Revista presei românești

Aproape 5500 de persoane au fost evacuate în patru județe din cauza inundațiilor (G4Media) - „Dacă nu puteți să ajutați, măcar nu ne încurcați”. Cum umilește guvernul Ciolacu copiii excepționali ai României (SpotMedia) - Avertismentul unui specialist HR: „Urmează un val de concedieri”. Ce trebuie să facă angajații pentru a nu fi victimele abuzurilor (Adevărul)

Aproape 5500 de persoane au fost evacuate în patru județe din cauza inundațiilor / Pompierii au intervenit în 90 de localități din 27 de județe / Circulația feroviară a fost oprită pe un tronson / Doi stâlpi și zeci de copaci au căzut pe șosele (G4Media)

Aproape 5500 de persoane au fost evacuate până luni dimineață, în patru județe din țară, în urma ploilor torențiale anunțate de săptămâna trecută. Pompierii au fost solicitați să intervină în 90 de localități din 27 de județe, iar zeci de copaci și doi stâlpi electrici au căzut pe șosea din cauza furtunii. Circulația feroviară era oprită pe un tronson luni dimineață, iar circulația autobuzelor și tramvaielor din Capitală a fost perturbată pentru scurt timp duminică seară. Administraţia Naţională de Meteorologie  a emis, duminică, o avertizare Cod roşu de ploi torenţiale şi abundente valabilă până luni dimineaţa în judeţul Galaţi şi coduri portocalii și galbene de furtună și ploi torențiale în restul țării.

Judeţele din Moldova, Dobrogea, centrul şi estul Munteniei sunt vizate de o atenţionare Cod galben de ploi şi vânt până marţi dimineaţa la ora 10:00, mai scrie G4Media.

Aproape 100 de unităţi de învăţământ din judeţul Galaţi au astăzi avea activitatea suspendată.

 

Povestea barajului care n-a fost să fie. A fost abandonat la jumătate. Întreg, ar fi salvat de inundații zeci de mii de oameni (Europa Liberă)

În 1980, România comunistă împrumuta echivalentul de azi a 350 de milioane de dolari pentru cea mai mare construcție hidrotehnică din Moldova: proiectul de irigații Covurlui, care includea un baraj și un lac de acumulare în județul Galați. Ar fi irigat 144.660 hectare de teren și ar fi apărat de inundații peste 5.000 de case. Construit pe jumătate, proiectul este abandonat de trei decenii. Între timp, zona a fost inundată de trei ori în ultimii 11 ani.

Integral, aici.

 

România a câștigat 13 medalii de aur la Olimpiada Internațională de Chimie Aplicată din Indonezia (EduPedu)

Elevii și-au plătit singuri biletele de avion, după ce Ministerul Educației ar fi refuzat să susțină financiar participarea, ba chiar ar fi tergiversat deplasarea, potrivit profesorului coordonator. Competiția apare în calendarul oficial românesc cu olimpiade finanțate de Ministerul Educației.„Dacă nu puteți să ajutați, măcar nu ne încurcați”, scria intr-o postare pe Facebook prof.  Daniela Bogdan, coordonatoarea celor 10 elevi de la Colegiul Sava din echipa românească.

Mai mult, aici.

 

„Dacă nu puteți să ajutați, măcar nu ne încurcați”.  Cum umilește guvernul Ciolacu copiii excepționali ai României (SpotMedia)

Ioana Ene Dogioiu scrie despre acest rezultat pentru care nu a existat nici breaking news la televizor și pentru care politicienii cu siguranță nu se vor înghesui la aeroport ca să-și facă selfie-uri cu premianții.

Dacă în lotul românesc pentru Indonezia ar fi fost și un copil sărac, căruia părinții nu îi puteau cumpăra biletul de avion, avea vreo șansă din partea statului român? Nu este evident că în România educată reușita unui copil fără posibilități este aproape un miracol?

În timp ce elevi români excepționali câștigau tot ce se putea câștiga în Indonezia fără niciun ajutor, premierul Marcel Ciolacu își făcea campanie electorală în căminele studențești din Regie și scria pe Facebook vorbe alese: „le cerem să învețe și ne mândrim cu ei atunci când România este pe podium datorită performanțelor lor”. 

România ar trebui nu să se mândrească, ci să se rușineze că performerii ei reușesc împotriva, nu cu ajutorul statului român. Și să nu se mire că mai toți pleacă în țări care se mândresc mai puțin, dar fac cu mult mai mult, notează jurnalista SpotMedia. 

 

Avertismentul unui specialist HR: „Urmează un val de concedieri”. Ce trebuie să facă angajații pentru a nu fi victimele abuzurilor (Adevărul)

Într-un studiu al Romanian Economic Monitor, din cadrul UBB, se arată că evoluția efectivului de salariați în domeniul IT din România va putea ajunge la o stagnare sau ar putea să aibă chiar o scădere în 2024.

Consultantul în resurse umane Doru Șupeală este de părere că urmează un val de concedieri în mai multe industrii din România, precum IT, automotive, textile, și, odată cu acesta, multe companii vor folosi strategii pentru a renunța la angajați cu costuri minime, putându-se ajunge la abuzuri.

Doru Șupeală explică în interviul acordat ziarului Adevărul, ce pot face angajații și cum poate fi modificată legislația pentru ca aceștia să nu fie victimele abuzurilor din partea angajatorilor.

 

Corporatiştii încep să descopere salariul brut şi taxele şi impozitele pe care le plăteşte compania în numele lor la stat: Dintr-un salariu brut de 3.500 de euro, salariul net este de 2.000 de euro, iar taxele şi impozitele luate de stat sunt de 1.500 de euro. Dar ce face guvernul cu aceşti bani, unde se duc ei şi de ce se fură atât de mult în ţara asta? (Ziarul Financiar)

Corporatiştii descoperă cât de mari sunt taxele în România, dar mai mult decât atât, întrebarea următoare este legată de ce anume face statul cu banii mei, unde se duc, la cine se duc.

Aceste întrebări au început să apară odată cu creşterile de preţuri la diverse servicii, începând de la taxele şcolare pentru şcolile private, consultaţiile medicale la clinicile private şi, nu în ultimul rând, sunt întrebări legate de pensie în contextul actual al recalculării generale a pensiilor.

Cristian Hostiuc, director editorial ZF, consideră că lumea nu prea înţelege cum e cu deficitul bugetar, cu derapajul bugetar, cu creşterea cheltuielilor statului, dar în momentul în care guvernul va majora taxele şi impozitele din cauza tuturor acestor derapaje, discuţiile de la cafea vor deveni mai tensionate şi se vor îndrepta din ce în ce mai mult asupra guvernului, asupra celor din politică, asupra statului.

În acel moment îi va fi mai greu statului să vândă idea de stabilitate politică, de securitate naţională, de necesitatea unor decizii economice.

Şi să nu ne mirăm că vor câştiga teren cei care vor fi antisistem.

Ce am putut afla din scandalul PNL-PSD: întârzieri mari ale PNRR, proastă absorbție a fondurilor europene și o economie prost gestionată (Libertatea) - Dincolo de cearta din coaliţie, care este realitatea absorbţiei de fonduri europene pe programul 2021-2027? (Ziarul Financiar) - Programul Casa Verde Fotovoltaice 2024 începe vineri (HotNews) - FCSB, fără milă. Campioana s-a distrat cu RFS la debutul în noul format Europa League! Olaru MVP (Golazo)

I-a „trădat” Iohannis pe liberali? Degringoladă în PNL după lovitura primită (Europa Liberă)

Președintele Klaus Iohannis s-a delimitat de inițiativa PNL care îl ajuta să candideze ca independent pe listele partidului. Surse din PNL spun pentru Europa Liberă că nu pricep de ce președintele „s-a supărat” și a dat o astfel de „lovitură” partidului.

Campania este în plină desfășurare, partidul nu stă grozav în sondaje, iar procentele lui Nicolae Ciucă arată că nu reușește să intre în turul al doilea de scrutin, fiind plasat pe poziția 5 sau 6.

