Revista presei românești

Majorarea pragului de impozitare a pensiilor, pe ordinea de zi a ultimei sesiuni din actualul legislativ care începe luni (G4Media) - Cum încearcă jandarmii din Dosarul „10 August 2018” să scape de acuzații. Coloneii Cucoș, Cazan și Sindile îl acuză pe procurorul care a deschis ancheta că a participat la protest (Libertatea) - Primele scenarii pentru calea ferată de mare viteză București-Budapesta. Pe unde pot trece trenurile cu peste 200 km/h și care sunt costurile estimate- HARTĂ (HotNews)

 

Scena prezidențialelor devine tot mai clară, dar calculele se complică (SpotMedia)

Speranțele lui Marcel Ciolacu, câte le mai avea, de a beneficia de o finală prezidențială cu George Simion au mai primit o lovitură, odată cu lansarea candidaturii la prezidențiale a lui Cristian Terheș și a noului pol suveranist al acestuia.

Pentru George Simion, lovitura e dublă. Pe de-o parte, procentele, desigur. Bazinul electoral suveranist îl va împarți cu alți doi candidați – partea radicalizată o va lua, la fel ca în 9 iunie, Diana Șoșoacă, iar partea mai pretențioasă, Cristian Terheș.

În săptămâna care urmează ar fi de așteptat ca Mircea Geoană să își anunțe candidatura la președinția României. 

Dar nu este vorba doar despre lansarea candidaturii în sine, ci și despre lansarea la apă a structurii politice care să mobilizeze candidatura dlui Geoana, de la strângerea de semnături, la organizarea campaniei, până la reprezentarea în secțiile de votare și, la fel de important, să dea realism planului politic al candidatului. Un președinte fără un partid pârghie politică este complet lipsit de putere.

Președintele Mișcării Civice „România renaște”, prof. univ. dr. Dumitru Borțun, cel care i-a cerut lui Mircea Geoană să candideze, a vestit joi apariția iminentă a unui nou partid.

 

Majorarea pragului de impozitare a pensiilor, pe ordinea de zi a ultimei sesiuni din actualul legislativ care începe luni (G4Media)

Senatorii și deputații încep luni ultima sesiune a actualului legislativ, înainte de alegerile parlamentare care vor avea loc în decembrie. Ei vor dezbate în regim de urgență proiectul PNL privind majorarea pragului de impozitare a pensiilor de la 2000 la 3000 de lei, necesar pentru ca oamenii cărora li s-au majorat pensiile prin recalculare să nu piardă bani.

Inițial, guvernul anunțase că pragul va fi modificat prin ordonanță de urgență, pentru că legislativul se afla în vacanță, însă Coaliția PNL-PSD a stabilit, zilele trecute, ca proiectul să treacă rapid prin parlament. El se află deja în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților care este for decizional.

 

În aproape jumătate din județele României, numărul pensionarilor este mai mare decât cel al angajaților (Adevărul)

Sunt nu mai puțin de 20 de județe în România unde numărul pensionarilor îl depășește pe cel al salariaților. 

Conform statisticilor cei mai mulți pensionari raportați la numărul de angajați sunt în județele din afara arcului carpatic, mai precis în est și sud, în regiuni precum Oltenia, Muntenia și Moldova.

Sunt județe, precum Botoșaniul, de exemplu, unde forța de muncă, angajații, reprezintă doar un sfert din populație. Restul sunt pensionari, copii, elevi, asistați social sau persoane fără venituri.

 Cea mai mare diferență de raport dintre pensionari și angajați este județul Teleorman.

Lipsa locurilor de muncă și migrația, sunt principalele motive.

 

Cum încearcă jandarmii din Dosarul „10 August 2018” să scape de acuzații. Coloneii Cucoș, Cazan și Sindile îl acuză pe procurorul care a deschis ancheta că a participat la protest (Libertatea)

Foștii șefi ai Jandarmeriei care au comandat represiunea forțelor de ordine împotriva manifestanților pașnici la protestul din 10 august 2018 l-au acuzat de lipsă de imparțialitate pe procurorul care a deschis dosarul, pe magistratul militar Bogdan Pîrlog, încercând să acrediteze ideea că acesta s-ar fi aflat de partea demonstranților, nu a autorităților.

Colonelul (r) Gheorghe Sebastian Cucoş, fost şef al Jandarmeriei Române, colonelul Laurenţiu Cazan, fost adjunct al directorului general al Jandarmeriei Capitalei, și colonelul Cătălin Sindile, fost prim adjunct al şefului Jandarmeriei Române, sunt încă judecați în procedura de cameră preliminară în Dosarul 10 August,, pentru abuz în serviciu. 

