personalul (Golazo)

Elisabeta Lipă afirmă că Roxana Petrescu, contabila șefă a Federației Române de Canotaj, va fi premiată cu 162.400 de euro pe hârtie, dar că ea va da bani și altor colegi.

Șefa ANS pretinde că și suma pe care a încasat-o ea în 2021, pentru rezultatele de la JO Tokyo, a fost împărțită cu colegii.

Subiectul a răbufnit după ce Eduard Novak a dezvăluit ieri, pe contul său de Facebook, că secretarul general al Federației Române de Canotaj și contabila șefă a aceleiași instituții urmează să încaseze mai mulți bani din premierea de la Jocurile Olimpice decât David Popovici.

GOLAZO.ro a dialogat cu Elisabeta Lipă, șefa Agenției Naționale pentru Sport, și cu Valeriu Gavril, președintele FRC.

Gavril a declarat că acei doi angajați ai Federației propuși pentru premiere cu sume foarte mari nu sunt obligați să împartă banii.

Necunoscutele din „Bătălia de la Planșeul Unirii” și marea certitudine: miza de aproape 100 de milioane de euro (Europa Liberă) - Inspectoratul de Stat în Construcții, cuibul protejaților de partid. Cine conduce instituția și pe ce filieră a ajuns în funcție (Libertatea)

Duel Ciucă-Ciolacu pe Facebook, pe tema suspendării plăților din PNRR: „Îi cer premierului să explice de urgență ce va face” / „Sunteți parte a deciziei! Asumați-vă!” (HotNews)

Președintele PNL Nicolae Ciucă i-a cerut premierului Marcel Ciolacu să explice „de urgență” ce intenționează să facă pentru a evita pierderea a 1,1 miliarde de euro, sumă suspendată la cererea de plată numărul 3 din PNRR. În replică, premierul îi răspunde liberalului afirmând că remedierea problemelor se va face inclusiv cu reprezentanți ai PNL din guvern și îl invită pe Ciucă să-și asume responsabilitatea întrucât este parte a deciziei.

Disputa dintre liderii partidelor de guvernământ a avut loc prin intermediul postărilor pe rețelele sociale. Tonul a fost dat de liberal, care i-a cerut șefului Guvernului să dea explicații privind măsurile de remediere a problemelor reclamate de Comisia Europeană.

Comisia nu a precizat suma care urmează să fie suspendată, însă sursele din zona guvernamentală au estimat marți pentru publicul HotNews că e vorba despre aproximativ 1,1 miliarde de euro din 2,7 miliarde de euro cât reprezintă cea de-a treia cerere de plată. Adică 40% din suma solicitată.

Trei dintre jaloanele neîndeplinite sunt legate de reforma guvernanței corporative la companiile de stat, două privesc investiții în transporturi, iar una vizează impozitarea microîntreprinderilor.

Comisia consideră că jaloanele respective legate de investiții și de reforme nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător. România are acum la dispoziție o lună pentru a-i transmite Comisiei observațiile sale.

 

Necunoscutele din „Bătălia de la Planșeul Unirii” și marea certitudine: miza de aproape 100 de milioane de euro (Europa Liberă)

Forțarea începerii lucrărilor la Planșeul Unirii și incidentele care au însoțit-o, cu polițiști locali înfruntându-se sub privirile Jandarmeriei, lasă în urmă mai multe necunoscute. Gradul real de pericol, regimul de proprietate și avizele obținute sunt domeniile asupra cărora planează întrebări. Singura certitudine e miza: un contract de aproape 100 de milioane de euro (461 milioane lei).

Construit în 1936, Planșeul Unirii este o structură hidrotehnică, practic o casetă de beton lată de 32 de metri și lungă de 360 de metri, prin care curge, subteran, râul Dâmbovița. În total: 11.520 de metri pătrați.