„Am fost lăsați în offside și de PSD, și de președintele Iohannis, iar opinia publică a înțeles că PNL este o anexă a palatului Cotroceni”, spune sursa menționată.

Și din punctul de vedere al analistului politic Ovidiu Voicu, președintele Iohannis a dat o „lovitură” PNL.

„S-a spălat pe mâini și i-a lăsat să încaseze electoral. A ales varianta care îl avantajează personal, nu i-a păsat de partid. Mi s-a părut o insultă la adresa PNL”, spune analistul pentru Europa Liberă.

Ce este însă de făcut pentru a ieși din acest impas? Liberalii cu care Europa Liberă a stat de vorbă ridică din umeri. Iar asta pentru că nici lor nu le este clar care sunt intențiile președintelui Iohannis – vrea sau nu să candideze la Senat.

 

Ce am putut afla din scandalul PNL-PSD: întârzieri mari ale PNRR, proastă absorbție a fondurilor europene și o economie prost gestionată (Libertatea)

PNL și PSD sunt actorii unei confruntări în care fiecare, rând pe rând, uită că sunt la guvernare, în cazul liberalilor amnezia fiind și mai pronunțată, din moment ce sunt încontinuu la putere, de aproape cinci ani.

Prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, a sesizat că guvernul din care face parte și partidul său sunt aproape de un eșec cu PNRR. „România riscă să fie penalizată cu 1,5 miliarde de euro din cauza întârzierii cu care Guvernul Ciolacu și-a îndeplinit obligațiile privind Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)”, a scris pe Facebook Rareș Bogdan, amintind că cererea de plată numărul trei e depusă din decembrie 2023, dar tot în curs de evaluare.

Ceea ce nu spune liberalul este că până în iunie 2023, ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene era Marcel Boloș, asumat de PNL, iar premier era Nicolae Ciucă, reamintește Libertatea.

Legea pensiilor, votată aproape la unison de PSD și PNL, e acum repudiată de liberali, de parcă nu au știut ce presupune. 64 de liberali au votat proiectul, în timp ce doar unul s-a opus (Dan Vîlceanu), iar unul s-a abținut (Florică Ică Calotă). Mai mult, deși păstorită de un ministru al muncii din PSD, Marius Budăi, proiectul de lege a plecat spre Parlament în timpul Guvernului Ciucă.  

 

Dincolo de cearta din coaliţie, care este realitatea absorbţiei de fonduri europene pe programul 2021-2027? (Ziarul Financiar)

Cifrele de la Ministerul de Finanţe, în documentele legate de bugetul Uniunii Europene, arată că în România au intrat 4,3 mld. euro din programul financiar 2021-2027, până la finalul lunii august 2024. Pe execuţia bugetară, unde sunt evidenţiate cheltuielile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi programul financiar multianual 2014-2020, nu apare capitolul „program 2021-2027“, dar apare, fără alte explicaţii, un capitol numit generic „sume primite de la UE sau alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări“, unde ar putea să fie şi aceste sume. La acest capitol sunt indicate venituri de 9,7 mld. lei (2 mld. euro).

Pe cheltuieli, la fel ca la venituri, există capitole pentru PNRR şi programul 2014-2027, dar pentru 2021-2027 nu este. Există însă o linie de cheltuieli intitulată „proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile“, unde suma cheltuită este de 11,2 mld. lei (2,2 mld. euro), scrie Ziarul Financiar.

 

Programul Casa Verde Fotovoltaice 2024 începe vineri (HotNews)

Înscrierile în programul Casa Verde Fotovoltaice 2024 încep vineri de la ora 10:00, cu regiunea nord-vest, anunță HotNews.ro. Românii din județele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Sălaj, Satu Mare şi Maramureș se pot înscrie pe site-ul Administrației Fondului pentru Mediu, începând cu ora 10:00, pentru a primi 30.000 de lei de la stat.

Anul acesta este pentru prima dată când românii primesc bani și pentru baterii de stocare, alături de panouri fotovoltaice. Fiecare beneficiar va primi 30.000 de lei de la AFM (față de 20.000 de lei, cât a fost anul trecut), iar bugetul total al schemei este de 2 miliarde de lei.

Anul trecut, fondurile s-au epuizat în primele minute.

 

FCSB, fără milă. Campioana s-a distrat cu RFS la debutul în noul format Europa League! Olaru MVP (Golazo)

FCSB - RFS 4-1. Campioana României a debutat în noul format al Europa League cu o victorie categorică.

Marcatorul Bîrligea, surpriza Chiricheș, al doilea marcator Ștefănescu, portarul sigur Târnovanu și Olaru, căpitanul „dublei” - acestea au fost secretele FCSB joi seară.

„Roș-albaștrii” sunt pe locul al doilea în clasamentul ligii după prima rundă.

În runda următoare, FCSB o va înfrunta joi, 3 octombrie, pe PAOK Salonic, în Grecia.

Mai multe, pe Golazo.ro.

Guvernul Ciolacu s-a scutit singur prin OUG de obligația legală de a lua măsuri de austeritate după ce a dublat deficitul bugetar (Economedia) - „Reformă nordică” pentru copiii români aflați în plasament: 6 din 10 asistenți maternali și-ar putea pierde dreptul de practică pentru că nu au liceul terminat, fără ca statul să aibă un plan B (PressOne) - Cine păzește spitalele Capitalei? Doar zece au la vedere contractele încheiate cu firmele de pază în ultimii doi ani (Europa Liberă)

Klaus Iohannis a lăsat PNL în offside: A declarat că nu a dorit „o lege pentru el”, în controversa privind modificarea legii care i-ar permite să candideze la Senat pe listele PNL. „Voi avea grijă ca această lege să nu existe” (G4Media)

Aflat la New York, la Adunarea Generală a ONU, președintele Klaus Iohannis a fost chestionat miercuri despre propunerea PNL privind o modificare de lege care i-ar permite să candideze la Senat. Șeful statului a spus că ar prefera să discute problema acasă, în România, și a dat asigurări că el nu a cerut o lege pentru el. Iohannis a mai spus că „va avea grijă ca legea să nu existe” și că „nu este posibil să se facă lege pentru o persoană”.

G4Media reamintește că amendamentul la lege a fost depus chiar de PNL, partidul său, iar liderii liberali au reacționat furios după ce șeful PSD Marcel Ciolacu a anunțat că nu va vota proiectul.

Parlamentarii PNL Daniel Fenechiu şi Gabriel Andronache au depus, săptămâna trecută, la Parlament, o propunere legislativă care prevede că preşedintele României poate candida, în ultimele 3 luni ale mandatului, ca independent pe listele unui partid sau alianţe la alegerile parlamentare. Proiectul modifică, în acest sens, articolul 52 din legea privind alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor. Constituția interzice explicit președintelui să fie membru de partid.

 

Guvernul Ciolacu s-a scutit singur prin OUG de obligația legală de a lua măsuri de austeritate după ce a dublat deficitul bugetar (Economedia)

Guvernul Ciolacu a adoptat o ordonanță de urgență prin care își dă singur derogare de la obligația legală de a lua măsuri pentru a scădea deficitul bugetar. E vorba despre OUG 112, adoptată luni 23 septembrie și publicată în Monitorul Oficial 959 de miercuri, 25 septembrie.

Ordonanța de urgență de tip ”trenuleț” arată că ”prevederile art. 25 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu se aplică în anul 2024”.

Economedia arată că e vorba despre un articol care obligă guvernul să ia ”măsuri adecvate” pentru scăderea deficitului bugetar dacă execuția bugetară la 6 luni arată o depășire cu mai mult de 0,5% din Produsul Intern Brut (PIB) a țintei de deficit.

Or, raportul semestrial privind situația economică și bugetară publicat în acest an de Ministerul Finanțelor arată ”un derapaj major” de la ținta de deficit bugetar.