Tribunalul Militar București a respins pe data de 26 iunie 2024 cererile și excepțiile invocate de cei trei ofițeri din conducerea Jandarmeriei și a dispus începerea judecății.

Soluția a fost contestată la Curtea Militară de Apel București, unde un prim termen a fost fixat pentru data de 19 septembrie 2024.

 

Primele scenarii pentru calea ferată de mare viteză București-Budapesta. Pe unde pot trece trenurile cu peste 200 km/h și care sunt costurile estimate- HARTĂ (HotNews)

Realizarea unei linii de cale ferată de mare viteză între București și Budapesta, proiect convenit luna trecută de premierul Marcel Ciolacu și Viktor Orban la Vila Lac, va avea nevoie de un studiu de fezabilitate, dar experții din Ministerul Transporturilor au făcut deja o analiză preliminară și au identificat două scenarii.

Un posibil traseu va lega București de Epsicopia Oradei, iar costurile estimate sunt de 17 miliarde de euro.

Geografia politică a PSD. Cum împacă Ciolacu liderii din teritoriu prin împărțirea funcțiilor în noua conducere. Marea miză: mobilizarea pentru alegeri (Libertatea) - De ce este USR divizat. Elena Lasconi, singurul candidat la prezidențiale nepromovat de liderii influenți ai partidului (Adevărul) - Guvernul Ciolacu se bucură că are încă loc să se împrumute, dar nu se îngrijeşte de cine-i va plăti datoria (Ziarul Financiar) - De ce se schimbă iar regulile pentru bagajele de mână pe aeroporturile din Europa (Panorama)

Analiză | Nicolae Ciucă încearcă să intre în turul doi al alegerilor prezidențiale sub flamura anti-PSD. Succes sau eroare? (Europa Liberă)

Liberalii au decis în unanimitate în Biroul Politic Național să-l susțină pe Nicolae Ciucă drept candidat la alegerile prezidențiale. Decizia finală va fi luată de Consiliul Național, cel mai probabil la mijlocul lunii septembrie.

Aflat abia pe locul patru în unele sondaje de opinie (INCSOP și Verifield) și pe locul doi, dar cu 10% sub Marcel Ciolacu, în altele (CURS), liderul liberal Nicolae Ciucă este între ciocan și nicovală.

Pe de o parte, pentru a-și crește scorul electoral Nicolae Ciucă trebuie să atragă cât mai mult din electoratul de drepta, iar pentru asta trebuie să joace cartea anti-PSD.

Există și o serioasă presiune în partid pentru o campanie dură la adresa colegilor de guvernare de la PSD, mai ales după valul de atacuri de la congresul PSD.

Din informațiile Europei Libere, strategii de campanie ai partidului au recomandat o astfel de abordare, care pleacă de la ideea că dihotomia pro și anti-PSD de la celelalte rânduri de alegeri postdecembriste va funcționa și în 2024.

 

Geografia politică a PSD. Cum împacă Ciolacu liderii din teritoriu prin împărțirea funcțiilor în noua conducere. Marea miză: mobilizarea pentru alegeri (Libertatea)

Premierul Marcel Ciolacu, recent uns drept prezidențiabil al PSD, a avut grijă să-și contureze echipa din conducerea partidului cu lideri grei din teritoriu astfel încât să împace atât distribuția geografică, cât și rezultate din alegerile locale, mai ales că toamna electorală bate la ușă.

Din start, Marcel Ciolacu i-a pus vicepreședinți pe Claudiu Manda (Sud-Vest) și Lia Olguța Vasilescu (Muncă și Protecție Socială), oamenii care controlează filiala din Dolj – care a luat cele mai multe voturi la precedentele alegeri, un bazin electoral important.

PSD a mers pe simbolistica oamenilor cu priză la public și pentru alte funcții. Daniel Băluță (sectorul 4), primarul social-democrat cu cel mai mare număr de voturi, a fost preferat de Marcel Ciolacu pentru funcția de prim-vicepreședinte, în timp ce alți cinci vicepreședinți, pentru Dezvoltare Regională, Administrație și Infrastructură, Sud-Est, Vest și Nord-Vest, au fost preferați Gheorghe Șoldan (care l-a învins pe Gheorghe Flutur în cursa pentru șefia CJ Suceava), Gabriel Zetea (care a revenit la șefia CJ Maramureș, după o pauză de patru ani), Ionuț Pucheanu (primar al Galațiului, dintr-unul din județele performante ale PSD din Moldova), Laurențiu Nistor (CJ Hunedoara) și Radu Moldovan (Bistrița-Năsăud, una dintre cele mai importante organizații din Ardeal), scrie Libertatea.