În 2022, Consiliul General decidea să transfere reabilitarea planșeului Unirii către Primăria Sectorului 4. Într-o expertiză tehnică din 2017, era încadrat în stare tehnică IV (nesatisfăcător) din cinci catalogări posibile. Expertiza era realizată la solicitarea Administrației Străzilor București, din subordinea Primăriei Capitalei.

Primarul general Nicușor Dan arată că au trecut doi ani de atunci, iar Daniel Băluță, dacă susținea că e un pericol iminent, putea cere autorizație în regim de urgență, lucru pe care nu l-a făcut.

Integral pe pagina Europei Libere.

 

Inspectoratul de Stat în Construcții, cuibul protejaților de partid. Cine conduce instituția și pe ce filieră a ajuns în funcție (Libertatea)

Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC), instituție subordonată direct Guvernului, exercită controlul în domeniul calității în construcții, disciplinei în urbanism, al supravegherii pieței materialelor de construcții și al avizării investițiilor în lucrări de construcții realizate din fonduri publice.

În luna martie a acestui an, Marcel Ciolacu a numit-o la conducerea ISC, în funcția de inspector general, pe Victorița Dumitrașcu. Noua șefă a ISC nu are un CV public și nu se știe ce pregătire are sau ce o recomandă pentru această funcție.

Doamna Dumitrașcu este nepoata Aurei Vasile, vechi membru PSD, lideră a PSD București în anii 2000, deputat timp de trei mandate, apropiată de Dan Ioan Popescu (fost ministru al Industriilor) și devenită om de încredere al lui Marian Vanghelie, scrie Libertatea.

Delegarea competenței la Domnul (SpotMedia) - Scrisoarea Comisiei Europene prin care guvernul a fost anunțat că România poate pierde sute de milioane de euro din PNRR din cauza numirii de șefi incompatibili (HotNews) - PNRR la zi, în România și restul statelor din Europa Centrală și de Est (CursDeGuvernare) - Afacerile românești ale familiei Irinei Vlah, candidata prorusă la președinția Republicii Moldova. Opozanta Maiei Sandu, decorată de patriarhul Kirill (Libertatea)

Banii și puterea în București: cele două mari mize ale războiului declanșat de Daniel Băluță contra lui Nicușor Dan (G4Media)

Conflictul apărut între Daniel Băluță (PSD) și Nicușor Dan (independent) are două mize majore. Prima e cea financiară: contractul de aproape 900 de milioane de lei pentru planșeul Unirii. 

Primăria Sectorului 4 a atribuit deja contractul unei asocieri de firme condusă de Erbașu Construct, abonată la contracte publice în ultimii ani. De notat că fondurile provin de la bugetul de stat și nu din banii UE.

A doua e una de putere: referendumul pentru stabilirea atribuțiilor primarului general și ale primarilor de sector, scrutin pe care Nicușor Dan vrea să îl organizeze odată cu alegerile prezidențiale, scrie jurnalistul Cristian Pantazi, redactor șef G4Media.ro.

PSD are în momentul acesta trei din șase primari de sector și are tot interesul să le crească puterile și bugetele în detrimentul primarului general. 

Pe de altă parte, atât Daniel Băluță cât și Nicușor Dan sunt politicieni cu ambiții pe termen lung. Primarul sectorului 4 speră ca într-o bună zi să ajungă primar general al Capitalei. Doar conjunctura nefavorabilă l-a împiedicat să candideze la localele din primăvară împotriva actualului primar general. La rândul său, Nicușor Dan a lăsat să se înțeleagă că ar putea fi interesat de președinția României după ce-și încheie al doilea mandat de primar.

Altfel spus, conflictul dintre Daniel Băluță și Nicușor Dan este și despre ei, nu doar despre putere și bani, ci și despre ambiții personale.

 

Delegarea competenței la Domnul (SpotMedia)

A fost de-a dreptul grotescă și nerușinată năvala electorală a candidaților pentru a vampiriza la Iași disperarea provocată în bună măsură de faptul că actuala clasă politică sufocă orice speranță de bine pentru viitor.