Guvernul și-a stabilit inițial o țintă a deficitului bugetar de 4,5% din PIB.La rectificarea bugetară a ridicat-o la 6,9% din PIB.

 

„Reformă nordică” pentru copiii români aflați în plasament: 6 din 10 asistenți maternali și-ar putea pierde dreptul de practică pentru că nu au liceul terminat, fără ca statul să aibă un plan B (PressOne)

Schimbarea legilor vechi de peste 20 de ani ar fi rezultatul „vizitelor neanunțate” în diferite județe ale țării și al sesizărilor făcute de-a lungul timpului de organizațiile neguvernamentale sau de cetățeni. Scopul, susține Natalia Intotero la PressOne, ar fi tocmai „starea de bine a celor care se află în grija asistenților maternali.”

Printre altele, s-a înăsprit limita minimă și maximă de vârstă, la care copiii pot fi luați în plasament, 21 de ani, respectiv 47, astfel încât copilul să poată fi major, în momentul în care asistentul îndeplinește vârsta de pensionare. De asemenea, nu mai este posibilă continuarea plasamentului după vârsta de 65 de ani a asistentului maternal

Absolvirea unui liceu a devenit obligatoriu și s-au adăugat 20 de ore în plus pentru formarea asistenților maternali, față de 60 de ore, cât erau impuse în trecut. Totuși, în prezent 60% din asistenții maternali nu îndeplinesc pragul minim de educație absolvit

Locuința asistentului maternal nu mai poate fi izolată de instituții de invățământ, dispensar și de infrastructură de canalizare funcțională. Cu toate acestea, 68% din asistenții maternali au locuința în mediul rural, iar din populația rezidentă la sat doar 15,8% au un sistem funcțional de canalizare, conform ultimelor date oficiale.

O reformă bine intenționată, menită să-i protejeze pe copiii din România luați în plasament de abuzurile asistenților maternali, riscă să fie aplicată prost. Ministerul Familiei nu propune însă nicio strategie pentru a preîntâmpina lipsa de personal. 

 

Cine păzește spitalele Capitalei? Doar zece au la vedere contractele încheiate cu firmele de pază în ultimii doi ani (Europa Liberă)

După scandalul de la Spitalul Sfântul Pantelimon, din weekendul trecut, poliția Capitalei anunță controale la toate firmele care asigură paza spitalelor din București. Doar că în sistemul de achiziții publice apar doar câteva contracte încheiate între spitale și firmele de profil. Restul tranzacțiilor au fost încheiate prin proceduri speciale care ocolesc sistemul de achiziții publice.

La Sf. Pantelimon, acolo unde cei implicați în conflictul din orașul Pantelimon au intrat cu furci și topoare peste pacienți și cadrele medicale din Unitatea de Primiri Urgențe, paza este asigurată de aceeași firmă de peste zece ani.

Continuarea articolului pe pagina Europei Libere.

De ce a fost Poliția cu un pas în spatele bătăușilor în Cazul Pantelimon (Europa Liberă) - Despescu, iar te-ai făcut că muncești! Poliția, bătaia de joc a interlopilor (SpotMedia) - Ce nu se leagă la rectificarea bugetară a guvernului: la o creştere economică mai mică şi inflaţie mai mică, guvernul prognozează un PIB mai mare. Cum se explică? (Ziarul Financiar) - Sportul românesc fierbe, după ce statul român a decis să înghețe rentele viagere pentru 600 de sportivi (Gazeta Sporturilor)

„Legea Iohannis”, la un pas să rupă coaliția. PSD: „Liberalii amenință că își iau jucăriile și pleacă de la guvernare” (Adevărul)

După ce Marcel Ciolacu a anunțat că nu susține amendamentul care i-ar permite președintelui Klaus Iohannis să candideze la alegerile parlamentare, președintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, marți, că nu vede cum mai poate realiza o coaliție cu PSD, ceea ce a declanșat un val de reacții din partea social-democraților pe rețelele sociale.

Adevărul consideră că atacurile lansate din ambele tabere arată cât de aproape pare ruperea coaliției PNL-PSD.

„Domnul Ciucă și PNL vor să dea foc țării și s-o arunce în haosul instabilității doar pentru că PSD nu vrea să îi dea un loc de muncă lui Iohannis. Cum sună asta?! Să rupi coaliția de guvernare pentru că PSD nu vrea să voteze o lege pentru un singur om este complet absurd. Dar asta demonstrează încă o dată care au fost de fapt prioritățile PNL și ale ostașului Ciucă dintotdeauna: scaunul lui Iohannis. Nu inundațiile, nu investițiile, nu nivelul de trai. Doar să îi meargă cartea de muncă lui Iohannis și după terminarea mandatului”, a scris, pe Facebook, Alfred Simonis, președintele PSD Timiș.

Replica PNL a venit de la purtătorul de cuvânt Ionuț Stroe.

„PSD este ultimul care să vorbească despre „haos politic” sau despre „minciună”, așa cum spun reprezentanții acestui partid. Schimbările de decizie ale PSD, de pe o zi pe alta, făcute cu ochii pe sondaje și din interes electoral, au devenit o practică care nu duce la consens, ci doar la incoerență la guvernare. A devenit, din păcate, un obicei pentru PSD să spună ceva și apoi să ia altă decizie”.

 

De ce a fost Poliția cu un pas în spatele bătăușilor în Cazul Pantelimon (Europa Liberă)

Aproape 30 de persoane au fost implicate în weekend într-o bătaie care a șocat opinia publică. Lupta s-a dat pe o stradă din orașul Pantelimon, lipit de București. Polițiștii au ajuns la fața locului după ce o parte dintre bătăuși plecaseră spre Spitalul Sf. Pantelimon din Capitală, unde merseseră unii dintre cei răniți.

Cercetările, în formă extinsă, continuă - în orașul Pantelimon au fost mobilizați, încă de sâmbătă, 400 de polițiști, jandarmi și forțe speciale.

Au fost legitimate peste 1.000 de persoane și au fost organizate și filtre rutiere.

Marți, 24 septembrie, Poliția capitalei a făcut percheziții la domiciliul a 11 persoane.

Totuși, în ciuda demonstrației forțelor de ordine, faptul că la ambele evenimente – bătaia din orașul Pantelimon și cea din spitalul din Capitală – Poliția a fost cu un pas în urma celor implicați îi contrariază pe mulți.

Sunt puse sub semnul întrebării promptitudinea și eficiența intervenției.

Găsiți răspunsul poliției pe pagina Europei Libere.

 

Despescu, iar te-ai făcut că muncești! Poliția, bătaia de joc a interlopilor (SpotMedia)

Jurnalista SpotMedia atrage atenția că identitatea celor implicați în bătaia din weekend era cunoscută de la început, ei fiind filmați în acțiune de numeroase camere. Se știa și motivul tulburării: o minoră fusese vândută de familie pentru căsătorie, însă n-a vrut să plece. Cumpărătorii au venit să ia fata sau banii înapoi și de aici tămbălăul. 

Poliția, în rând cu restul instituțiilor, de altfel, nu pare deloc interesată de cauza tămbălăului, mai gravă decât bătaia însăși. 

În România europeană a secolului XXI, la o aruncătură de băț de București, fete sunt vândute ca vitele.

Faptul că aceasta este tradiția unei etnii nu ar trebui să fie un impediment în aplicarea legii. Impediment este rasismul/corupția multor polițiști români care nu au niciun interes pentru ceea ce se întâmplă în comunitățile marginale până nu iese un mare scandal și atunci se năpustesc, împiedicându-se în șireturi.

Faptul că România este țara clanurilor și a traficanților de droguri este o consecință directă a impotenței Poliției române, nu numai subdotată, nu numai în deficit de personal, nu numai în deficit de pregătire și antrenament continuu. Ci, mai ales, condusă inept de inepți care, din când în când, se fac că muncesc, în frunte cu șeful cel mare, Bogdan Despescu, inamovibil indiferent de nenorocirile provocate de incompetența sa, scrie Ioana Ene Dogoiu.