 

De ce este USR divizat. Elena Lasconi, singurul candidat la prezidențiale nepromovat de liderii influenți ai partidului (Adevărul)

În timp politicienii cu greutate din marile partide din România se aliniază în spatele liderilor pentru a obține scoruri cât mai bune la alegerile parlamentare și prezidențiale, USR, una dintre principalele voci ale opoziției, pare mai degrabă divizat, Elena Lasconi fiind singurul candidat la prezidențiale care nu este susținut în procent majoritar de către liderii partidului.

Spre exemplu, vicepreședinții Dominic Fritz și Allen Coliban nu au avut nici măcar o postare pe Facebook pentru promovarea candidatului USR la prezidențiale, situația fiind similară și în cazul foștilor șefi din partid, încă influenți, Cătălin Drulă, Dan Barna sau Vlad Voiculescu. 

Analistul politic George Jiglău consideră că o cauză a situației din USR ar putea fi abordarea conservatoare a Elenei Lasconi.

Integral în Adevărul.

 

Guvernul Ciolacu se bucură că are încă loc să se împrumute, dar nu se îngrijeşte de cine-i va plăti datoria (Ziarul Financiar)

De câte ori vine vorba despre datorie, guvernele de la Bucureşti s-au uitat la alţii: că ei de ce au datorii de 80-90% din PIB, iar noi suntem traşi de urechi pentru o datorie de 40% din PIB? Că este loc de îndatorare şi că nu moare nimeni dacă vom ajunge cu datoria la 60% din PIB că doar UE ne dă voie să avem o datorie de 60% din PIB. 

Iată însă că deficitele uriaşe postpandemie (9,3% din PIB în 2020, 7,2% din PIB în 2021, 6,3% din PIB în 2022, 6,6% din PIB în 2023 şi între 7 şi 8% din PIB în acest an) a săltat datoria publică de la 35% din PIB în 2019 la 52,6% din PIB în primele cinci luni din 2024, o fandare de peste 17 puncte din PIB, în nici cinci ani de zile.

Guvernul a făcut, în doar în primele cinci luni din 2024, o datorie nouă de 79 de miliarde de lei (15,7 mld. euro), ducând datoria publică la 52,6% din PIB. Nimeni din guvern nu se gândeşte să mai tempereze această creştere, măcar anticipând că cineva va trebui să o plătească, scrie jurnalistul Iulian Anghel în ZF.

 

Revoluția scumpă care n-a mai fost. De ce se schimbă iar regulile pentru bagajele de mână pe aeroporturile din Europa (Panorama)

Comisia Europeană a decis ca, de la 1 septembrie 2024, aeroporturile europene care au eliminat de la controlul de securitate limita de lichide din bagajul de mână să o reintroducă. De vină sunt probleme tehnice temporare, spune executivul european, identificate la nivelul celui mai recent și mai performant model de scaner cu raze X care se află în dotarea mai multor aeroporturi din Uniunea Europeană.

Aceste aparate, care în vocabularul de specialitate se regăsesc sub denumirea de „sisteme de detecție a explozibililor în bagajele de mână (EDSCB) de standard C3”,  au fost introduse și de patru aeroporturi din România: Cluj-Napoca, Timișoara, Craiova, Sibiu.

Continuarea, pe pagina Panorama.

Ciucă, înfiorat de sondajele care arată că nu prinde turul 2. Va renunța la candidatură? Trei variante pentru PNL (SpotMedia) - Marea amnistie fiscală e pielea ursului din pădure: Doar 4 mld. lei pot fi recuperați din ”creanțele de 180 mld. lei” anunțate de premierul Ciolacu (CursDeGuvernare) - Pozitivi la alcooltest după ce au consumat un corn cu ciocolată sau vanilie. Experimentul unor polițiști (Adevărul)

SONDAJ. Mircea Geoană, lider cu 21%, Marcel Ciolacu pe locul al doilea, cu 17,2%. Elena Lasconi, scor dublu față de Nicolae Ciucă (Libertatea)

Lupta pentru Palatul Cotroceni este una destul de strânsă. Candidata USR, Elena Lasconi, se clasează pe locul al treilea, cu 15,3%, la aproape șase procente de Mircea Geoană (independent) și două de Marcel Ciolacu (PSD), după cum arată datele unui ultim sondaj realizat pentru USR de Verifield, potrivit surselor Libertatea.