Nu este nimic de condamnat dacă un om politic simte nevoia să participe la un pelerinaj sau la o slujbă.

Dar un autentic credincios o face cu discreție, comentează jurnalista SpotMedia Ioana Ene Dogioiu.

Candidații noștri nu exercițiul spiritual l-au căutat, ci pe cel electoral...

Binele n-ar trebui să vină prin rugăciune, ci din competența și hărnicia unor oameni dedicați interesului public.

Oamenii stau ore în șir, aproape 24, ca să se roage pentru sănătate. Pentru că sistemul sanitar românesc nu le dă nicio speranță.

Se roagă la moaștele sfinților pentru viitorul copiilor. Pentru că școala și societatea românească nu oferă cine știe ce perspective. Se roagă să le vina copiii acasă din străinătate, pentru că numai Dumnezeu, nu rezultatele politicilor români, le poate da motive să revină.

Se roagă pentru puțină bunăstare.

Cinismul politicianului roman este că vampirizează disperarea de el creată și încearcă instrumentalizarea credinței în interes electoral.

 

EXCLUSIV. Scrisoarea Comisiei Europene prin care guvernul a fost anunțat că România poate pierde sute de milioane de euro din PNRR din cauza numirii de șefi incompatibili / Lista companiilor (HotNews)

În document sunt enumerate 8 companii cu probleme din totalul de 17 companii din subordinea Ministerului Energiei. De asemenea, sunt menționate și cinci companii de la Transporturi, fiind ridicate semne de întrebare asupra modului în care au fost făcute numirile în Consiliile de Administrație.

„Numirile au fost făcute fără o procedură de selecție competitivă și transparentă”, a spus Comisia despre Hidroelectrica, Nuclearelectrica și alte companii din energie.

Tot cu nerespectarea procedurilor firești de numire a șefilor sunt menționate și CFR, Metrorex și alte companii din transporturi.

Guvernul a fost avertizat încă din luna iunie, de către Comisia Europeană, că nu sunt îndeplinite jaloanele din PNRR legate de numirea șefilor la companiile de stat, potrivit unei scrisori a autorității de la Bruxelles, consultate de HotNews.

 

PNRR la zi, în România și restul statelor din Europa Centrală și de Est. Ce poziție și ce perspective avem (CursDeGuvernare)

Croația, Slovacia și România sunt cele trei state din Europa Centrală și de Est care au atras cele mai multe fonduri alocate prin Mecanismul de Redresare și Rezilență al Comisiei Europene.

Fondurile alocate prin acest program trebuie cheltuite până la sfârşitul anului 2026, iar statele membre mai au la dispoziţie doar doi ani să transmită cererile de plată pentru tranşele rămase. Situația la zi arată că România a primit 33,2% din fondurile alocate, ceea ce o plasează pe locul trei în rândul statelor ECE.

Continuarea pe pagina CursDeGuvernare.

 Afacerile românești ale familiei Irinei Vlah, candidata prorusă la președinția Republicii Moldova. Opozanta Maiei Sandu, decorată de patriarhul Kirill (Libertatea)

Recent, Irina Vlah și-a depus candidatura ca independentă la președinția Republicii Moldova și consideră că are mari șanse să ajungă în turul doi cu Maia Sandu.

Irina Vlah a intrat în politica mare a Republicii Moldova în anul 2005, când a fost aleasă deputat în Parlamentul de la Chișinău din partea Partidului Comunist. 

Apoi, în 2015, susținută de Partidul Socialiștilor al lui Igor Dodon și cu sprijinul Moscovei, a devenit bașcan (guvernator) al regiunii autonome Găgăuzia. Funcție pe care a ocupat-o până anul trecut.

Irina Vlah nu și-a ascuns niciodată admirația pentru Rusia și Putin, pledând pentru federalizarea Republicii Moldova şi integrarea ei în structurile euroasiatice.  În acest timp, fratele ei, Serghei Vlah, face afaceri cu cereale în Moldova și România.

Integral în Libertatea.