 

Ce nu se leagă la rectificarea bugetară a guvernului: la o creştere economică mai mică şi inflaţie mai mică, guvernul prognozează un PIB mai mare. Cum se explică? Un PIB mai mare ajută guvernul pentru că, raportate la PIB, deficitul bugetar şi datoria publică sunt mai mici (Ziarul Financiar)

Un PIB mai mare ajută guvernul pentru că, raportate la PIB, deficitul bugetar şi datoria publică sunt mai mici, explică ZF. Astfel, noul deficit prognozat de guvern la rectificare, de 123 mld. lei, este de 6,9% din PIB şi nu de peste 7%, cât ar fi fost dacă se menţinea prognoza iniţială. Răspunsul este la deflator, indicatorul care corectează creşterea PIB prin inflaţie: dacă deflatorul este mai mare, PIB nominal este mai mare. Deflatorul însă este calculat conform inflaţiei, iar inflaţia a scăzut mai repede decât prognoza.

 

Sportul românesc fierbe, după ce statul român a decis să înghețe rentele viagere pentru 600 de sportivi: „E anormal, nu înțelegem ce se petrece! Eu văd că sunt bani!” (Gazeta Sporturilor)

De aproape șapte ani, între 500 și 600 de sportivi, foști medaliați olimpici, mondiali sau europeni, încasează rentele viagere la nivelul de calcul din decembrie 2017 prin raportare la salariul mediu brut. Doina Melinte, fostă campioană olimpică, explică pentru Gazetă, revolta la zi a sutelor de rentieri!

Rentele viagere au apărut în Legea Sportului în 2000, la inițiativa ministrului Crin Antonescu și a secretarului de stat Ioan Dobrescu, șefii sportului românesc la acel moment. Ele se calculează în baza unui algoritm care ține cont de salariul mediu brut pe economie și de un indicator aplicat în funcție de numărul și medaliile cucerite la Jocurile Olimpice, Mondiale și Europene.

La sfârșitul lui 2017, când rentele s-au plafonat, pe listă se aflau 516 sportivi. În iunie 2024, cifra a ajuns la 597!

Cea mai mică sumă era 3.493 lei (750 euro, 142 sportivi). Azi, la aproape 7 ani distanță, cuantumul, grație modificării cursului valutar, echivalează cu 700 euro și se distribuie la 202 sportivi.

Nivelul maxim a ajuns în 2017 la 16.635 lei (3.570 euro, 31 sportivi). Acum, aceeași sumă înseamnă 3.340 euro și se împarte la 34 sportivi.                 

Români buni și români proști. Cum și-au jignit electoratul Ciucă, Lasconi și Ciolacu (G4Media) -Exclusivitate / Ce negociază, de fapt, guvernul la Bruxelles în privința deficitului: amânarea până în ianuarie a depunerii Planului de revenire în țintă (CursDeGuvernare) - De ce nu ajung niciodată banii de la Casa de Sănătate pentru analize de sânge, RMN-uri și pentru spitale (Europa Liberă)

Români buni și români proști. Cum și-au jignit electoratul Ciucă, Lasconi și Ciolacu (G4Media)

Redactorul șef G4Media, Cristian Pantazi, consideră că a trecut prea ușor declarația din week-end a șefului PNL Nicolae Ciucă despre românii din sud-vest care ”nu sunt liberi, ci sunt dependenți”. Frustrarea politică a liberalului-șef față de succesul PSD în această regiune a dus la jignirea câtorva milioane de români care trăiesc în zonă. Ciucă nu e însă singurul candidat care împarte românii în buni și răi. Elena Lasconi și Marcel Ciolacu au decupat și ei bucățile de Românie care nu le plac.

Gafele și micile erori ale candidaților sunt dintotdeauna sarea și piperul campaniilor electorale. Votanții se amuză, internauții circulă cu mare viteză viralele. Dar jignirile sunt altceva. Or, ceea ce au făcut Ciucă, Lasconi și Ciolacu e stigmatizarea unor categorii întregi de electorat pe motivul apartenenței la o regiune e o ofensă, o împărțire arbitrară și inacceptabilă a românilor în două tabere.

Nu întâmplător, Ciolacu și Ciucă înregistrează acum, la prezidențiale, aceste derapaje. Ei n-au trecut niciodată printr-o campanie electorală adevărată, când fiecare gest și cuvânt al candidatului e sub lupa presei. Tot ce au câștigat politic a fost la adăpostul călduț al listei de partid. Acum sunt pe cont propriu.

 

E Kelemen Hunor mai bun decât ceilalți prezidențiabili? (DW)

Există deja o dezbatere în jurul votului pentru primul tur de scrutin al prezidențialelor și al liderului UDMR, pe care unii analiști importanți din România îl consideră cel mai bun și anunță că-i acordă votul, în vreme ce alții, îl etichetează la fel de putinist ca Diana Șoșoacă sau George Simion.

De ce personajul principal în această dispută este șeful unei formațiuni minoritare?

S-a ajuns aici prin contraselecția permanentă făcută de partidele autohtone, arată jurnalista Sabina Fati pe pagina DW.

Kelemen Hunor are studiile făcute la timp, la școli de calitate, nu a fost tentat de banii statului, nu are o biografie care trebuie ascunsă, nu a mers la vânătoare cu Omar Hayssam, nu și-a trădat liderul, nu e contestat în UDMR. În plus, are idei, vorbește coerent, nu are probleme cu înțelegerea fenomenelor mari, nu face gafe, e stăpân pe el, nu vrea să vândă Ardealul (știe că nu e al lui) iar legătura cu Viktor Orban e pentru el și pentru UDMR o necesitate.

Totuși, Kelemen nu a intrat niciodată în siajul filorus și pro-Putin al Budapestei și a încercat să păstreze justa măsură. Kelemen Hunor ar fi, poate, un președinte de care românii nu s-ar rușina, dar el știe că nu are nici o șansă.

Liderul UDMR are motive clare pentru care candidează și, spre deosebire de ceilalți, candidatura nu e despre el, ci doar să convingă cât mai mulți maghiari să voteze la parlamentare și să poată influența rezultatul final al prezidențialelor. A anunțat deja că în turul al doilea va susține candidatul care să garanteze intrarea UDMR la guvernare.

             

Exclusivitate / Ce negociază, de fapt, guvernul la Bruxelles în privința deficitului: amânarea până în ianuarie a depunerii Planului de revenire în țintă (CursDeGuvernare)

Guvernul Ciolacu a solicitat Comisiei Europene, la începutul lunii, o derogare de la termenul până la care statele membre erau obligate să trimită Comisiei planurile de revenire în ținta maximă de deficit de 3% din PIB.

Surse de la Comisia Europeană au declarat pentru CursDeGuvernare că guvernul român a cerut să poată trimite acest plan până la sfârșitul lunii ianuarie 2025. Cererea de amânare a trimiterii planului este în curs de analiză la Bruxelles, Comisia urmând să anunțe în scurt timp dacă acceptă sau nu această derogare.

Astfel că guvernul nu negociază acum pe cifre, deși în vară, premierul Ciolacu anunța că negociază deja calendarul pentru scăderea deficitului și se declara convins că Guvernul României va parafa un acord cu următoarea Comisie Europeană pentru ca România să revină la un deficit de 3% din Produsul Intern Brut (PIB) în următorii 7 ani.

 

De ce nu ajung niciodată banii de la Casa de Sănătate pentru analize de sânge, RMN-uri și pentru spitale (Europa Liberă)

România cheltuiește pe an sub 2.000 de euro pe cap de locuitor pentru sănătate, mai puțin de jumătate față de media Uniunii Europene. Cetățeanul român plătește lună de lună asigurarea de sănătate, însă când trebuie să beneficieze de servicii medicale decontate, s-a obișnuit să aștepte. Uneori cu lunile. Motivul? Plafonul lunar de la CNAS se epuizează în doar câteva zile. 