Pe locul al patrulea este George Simion, cu 14,1%. La foarte mică distanță este Diana Șoșoacă, cu 13,9%.

Departe de aceste procente este Nicolae Ciucă, cu 7,3%. Au mai fost măsurați Cristian Diaconescu (6% – independent), Kelemen Hunor (2,3% – candidat UDMR) și Ana Birchall (1,7% – candidată independentă).

În ceea ce privește parlamentarele, fără a fi vreo surpriză, locul întâi e ocupat de PSD, cu o intenție de vot de 29,3%. Pe locul al doilea sunt liberalii, cu o intenție de vot de 17,8%, în timp ce pe locul al treilea este Alianța pentru Unirea Românilor, cu 16,6%.

 

Ciucă, înfiorat de sondajele care arată că nu prinde turul 2. Va renunța la candidatură? Trei variante pentru PNL (SpotMedia)

În PNL sunt discuții pentru găsirea unei variante de retragere a generalului. Campania de lansare a fost un eșec, cartea nescrisă a liderului liberal devenind subiect de glume pe rețelele sociale. O schimbare de strategie la PNL va avea efecte surprinzătoare asupra alegerilor parlamentare și prezidențiale din toamnă.

Marea problemă a liberalilor e că nu au un înlocuitor competitiv. Asta a făcut ca în PNL să se formeze trei curente de opinie:

1. Renunțarea la Nicolae Ciucă și susținerea Elenei Lasconi, candidata USR, singura care e pe trend ascendent în sondaje și are cotă de 16%. Astfel se formează o nouă alianță de centru-dreapta, PNL-USR, care are cele mai mari șanse să câștige alegerile prezidențiale și să ia un scor bun la alegerile parlamentare, apropiat sau mai mare ca al PSD.
2. A doua soluție e o înțelegere cu PSD prin care formațiunea social-democrată să transfere voturi cu ajutorul primarilor către Nicolae Ciucă, astfel încât în finala prezidențială să intre Marcel Ciolacu și liderul liberal. Astfel s-ar rezolva problema majorității parlamentare, a președintelui (Ciucă) și a prim-ministrului (Ciolacu). Aici, problema principală e că nici PSD nu dispune de suficiente voturi, liderul social-democrat nefiind sută la sută sigur că ajunge în turul doi al prezidențialelor, deși are șanse mult mai mari ca Nicolae Ciucă.
3. A treia e asumarea riscului ca Nicolae Ciucă să rateze finala. Partidul să intre în campanie, susținându-l pe actualul lider, iar decizia unei posibile alianțe să se ia după primul tur al alegerilor prezidențiale. Problema acestei strategii e că ratarea finalei pentru Cotroceni va avea consecințe negative asupra votului pentru Parlament, ce are loc la o săptămână după primul tur.

Integral pe pagina SpotMedia.

 

Marea amnistie fiscală e pielea ursului din pădure: Doar 4 mld. lei pot fi recuperați din ”creanțele de 180 mld. lei” anunțate de premierul Ciolacu (CursDeGuvernare)

Premierul Marcel Ciolacu a confirmat marți, 27 august, că Ministerul Finanțelor pregătește un proiect de amnistie fiscală pentru firme și persoane fizice. Șeful Executivului a anunțat că sprijină acest proiect, care ar aduce la bugetul public o parte semnificativă din arieratele de 180 de miliarde de lei înregistrate de ANAF.

Amnistia anunțată va aduce cel mult 4 miliarde de lei: o spun datele guvernului și Aritmetica, scrie CursDeGuvernare.

Aproape 45.000 de firme au restanțe la bugetul de stat de peste 1.000 de lei. Dintre acestea, doar 1.000 au cifre de afaceri suficiente pentru a-și permite să achite datoriile.

Premierul Marcel Ciolacu și ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, speră să acopere deficitul record spre care se îndreaptă guvernul în 2024 prin recuperarea arieratelor din sectorul privat.

Arieratele de 180 de miliarde nu există efectiv. 32.000 de firme datornice nici n-au au avut activitate în 2023, mai scrie CursDeGuvernare.

 

Pozitivi la alcooltest după ce au consumat un corn cu ciocolată sau vanilie. Experimentul unor polițiști (Adevărul)

O nouă postare a fostului polițist sibian Viorel Teacă a devenit virală după ce a repetat un experiment realizat anterior de un șef de poliție din Africa, în care s-a testat legătura dintre consumul unui corn cu ciocolată și alcoolemie.

Viorel Teacă a realizat propriul experiment folosind un croissant cu vanilie și un alcooltest Drager, folosit și de Poliția Română. Astfel, a obținut o alcoolemie de 0,32. Videoclipul său a strâns aproape 1,5 milioane de vizualizări, declanșând numeroase reacții online.

În timp ce unii au pus la îndoială autenticitatea experimentului, alții au folosit ocazia pentru a critica legislația și sistemul, sugerând că oameni nevinovați ar putea rămâne fără permis din cauza unor situații similare.

Continuarea în Adevărul.

Patru râuri din România au secat, câte mai sunt în pericol? Climatolog: Trebuie să fim conștienți cât de prețioasă a devenit apa (Europa Liberă) - Comisia Europeană avertizează din nou România cu privire la gaura bugetară: „Situația fiscală s-a deteriorat brusc”. Economist: nu mai este de ajuns majorarea TVA (Libertatea) - Prin ce trec bolnavii de Alzheimer și îngrijitorii din România, țara unde te bazezi pe sfaturi de la cunoștințe (PressOne)

„Am ajuns să ne furăm apa unul de la altul” - Seceta a băgat satul românesc în sapă de lemn, iar țăranii sunt pe culmile disperării (Adevărul)

Seceta a făcut ravagii, în această vară, în România. Conform datelor oficiale alimentarea cu apă este asigurată cu restricții în peste 658 de localități. Cele mai afectate de lipsa apei sunt județele Botoșani, Vaslui, Iași și Vrancea. 

Județul Botoșani a fost timp de secole un adevărat grânar al Moldovei, cu pământuri fertile și soiuri unicat de grâu. Comunități întregi trăiesc exclusiv din ceea ce le oferă pământul și animalelor domestice. Seceta de anul acesta a fost un adevărat cataclism pentru ”Bărăganul Moldovei„. Sate întregi sunt cuprinse efectiv de cea mai cruntă disperare. Soarele a pârjolit totul, începând din luna mai, pășuni, ogoare, totul. În cele mai multe sate, fântânile au secat cu totul.

„Din 40 de fântâni bune, mai sunt două. Mă uit cum iese mâlul din găleată și plâng câte o oră. Mă trezesc noaptea și visez că a venit apa în fântână. Familia mea trăiește numai din laptele pe care-l dau la colectare. Murim cu zile dacă nu avem cu ce adăpa animalele”, spune un sătean din comuna Blândești, una dintre cele mai afectate de secetă. Un altul, din Gorbănești, venit cu o căruță plină cu butoaie, se oprește în fața unui puț din mijlocul câmpului efectiv ars de soare. „Nu are apă”, spune disperat. Se uită apoi către pășuni. Aproape izbucnește în lacrimi. „Este pârjolit totul, îi moarte, gata”.

Situația apei este atât de gravă încât oamenii au ajuns să umble nopțile, kilometrii întregi, cu căruțele, căutând să ”fure” apă de la fântânile din alte comune.

Reportajul integral în Adevărul.

 

Patru râuri din România au secat, câte mai sunt în pericol? Climatolog: Trebuie să fim conștienți cât de prețioasă a devenit apa (Europa Liberă)

Patru râuri importante din România au secat într-un interval de aproximativ o zi. Un raport al Apelor Române obținut de Europa Liberă arată că alte 37 de râuri sunt în pericol să sece. Nu este exclus ca și alte ape curgătoare, care nu sunt monitorizate, să fie secate deja. O cauză este vara anului 2024, care ar putea fi declarată cea mai caldă din înregistrări.

Cercetătoarea Roxana Bojariu, coordonatoarea Secției de climatologie de la Administrația Națională de Meteorologie (ANM), spune că secarea celor patru râuri vine pe fondul unei „reduceri cronice de resurse de apă din sol”, la care se adaugă „o exploatare a pânzei de apă freatică mai intensă”.

„Oamenii au încercat să suplinească lipsa de precipitații și au mers cu extragerea apei din pânza freatică într-un ritm mult mai intens. Toate lucrurile astea au contribuit la acest fenomen”, afirmă ea.

Probleme cu seceta au și țările vecine României, după cum relatează birourile RFE/RL din Republica Moldova și Bulgaria.

Cascada Saharna, una dintre atracțiile turistice din Moldova, s-a oprit din cauza secetei, în timp ce debitul cascadei Țipova a scăzut considerabil. Apa va reveni la toamnă, când va ploua, spun specialiștii de la Chișinău.