Europa Liberă a transmis întrebări legate de toate problemele descoperite Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Departamentul de comunicare a asigurat că va oferi răspunsurile, dar va dura, pentru că problemele ridicate sunt complexe. 

De asemenea, Europa Liberă a întrebat toate clinicile la care a sunat pentru programări care este relația lor cu CNAS, care sunt problemele, câți bani primesc față de necesar.

Cum funcționează sistemul? Toate clinicile din țară, numite furnizori, trimit la Casa de Sănătate capacitatea pe care o au laboratoarele lor și departamentele de imagistică. Casa adună, împarte, socotește și rezultă un punctaj. Împarte suma pe care o are pentru analize și imagistică la acest punctaj și rezultă valoarea unui punct. Apoi distribuie bani furnizorilor, lunar, în funcție de această valoare și de punctajul fiecăruia.

Așadar, oricât de mare ar fi capacitatea furnizorilor, ceea ce limitează numărul de pacienți care beneficiază de analize, RMN, CT sau alte investigații paraclinice este suma totală pe care CNAS o are la dispoziție.

Reportaj: „Bă, ce ușă groasă!” Rezerviștii boomeri ai Armatei Române, care s-au antrenat pe tunuri sovietice, fac cunoștință cu HIMARS. General: „Să zicem că încă 10 ani ne mai putem baza pe ei” (PressOne) - Patru miniştri ai agriculturii au făcut pe rând planuri de 750 mil. euro pentru depozite de fructe şi legume, dar au pierdut finanţările în timp ce importurile de fructe şi legume au ajuns la 6,5 miliarde de euro în cinci ani (Ziarul Financiar) - „Anul nou care n-a fost”. Cum a ajuns o emisiune TV de ode la adresa lui Ceaușescu subiect de film câștigător la Festivalul de la Veneția (Europa Liberă)

O lege pentru un om (SpotMedia)

Indiferent cum o privim, modificarea legislativă care îi va permite dlui Iohannis să candideze independent pe lista PNL este o aberație. Una care servește misecuvinismului unui singur om, bolnav de putere, înțeleasă exclusiv ca mijloc de satisfacere a intereselor și poftelor personale, comentează jurnalista Ioana Ene Dogioiu.

Constituțional și legal, este inacceptabilă din cel puțin două motive. Pe de-o parte, textul de lege propus de liberali se referă la o singură persoană. Este chiar mai rău decât a încercat Dragnea cu OUG 13 sau Ponta cu renunțarea la doctorat. Am fi fost în situația lor, dacă modificarea avea bunul simț să se refere și la alte categorii care să fie admise ca independenți pe liste de partid.

Apoi, modificarea apare după ce procesul electoral a început, iar unele termene, de exemplu pentru înscrierea alianțelor, sunt deja depășite.

Una peste alta, CCR ar avea motive să respingă modificarea de pe scaun, cum se zice. Dar, am convingerea că n-o va face. O curte politică nu va strica blatul stabilității.

Integral pe pagina SpotMedia.

 

Reportaj: „Bă, ce ușă groasă!” Rezerviștii boomeri ai Armatei Române, care s-au antrenat pe tunuri sovietice, fac cunoștință cu HIMARS. General: „Să zicem că încă 10 ani ne mai putem baza pe ei” (PressOne)

„Băă, ai grijă în p...a mea pe ce buton apeși, că pleacă naibii o rachetă și pornești un război, în p...a mea!” Rezerviștii Armatei Române se uită la un lansator de rachete HIMARS și râd.

Familiarizarea rezerviștilor cu noua tehnică a Armatei Române se face în doze farmaceutice: militarii se uită la HIMARS-uri, iau cunoștință cu ele și apoi sunt dirijați, ca un grup de școlari aflați în vizită la un muzeu, spre alte zone ale „secvenței practice de instruire” din cadrul poligonului.

Reportajul Pressone e realizat într-o dimineață de septembrie la poligonul Coada Izvorului, din Prahova.

Unul din scopurile exercițiului, la care au fost mobilizați peste 6.000 de bărbați din Prahova și Dâmbovița care au făcut armata obligatorie acum 20-30 de ani, îl reprezintă „luarea la cunoștință, sub un raport minimal, a noii tehnici intrate în dotarea Armatei Române”, după cum a precizat colonelul Mihai Bălțătescu, directorul exercițiului de mobilizare. 

Elementul central al zilei îl reprezintă o ședință de tragere: fiecărui rezervist îi sunt distribuite fix „16 boabe” pe care le are de împrăștiat asupra unui mănunchi de ținte aflate la 100 – 200 de metri distanță. Nu se fac punctaje individuale, nimeni nu știe cât și ce a nimerit.

Exercițiul durează o singură zi deoarece Armata are bani și „cadru legal” să antreneze rezerviști doar o zi pe an.

 

Analiza de luni. Patru miniştri ai agriculturii au făcut pe rând planuri de 750 mil. euro pentru depozite de fructe şi legume, dar au pierdut finanţările în timp ce importurile de fructe şi legume au ajuns la 6,5 miliarde de euro în cinci ani (Ziarul Financiar)

Bucuria simţită de producătorii de fructe şi legume, dar şi de consumatori în 2020, când Adrian Oros, ministrul Agriculturii la acel moment, a promis că se vor construi 8 depozite regionale în care să păstrăm produsele agricole şi iarna pentru a reduce importurile cu alimente, s-a risipit la mai bine de patru ani distanţă.

„Cu greu reuşim să vindem către supermarketuri, pentru că aşteptările lor s-au dus departe. Ne-am fi dorit să vindem legumele sub brandul Casei de Comerţ Unirea, să vedem la raft cartofi din bazinul legumicol Lunguleţu. Însă nu a fost nici până acum creat depozitul promis de colectare a produselor locale. În lipsa lui, producătorii vând cartofii cu 1,5-1,6 lei/kg la diverşi comercianţi, iar la raft sunt 3-4 lei/kg“, spune Ionuţ Lăscaie, preşedintele Cooperativei Agricole de la Lunguleţu, din judeţul Dâmboviţa, formată din circa 900 de producători, majoritatea de mici dimensiuni.

Amănunte în Ziarul Financiar.

 

„Anul nou care n-a fost”. Cum a ajuns o emisiune TV de ode la adresa lui Ceaușescu subiect de film câștigător la Festivalul de la Veneția (Europa Liberă)

Bogdan Mureșanu, regizorul filmului „Anul nou care n-a fost”, spune într-un interviu pentru Europa Liberă că ideea filmului a plecat de la o emisiune TV de ode dedicate dictatorului Nicolae Ceaușescu.

Emisiunea a fost filmată în noiembrie/ decembrie 1989 pentru programul de Anul Nou din acel an și nu a mai fost difuzată niciodată.

Regizorul arată că a denumit filmul Anul Nou care n-a fost și pentru că Anul Nou de după Revoluție a venit încărcat cu mult entuziasm și, pentru românii care scăpau de regimul comunisti, părea că lucrurile se vor schimba.

Bogdan Mureșanu a surprins momentele dramatice și tensionate din preajma Revoluției din 1989. Filmul său, care a fost premiat la Festivalul de Film de la Veneția, intră săptămâna aceasta în cinematografe.

Importanţa industriei de război în România (DW) - Rectificarea bugetară: Deficitul bugetar se majorează la aproape 7%, iar creșterea economică a fost revizuită în scădere la 2,8% (Economedia) - România, țara copiilor abandonați. Motivele pentru care mamele își părăsesc copiii încă de la naștere (Adevărul)

Unde sunt marile teme electorale din agendele candidaților la președinție? (Europa Liberă)

Doisprezece candidați la prezidențiale, de toate culorile politice și independenți, s-au aliniat până acum la startul alegerilor. Problemele fundamentale ale României sunt multe și rezolvarea unora trenează de ani de zile. În loc să fie abordate aceste teme, campania excelează prin populism.