 

Comisia Europeană avertizează din nou România cu privire la gaura bugetară: „Situația fiscală s-a deteriorat brusc”. Economist: nu mai este de ajuns majorarea TVA (Libertatea)

Situația fiscală a României „s-a deteriorat brusc în 2023”, iar în acest an, Comisia Europeană estimează o nouă creștere a deficitului bugetar, astfel că Executivul european intenționează să propună o „intensificare a procedurii de deficit excesiv”, arată Comisia Europeană, pentru Libertatea.

Economiștii consultați de ziar avertizează că România riscă amenzi, suspendarea acordării de fonduri europene, iar situația poate merge până la forțarea Guvernului de a majora două taxe majore, respectiv TVA și impozitul pe venit.

Deficitul bugetar reprezintă diferența între veniturile și cheltuielile statului. România se află în procedură de deficit excesiv, iar până în data de 20 septembrie trebuie să trimită la Bruxelles un plan de măsuri pentru echilibrarea situației bugetare.

 

Prin ce trec bolnavii de Alzheimer și îngrijitorii din România, țara unde te bazezi pe sfaturi de la cunoștințe (PressOne)

Nu știu care e frigiderul. Nu știu cu ce să mă îmbrac. Nu știu unde e baia. Nu știu ce mă doare exact. Uneori nu știu ce nu știu.

Conform celor mai recente estimări ale Alzheimer Europe, în 2018, 1,43% din populația României (peste 279 de mii de persoane) suferea de Alzheimer, iar evaluările arată că numărul bolnavilor s-ar putea dubla, în preajma anului 2050. 

Potrivit Societății Române de Alzheimer, în 2021, numărul global de ore de îngrijire informală oferită pacienților care locuiesc acasă a fost echivalent cu munca a peste 67 de milioane de lucrători cu normă întreagă.

70% dintre îngrijitori sunt femei. 

OMS a lansat un plan global de acțiune pentru 2017-2025, care recomandă statelor să dezvolte strategii naționale coordonate pentru abordarea problemei și sisteme de susținere pentru persoanele care se ocupă de asta: programe  de instruire, resurse accesibile, prevenirea burnout-ului, crearea unor grupuri care să îi ajute și cu care să se consulte și integrarea pacienților în comunitate pentru a-i menține activi.

În ciuda directivelor OMS, România încă nu are o strategie națională specifică de prevenție implementată corespunzător, scrie PressOne.

„Armata roșie” a primarilor PSD, marele atu în lupta pentru prezidențiale. Care sunt bazinele electorale importante ale partidelor (Libertatea) - Inspecția Sanitară de Stat, direcția din ministerul lui Rafila care controlează situații medicale precum cea de Spitalul Pantelimon, este condusă de un medic veterinar, fost candidat PSD la alegerile parlamentare (HotNews) - Guvernul interzice distracțiile pe bani publici și taie bonusurile bugetarilor (Adevărul)

Marea mascaradă a partidelor-mamut la guvernare: cum se împing în arenă PSD și PNL (SpotMedia)

Invectivele pe care și le aruncă reciproc PSD și PNL delimitează o arenă de luptă electorală în care cei doi mamuți s-ar lupta corp la corp. Trânta lor merge de la discreditarea lui Klaus Iohannis până la completa disonanță cognitivă cu care liberalii vorbesc despre împiedicarea „ciumei roșii” să ia puterea.

Tocmai grotescul cu care se gratulează unii pe ceilalți arată frontul artificial pe care vor să-l impună liberalii și social-democrații, comentează jurnalista Magda Grădinaru.

În varianta maximală, PSD îl portrezitează pe Nicolae Ciucă drept continuatorul regimurilor Băsescu și Iohannis, adică al președinților care fie au tăiat pensii și salarii (dintr-unul dintre mesajele de la Congresul PSD), fie au subordonat instituția prezidențială ambițiilor personale, în vreme ce PNL îl portretizează pe Marcel Ciolacu drept autocratul care va readuce la conducerea țării pesedismul, după două decenii în care acesta a fost ținut deoparte.

Ambele proiecții sunt, evident, false, dar campaniile electorale rareori se ocupă cu adevărul ca adecvare la fapte.

Miza comună e mai importantă: bipolarismul, adică excluderea din dezbaterile mari, mediatice, a celorlalți actori politici.

Integral pe pagina SpotMedia.

 

„Armata roșie” a primarilor PSD, marele atu în lupta pentru prezidențiale. Care sunt bazinele electorale importante ale partidelor | ANALIZĂ (Libertatea)

Modul în care PSD a dominat scena politică la ultimele alegeri și semnalul dat competitorilor e bazat în primul rând de faptul că a reușit să strângă o susținere solidă în teritoriu, uneori de peste 100.000 de voturi în județe, în timp ce adversarii lor stau mult mai slab. De asemenea, PSD a câștigat clar competiția pentru primari, fiind județe unde i-a surclasat fără emoții pe cei din PNL.