Subiecte care au ținut până acum prime-time-ul:

• diploma și notele de la bacalaureat ale lui Marcel Ciolacu, candidatul PSD;
• cartea lui Nicolae Ciucă – mai ales prețul exorbitant al panourilor care au împânzit țara pentru promovarea ei – și clipul despre bătălia de la Nasiriyah (Irak), „prima după al Doilea Război Mondial la care ia parte armata română”, contrazisă de o investigație recorder.ro;
• notele mici ale Elenei Lasconi, candidata USR, la licența obținută la facultatea (privată) ecologică din Deva, pe care a omis să o treacă în CV;
• speculații pe tema candidaturii la prezidențiale a lui Mircea Geoană.

Toate aceste subiecte mărunte, dar semnificative pentru mediocritatea campaniei, au invadat agenda publică și nu au făcut decât „să amplifice sentimentul de irelevanță și apatia electoratului”, spune pentru Europa Liberă analistul politic Ovidiu Voicu.

„Mediocritatea temelor este în oglindă cu mediocritatea candidaților și împreună duc la accentuarea dezinteresului. Știm din cercetări că doar o treime dintre cetățeni au interes față de politică. În momentul în care temele campaniei nu se suprapun în nici un fel cu interesele oamenilor, acest procent scade”, mai spune Ovidiu Voicu.

Războiul din Ucraina și posibilitatea izbucnirii unui conflict Rusia-NATO se află pe prima poziție în îngrijorările românilor, 33%, potrivit unui sondaj INSCOP din aprilie.

Apoi, cetățenii sunt preocupați de costul vieții (28,6%), de pierderea locului de muncă (22,7%), de sănătate (18,5%) și de educație ( 13,2%).

Niciunul dintre aceste subiecte nu apare în discursurile candidaților și partidelor, nu sunt propuse proiecte și nu există viziuni pe termen lung.

 

Opinie: Importanţa industriei de război în România (DW)

Industria autohtonă de armament, abandonată ani de zile, dezmembrată și parțial chiar vândută la fier vechi, trebuie înlocuită sau refăcută, potrivit discuțiilor de la Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Planul de înzestrare a Armatei României pentru 2025 – 2034 a fost unul dintre punctele principale ale ședinței CSAT.  Acest plan corelează nevoile de tehnică și echipamentele militare cu resursele financiare care pot fi alocate înzestrării prin bugetele anuale de stat... Potrivit unui Raport NATO, România deși a alocat anul trecut 2,5% din PIB, a cheltuit doar 1,6%, ceea ce pare o anomalie pentru o țară care are la frontierele sale un război care durează de mai bine de doi ani de zile. 

Planul pe 10 ani de înzestrare a Armatei e cumva complementar cu Strategia Națională pentru Industria de apărare, 2024-2030. Potrivit acestei Strategii, statul va investi 150 de milioane de euro anual în fabricile de armament astfel încât acestea să fie retehnologizate până în 2030. Strategia promite să producă muniție după standarde NATO,  fiindcă întreprinderile autohtone sunt calibrate pentru armament sovietic și în cei aproape 35 de ani tranziție nu au fost făcute schimbările tehnice necesare pentru trecerea lor pe sistemul folosit de Occident.

Președintele, primul ministru, șefii serviciilor secrete și miniștrii prezenți la întâlnirea de la Cotroceni susțin că odată cu creșterea alocărilor bugetare pentru Apărare, România ar trebui să atragă investiții și colaborări cu marile companii militare din lume.

Citiți articolul Sabinei Fati pe pagina DW.

 

Rectificarea bugetară: Deficitul bugetar se majorează la aproape 7%, iar creșterea economică a fost revizuită în scădere la 2,8% (Economedia)

Ministerul Finanțelor a publicat joi proiectul de rectificare bugetară, prima din ultimii aproape doi ani. Deficitul bugetar a fost majorat la 6,94% din Produsul Intern Brut, o creștere de aproape 2 puncte procentuale față de estimarea de la începutul anului, de 5% din PIB. Creșterea economică prognozată pentru finalul anului a fost revizuită în jos, la 2,8%, față de prognoza de 3,4% din proiectul de buget elaborat la începutul anului.

Amintim că anul trecut și în acest an Executivul a folosit Fondul de Rezervă Bugetară pentru a face redistribuiri de plăți, o modalitate considerată netransparentă de către Consiliul Fiscal.

Economedia a scris anterior că la rectificarea bugetară primesc bani în plus: Sănătatea – 11,4 miliarde lei, Educația – 6,4 miliarde lei, Transporturile – 5 miliarde lei și Dezvoltarea Regională – 9 miliarde lei.

 

România, țara copiilor abandonați. Motivele pentru care mamele își părăsesc copiii încă de la naștere (Adevărul)

Un fenomen dramatic capătă amploare, mai ales în maternitățile din județele sărace ale României. Tot mai mulți copii nou-născuți sunt efectiv abandonați în maternitate. În mare parte, mamele care-și abandonează copiii sunt femei din familii sărace și fără noțiuni elementare de educație sanitară sau educație sexuală. Statisticile confirmă această realitate sumbră. În jur de 9000 de copii sunt abandonați, pe an, în România. Unii în maternitate, alții în spitale sau, pur și simplu, dați statului fiindcă nu pot fi întreținuți de familie. 

”Sărăcia este o problemă invocată. Condițiile economice nu le ajută să poată crește acel copil. Nu au locuință, nu au venituri, nu au condiții”, precizează specialistul în neonatologie Carmen Zaboloteanu pentru Adevărul. Culmea, o caracteristică a mamelor care-și abandonează copilul la maternitate, cel puțin în județul Botoșani, este faptul că au deja mai mulți copii acasă. Unele nu se află la primul abandon.

Marele blat al stabilității - împărțeala dintre Ciolacu, Ciucă și Iohannis (SpotMedia) - „La noi nu ajunge apa” | Ciclonul Boris dă alerta pe Dunăre. Primarii din orașele riverane și hidrologii nu se așteaptă la inundații (Europa Liberă)

Președintele cerșetor (G4Media)

Președintele Iohannis își caută activ un cuib post-Cotroceni, scrie jurnalistul Cristian pantazi, redactor șef G4Media. A încercat prin forțe proprii la NATO, dar ușa transatlantică i s-a trântit în nas. La UE n-a împușcat nimic. A ajuns în situația umilitoare ca PNL să-l vâre cu forța în viitorul Senat printr-o ficțiune juridică copiată de la Ion Iliescu. Nu era suficient că își încheie mandatele cu o moștenire deplorabilă, a ajuns să cerșească votul PNL și PSD la o lege făcută strict pentru el. Iar în drumul spre Parlament va mai rupe câteva procente de la PNL și Nicolae Ciucă.

Nicolae Ciucă ar putea deconta serios lipirea și mai puternică de un președinte aflat la minimum de popularitate, după cum au arătat multe sondaje din acest an. Or, pentru un candidat precum Nicolae Ciucă, cu mult sub scorul partidului, orice vot pierdut contează. El va duce acum în spate nu doar propriile probleme, ci și pasivul lui Iohannis: două mandate fără mari realizări, cu justiția aproape distrusă (a explicat Dan Tăpălagă de ce), cu educația în pioneze, cu PSD readus la putere după epoca Dragnea.

PSD vrea să fie beneficiarul acestei situații. Oamenii lui Ciolacu vor vota legea Iohannis pentru că miros șansa de a coopta la guvernare după alegeri un PNL și mai slăbit.

 

Marele blat al stabilității - împărțeala dintre Ciolacu, Ciucă și Iohannis (SpotMedia)

Jurnalista Ioana Ene Dogioiu constată că Marcel Ciolacu rostește periodic o frază pe care pare hotărât să le-o bage bine în cap pesediștilor: puterea trebuie împărțită, dacă PSD dă președintele, nu va da și premierul, chiar dacă va fi în coaliția de guvernare.

Chiar dacă dl Ciolacu crede sincer în acest principiu, e greu de înțeles de ce simte nevoia să-l tot repete în campanie, deși poate avea un efect demobilizator.