La capitolul vot politic, PSD a reușit să strângă cea mai mare susținere politică în Dolj – 150.759 de voturi, conform platformei rezultatevot.ro a Code for Romania, ceea ce înseamnă și un procent de 54,8%. Practic, filiala condusă de Claudiu Manda și Lia Olguța Vasilescu este cea mai performantă organizație locală a PSD.

Borna de 100.000 de voturi a mai fost depășită de: Dâmbovița, Olt, Argeș, Suceava , Galați și Buzău.

Pe de altă parte, la PNL, numărul filialelor care au reușit să treacă de 100.000 de voturi sunt mult mai puține: Bihor, Iași, Suceava, Constanța.

Alianța Dreapta Unită (care la alegeri a fost constituită din USR, PMP și Forța Dreptei) și AUR au procente mult mai slabe.

Analiza din Libertatea este mai amplă.

 

Inspecția Sanitară de Stat, direcția din ministerul lui Rafila care controlează situații medicale precum cea de Spitalul Pantelimon, este condusă de un medic veterinar, fost candidat PSD la alegerile parlamentare (HotNews)

Conform legii și potrivit a ceea ce s-a întâmplat recent în alte cazuri de criză medicală, nu Corpul de Control, trimis de Alexandru Rafila la Sf. Pantelimon, ci altă direcție din subordinea lui se ocupă de ”inspecţia pentru controlul calităţii serviciilor de asistenţă medicală” și de ”inspecția farmaceutică”. Direcția se numește Inspecția de Sănătate Publică. În România, ea este condusă, din 2019, de un medic veterinar: Mioara Comana. Ea a candidat în 2004 pe lista PSD pentru Senat, dar nu a prins un loc eligibil.  A devenit șefa DSP Teleorman în 2010. A fost detașată pe funcția de Inspector Sanitar șef al MS în mandatul ministrului Sorina Pintea. Secretarul de stat Rodica Nassar a semnat ordinul de transfer al medicului veterinar. 

HotNews reamintește că pe 17 aprilie, MS a publicat concluziile controlului Corpului de Control de la Pantelimon. Ministrul Rafila a explicat că a vizat numai activitatea administrativă derulată la nivelul spitalului și care a concluzionat faptul că ”sesizările formulate de către angajații spitalului au la bază o comunicare defectuoasă între conducerea unității și persoanele în cauză”. 

După 8 august, când procurorii au emis mandate de arestare preventivă pe numele a două doctorițe din secția ATI de la Pantelimon, iar premierul Marcel Ciolacu l-a chemat la Palatul Victoria și i-a cerut să-i prezinte raportul controlului efectuat de MS la spital, ministrul Rafila a secretizat documentul spunând că ”nu este destinat comunicării publice”. În plus, el a spus că cei din Corpul său de Control sunt economiști și juriști. Nu a făcut nici o referire la Inspecția Sanitară. 

 

Guvernul interzice distracțiile pe bani publici și taie bonusurile bugetarilor (Adevărul)

Deficitul bugetar tot mai mare îi obligă pe guvernanți la măsuri de reducere a cheltuielilor în sectorul bugetar. Prin noua Ordonanță de Urgență care ar trebui să intre în vigoare din ianuarie 2025, se vor interzice distracțiile pe bani publici, noi credite, dar și intrarea în noul an cu datorii.

Ministerul Finanțelor a realizat deja draftul odonanței. Măsurile urmează să fie discutate cu primul-ministru, Marcel Ciolacu.  

Adevărul detaliază în exclusivitate prevederile draftului de ordonanță.

Ce nu s-a auzit și văzut la PSD. De ce a reapărut Traian Băsescu (SpotMedia) - Lupta pentru Cotroceni – de la „pas cu pas” la „pâș, pâș”. Între un posibil blat PSD-PNL și un improbabil pol de dreapta (Europa Liberă)

Ce se întâmplă când vorbește Marcel Ciolacu / Limitele candidatului PSD la prezidențiale (G4Media)

Nimic. Pur și simplu nimic, comentează jurnalistul Dan Tăpălagă. Nici un gram de emoție, de empatie, de energie în vocea aceasta obosită, ușor răgușită și monotonă. Marcel Ciolacu citește într-o cadență și intonație care amintesc puțin de Congresele PCR și Nicolae Ceaușecu.