Doar dacă vrei să îi îndemni pe ai tăi să se gândească  nu doar pe cine doresc președinte, pe Marcel Ciolacu desigur, ci și care ar fi premierul nonPSD ideal pentru ei în următorii ani.

Prima întrebare este cu cine ar putea face coaliție PSD. Răspunsul e destul de clar: cu PNL. Cu suverniștii nu se poate, dacă PSD vrea să mai scoată capul în lume, și Marcel Ciolacu a infirmat deja posibilitatea. Cu USR nu are cum să funcționeze. Iar UDMR e puțin probabil să fie suficient. 

Cu siguranță Nicolae Ciucă e premierul non-PSD ideal. Guvernarea președintelui liberal a fost chiar mai profitabilă pentru PSD decât actuala guvernare, pentru că banii erau la fel de mulți, însă nu decontau politic erodarea decât în mică măsură.

Jurnalista SpotMedia consideră că dacă PSD va fi de acord cu modificarea legii în regim de urgență pentru ca președintele Iohannis să candideze independent pe lista electorală PNL pentru Senat, este clar că PNL și PSD au bătut palma pentru marea împărțire a funcțiilor în decembrie: președintele și premierul să meargă în tandemul Nicu și Marcel în ce ordine o fi să fie, iar Klaus Iohannis să devina președintele Senatului și președintele PNL, la pândă pentru o dregătorie externă pentru care să fie propus.

 

„La noi nu ajunge apa” | Ciclonul Boris dă alerta pe Dunăre. Primarii din orașele riverane și hidrologii nu se așteaptă la inundații (Europa Liberă)

Timp de o săptămână, începând din 17 septembrie, debitul Dunării la intrarea în România crește în fiecare zi cu 1.000 de metri cubi pe secundă, arată prognoza de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor(INGHA). Autoritățile române spun că sunt în alertă, dar că nu există pericolul unor viituri.

Miercuri, pe 18 septembrie, Dunărea intra în România – la Baziaș – cu un debit de 3.400 m3/s, iar joi debitul va ajunge la 4.100 m3 /s.

Pe 24 septembrie debitul va fi de 8.000 m3/s.

Adrian Budirinca, viceprimarul comunei Gruia/ județul Mehedinți spune pentru Europa Liberă că „la noi nu ajunge apa”.

„Nu facem baraje”, spune viceprimarul Budirincă.

„Dacă ar ajunge apa, noi am avea probleme numai la satul Izvorele care aparține de Gruia. Dar și satul ăla e sus, de la ultima lor casă până la Dunăre mai sunt doi kilometri. Nu am primit nicio avertizare până acum. Dar urmărim prognoza.”

Localitatea următoare unde sunt măsurate cotele apelor Dunării este Municipiul Calafat.

Primarul Dorel Mitulețu spune pentru Europa Liberă că, deocamdată, cotele apelor Dunării de la Calafat „nu sunt agravante”.

„Nu avem niciun indiciu în momentul acesta că s-ar întâmpla ceva... La noi, singura zonă care are probleme e zona de la gară, dar nici acolo că nici nu folosim gara așa de mult”, a spus Dorel Mitulețu.

De ce nu a vrut Ciolacu să aibă un comisar important la UE? (DW) - Soluții pentru diminuarea efectele inundațiilor din România (Adevărul) - Cine are 3 miliarde de lei pe mână la Apele Române, instituția responsabilă de lucrările de amenajare contra inundațiilor: un condamnat penal care încasează 20.000 de lei pe lună (Libertatea)

Victorie sau eșec pentru Ciolacu la Bruxelles? Ce a obținut de fapt România în noua Comisie Europeană: comisar fără mare relevanță, salvat parțial de funcția de vicepreședinte (G4Media)

Domeniul primit de Roxana Mînzatu (PSD) în Comisia Europeană – ”Oameni, Competențe și Pregătire” e unul fără prea multă substanță și, în orice caz, mult sub nivelul de ambiție anunțat public de Marcel Ciolacu, care a cerut un portofoliu relevant economic, scrie jurnalistul Cristian pantazi, redactor șef  G4Media. Cu două pietre de moară în buzunar – PNRR întârziat și deficitul bugetar explodat, premierul a înregistrat două cedări în negociere: l-a schimbat pe Victor Negrescu și a primit alt portofoliu decât cel dorit. Ursula von der Leyen i-a dat însă un premiu politic de consolare: Roxana Mînzatu a devenit unul dintre cei șase vicepreședinți executivi ai Comisiei, o premieră pentru România.

De fapt, România nu contează în Comisia Europeană. O arată analizele Reuters (via Boursorama) și Politico, care nici măcar nu amintesc de postul obținut de Roxana Mînzatu în analizele despre posturile relevante din Comisia Europeană.

Articolul integral, aici.

 

De ce nu a vrut Ciolacu să aibă un comisar important la UE? (DW)

Ce o recomandă pe eurodeputata social-democrată Roxana Mînzatu pentru funcția de comisar european și de vicepreședintă a Comisiei Europene? Genul, experiența, studiile?, întreabă jurnalista Sabina Fati pe pagina DW.

Roxana Mînzatu are 44 de ani și este de la 20 de ani membră PSD. Tenacitatea și loialitatea au propulsat-o foarte sus. S-a ocupat de fonduri europene la Ministerul Integrării și în instituții care făceau punte între public și privat încă de la 24 de ani. I-a ajutat tot timpul pe primarii social-democrați să obțină fondurile de care aveau nevoie și i-a îndrumat pe clienții partidului să aleagă scurtăturile cele mai eficiente. A stat alături de Liviu Dragnea și de Viorica Dăncilă și a făcut tot ceea ce trebuie pentru a rămâne pe poziții și pentru a prinde următoarea trambulină. A fost mereu ascultătoare și nu a ieșit din rând, calități primare pentru un politician român care vrea să răzbată. 

Marcel Ciolacu și PSD ar fi putut recomanda pe cineva cu mai multă competență în domeniu, dar partidul are nevoie de oameni loiali și recunoscători. Acesta e și motivul pentru care România nu a propus pe cineva cu mai multă portanță, un profesionist recunoscut în domeniul economiei, cum promisese premierul, sau un specialist în relații internaționale și diplomație, care să se ocupe de coeziune, integrare și viziunea de viitor a proiectului european. 

Marcel Ciolacu a preferat un fotoliul fără anvergură pentru România, poate pentru că social-democrații preferă dublu sens pe mai departe. Și cu Estul, și cu Vestul. Și cu chinezii în afacerile strategice , și cu americanii. Totul ca România să se scalde în ape călduțe.

Pe larg, aici.

 

Soluții pentru diminuarea efectele inundațiilor din România. Specialist: „Avem lucrări, nu și specialiști” (Adevărul)

Marius-Lucian Botoș, cadru didactic la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, a analizat soluțiile pentru diminuarea efectelor inundațiilor în România. Autoritățile au rămas blocate în perioada în care soluția era reprezentată doar de baraje și diguri.

„De cele mai multe ori, rezolvarea se obține prin aplicarea de măsuri nestructurale: întreținere și exploatare. Întreținerea albiilor minore, întreținerea bazinelor hidrografice, eliberarea albiei minore de lucrări provizorii sau permanente, controlul vegetației în albie, controlul exploatărilor forestiere din bazin în baza impactului hidrologic etc.”, precizează acesta.

„Domeniul hidrotehnic pare în moarte clinică. Avem lucrări, dar nu și specialiști suficienți care să le exploateze. Una din cele mai mari tragedii ale acestui domeniu este politizarea lui excesivă”, mai spune Marius-Lucian Botoș, cadru didactic la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.

Citiți mai mult aici.

 

Cine are 3 miliarde de lei pe mână la Apele Române, instituția responsabilă de lucrările de amenajare contra inundațiilor: un condamnat penal care încasează 20.000 de lei pe lună (Libertatea)

Locuitorii din județele Vaslui și Galați sunt încă sub avertizări privind viiturile, în vreme ce peste 20.000 de locuitori din zonă sunt afectați de inundațiile provocate de ciclonul Boris.

Două baraje s-au rupt în timpul inundațiilor din Galați și până acum niciun oficial nu și-a asumat dezastrul.

Administrația Națională Apele Române a fost nonstop o miză în toate guvernele, din cauza sumelor mari avute la dispoziție și mai toate partidele au vrut să își împingă oamenii la conducere. La ultima împărțire în coaliție, Apele Române au ajuns la PSD. Instituția este condusă de Sorin Lucaci, numit în funcția de director general în august 2022 de fostul ministru al mediului Tanczos Barna, care în acel moment reprezenta UDMR în coaliția de guvernare.

Lucaci este inginer de drumuri la bază, iar în trecut a fost șef la Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara.

În 2019, acesta a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare, după ce a fost prins conducând sub influența alcoolului, conform Curentul.info.

Conform declarației sale de avere de pe site-ul Agenției Naționale de Integritate, Lucaci a încasat anul trecut 240.388 de lei de la Apele Române, ceea ce înseamnă 20.032 de lei net, pe lună.

Locurile de muncă de la Apele Române sunt căutate datorită salariilor bune. Din bugetul anual de 3 miliarde de lei, instituția dă o treime, respectiv 947 de milioane de lei, pe salarii, conform bugetului său. Cum aceasta are circa 10.000 de angajați, rezultă că salariul mediu în companie este de 94.700 de lei brut pe an, adică 7.890 de lei pe lună, acest lucru înseamnă o medie netă de 4.615 lei. Există însă salarii și de peste 10.000 de lei lunar pentru funcțiile de directori, scrie Libertatea.

Ce obstacole stau în calea unei candidaturi a lui Klaus Iohannis la alegerile parlamentare pe lista PNL. Într-una dintre variante, președintele e la mâna PSD (HotNews) - Averile candidaților la alegerile prezidențiale 2024. Politicienii care „defilează” cu mașini din anii 2000, multe case și terenuri (Adevărul) - Surpriza verii. Puterea vacanţelor urcă aeroporturile din Antalya şi Istanbul în top trei destinaţii cu plecare de pe Otopeni (Ziarul Financiar)

Ce s-a schimbat după Colectiv, pandemie, incendii, inundații și cutremure. Povestea lui „ne-a prins nepregătiți” & autoritățile române (Europa Liberă)

Planuri, programe, strategii. Autoritățile române sunt campioane la a pune pe hârtie promisiuni și a evalua riscurile. Marile dezastre - cutremure, inundații, incendii - prind România pregătită până în dinți cu documente strategice, dar în bătaia vântului când vine vorba de practică.

Europa Liberă atrage atenția că în ultimii 20 de ani, au fost elaborate două strategii împotriva inundațiilor și o a treia este în curs de aprobare.

Prima strategie din ultimele două decenii a fost făcută în 2005, după inundații catastrofale care au lovit țara.

A fost semnată de premierul Călin Popescu Tăriceanu și contrasemnată de mulți miniștri - Sulfina Barbu (Mediu), Vasile Blaga (Interne), Gheorghe Flutur (Agricultură), Codruț Sereș (Transporturi), Sebastian Vlădescu (Finanțe).

Documentul arăta că „anual se inundă zeci de mii de hectare de terenuri. Anual îşi pierd viaţa datorită (!sic) inundaţiilor în medie OPT locuitori, iar pagubele medii multianuale produse de inundaţii depăşesc 100 milioane de euro”.

Strategia din 2005 conține principii de bază, greu de cuantificat. Nu spune câte diguri ar trebui construite, câte albii de râu decolmatate, câte baraje reabilitate și așa mai departe.

Cinci ani mai târziu, în 2010, în guvernarea Emil Boc (PD-L), autoritățile au venit cu o nouă strategie, un plan pentru perioada 2010 - 2035, în care au integrat și prevederile unei directive europeane.

Mai trec 13 ani, iar în august 2023, în guvernarea PSD-PNL, oficialii din Ministerul Mediului spun că e nevoie de „reactualizarea Strategiei și aprobarea unui nou document strategic în managementul integrat al apelor, pe termen mediu și lung”.

Strategia a fost pusă anul trecut în dezbatere publică, dar nu a fost aprobată încă.

În continuare, la fiecare mare inundație, autoritățile descoperă aceleași probleme - podețe subdimensionate, diguri distruse, albii de râu colmatate.

Șapte oameni au murit în urma inundațiilor din ultimele zile care au afectat județele Galați și Vaslui, sute de persoane au fost evacuate şi sunt stricăciuni în peste 6.000 de gospodării.

 

Ce obstacole stau în calea unei candidaturi a lui Klaus Iohannis la alegerile parlamentare pe lista PNL. Într-una dintre variante, președintele e la mâna PSD (HotNews)

Klaus Iohannis nu poate candida la alegerile parlamentare dacă nu își dă demisia din funcția de președinte, au explicat pentru HotNews.ro mai multe surse politice.

Discuția privind o eventuală candidatură a lui Klaus Iohannis a avut loc în PNL, dar fără să existe o decizie finală, mai spun sursele politice. Informația legată de acest scenariu a fost transmisă inițial de Realitatea TV, care a citat tot surse politice.

Există în legislația din România precedentul Ion Iliescu, președintele care a putut candida la parlamentare. 

Klaus Iohannis are două variante la îndemână dacă dorește să candideze pentru un fotoliu de parlamentar: să își dea demisia înainte de depunerea listelor, în jurul datei de 15 octombrie, și să se înscrie în PNL sau Parlamentul să modifice legea și să îi permită să candideze independent pe listele liberalilor.

 

Averile candidaților la alegerile prezidențiale 2024. Politicienii care „defilează” cu mașini din anii 2000, multe case și terenuri (Adevărul)

Candidații la alegerile prezidențiale din 2024 „defilează” în fața alegătorilor, potrivit celor mai recente declarații de avere, cu mașini vechi de aproape două decenii sau pe jos. Unii au reușit totuși să strângă averi impresionante.

Marcel Ciolacu și Ana Birchall nu au mașini personale, iar Elena Lasconi, George Simion și Kelemen Hunor și-ar putea da cu ușurință autoturismele vechi la casat pentru a putea beneficia de programul Rabla. Cel puțin asta rezultă din cele mai recente declarații de avere depuse de candidații la alegerile prezidențiale.

Adevărul prezintă averile politicienilor care și-au anunțat candidaturile la Prezidențiale, așa cum sunt menționate în cele mai recente documente depuse la instituțiile de profil.

 

Surpriza verii. Puterea vacanţelor urcă aeroporturile din Antalya şi Istanbul în top trei destinaţii cu plecare de pe Otopeni. Destinaţiile consacrate de business precum Viena, Frankfurt şi Paris au pierdut teren. Singura constantă rămâne Londra, care este pe primul loc la trafic (Ziarul Financiar)

Este pentru prima dată când în datele de la Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, care operează aeroportul Otopeni, cel mai mare terminal din ţară ca număr de curse şi pasageri, apar în top trei Londra şi două destinaţii din Turcia, Antalya şi Istanbul, ceea ce arată puterea pe care o au vacanţele făcute de români în afara ţării, luând faţa destinaţiilor de business.

Astfel, cele mai multe avioane care au decolat de pe Otopeni au mers către Londra, în număr de 988, către Antalya au zburat 698 de avioane şi către Istanbul au plecat 551 de curse în cele trei luni de vară.

Londra este o destinaţie de business şi, totodată, oraşul unde locuiesc şi muncesc mulţi români, capitala Marii Britanii având una dintre cele mai mari comunităţi de români din Europa. Londra nu este însă şi o destinaţie puternică de leisure, rata celor care merg în vacanţe acolo fiind de sub 10%, spune Alin Burcea, CEO al agenţiei de turism Paralela 45 şi preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism, pentru ZF.