Nici o variație, nici un moment de conexiune cu pesediștii adunați sâmbătă în sala Romexpo să-și realeagă președintele și candidatul la prezidențiale.

Ciolacu a ratat complet momentul care trebuia să fie de maximă emoție. Nici atunci când a vorbit despre părinții săi nu a ridicat nasul din hârtii. A citit mai departe ca un politruc pasaje foarte personale menite să-l umanizeze la maxim pe candidatul PSD și să smulgă audienței măcar un oftat, dacă nu cumva lacrimi. Nici un fior n-a străbătut sala.

Chiar dacă jurnalistul G4Media îl numește pe Ciolacu cel mai netalentat orator dintre liderii partidului iar dintre candidați, la mare concurență cu Nicolae Ciucă, admite că a avut, în schimb, parte de un discurs foarte bine scris, echilibrat, fără exces de lozinci sau exagerări inutile. A atins toate temele ideologice și politice mari și relevante pentru un prezidențiabil. Pe conținut, aproape fără cusur.

Ciolacu a anunțat câteva noutăți care merită marcate. În primul rând, a ținut să sublinieze că va împărți puterea.

Merită marcată oferta economică. Ciolacu a proiectat așa numitul triunghi strategic, ”industrie-agricultură-servicii”, drept ”partea crucială a planului de creștere în următorii zece ani”.

Jumătate de discurs a vorbit ca un viitor premier, nu ca un viitor președinte. Propuneri ca scutirea de impozit pe zece ani pentru banii aduși în țară de românii din străinătate țin de puterea executivă. Nu intră în atribuțiile președintelui, care tocmai a anunțat că vrea să împartă puterea.

Marcel Ciolacu a dat impresia la Congresul PSD de sâmbătă că se simte mai bine în haina de premier, că nivelul său maxim de competență este puterea executivă.

 

Ce nu s-a auzit și văzut la PSD. De ce a reapărut Traian Băsescu (SpotMedia)

A reapărut Traian Băsescu, a fost supralicitat Klaus Iohannis și obsesiv arătat cu degetul Nicolae Ciucă, rezumă jurnalista Magda Grădinaru. Au fost însă și cei trecuți sub preș sau strategic absenți.

Absența Gabrielei Firea, notabilă doar pentru fotografiile de presă cu scaunul neocupat, a fost una dintre disparițiile subliniate de organizatorii congresului PSD. Au vrut să se vadă că fosta pretendentă la șefia PSD este scoasă din toate cărțile.

A lipsit însă și AUR, care nu a fost în niciun fel ținta atacurilor PSD, cu toate că a fost arătat cu degetul și incriminat extremismul.

Tentația de a vota extremiști a fost pusă însă de Marcel Ciolacu pe seama ultimilor doi președinți, „un turnător și un absent”, nimeni alții decât Traian Băsescu, resuscitat ca dușman, și Klaus Iohannis, mai degrabă ținta ironiilor batjocoritoare, în registrul mic: primul turist, crosele de golf, absențele din viața țării.

Nici măcar infama Șoșoacă nu a fost menționată, cu toate că acensiunea ei la europarlamentare a reprezentat o reală amenințare nu doar suveranistă, ci și pro-putinistă.

Un mare absent din discursul social-democraților, axat pe dușmanii care compromit țara din interior, a fost USR, în principiu opoziția democratică, adică principalul contracandidat.

Integral pe pagina SpotMedia.

 

Lupta pentru Cotroceni – de la „pas cu pas” la „pâș, pâș”. Între un posibil blat PSD-PNL și un improbabil pol de dreapta (Europa Liberă)

Fentă electorală sau luptă reală pentru fotoliul de președinte al României? Este întrebarea cheie care se desprinde după congresul PSD de pe 24 august, în care social-democrații s-au dezlănțuit împotriva partenerilor de guvernare, liberalii.

Dincolo de febra anti-PNL de pe scena congresului PSD de sâmbătă, mulți social-democrați – unii cu funcții importante în partid – nu văd în viitor o altă guvernare decât cea existentă. Adică PSD & PNL.

Au declarat-o răspicat, întrebați de jurnalistul Europa Liberă, cu doar câteva minute înainte să înceapă tirul de atacuri la adresa PNL.

Între părerile exprimate pe holuri și discursurile de pe scenă s-a căscat o prăpastie imensă, care generează două întrebări.

Este cumva un spectacol electoral regizat, în care fiecare partid își maximizează șansele, pentru ca mai apoi PSD și PNL să-și dea din nou mâna în numele „stabilității”?

Și dacă se întâmplă acest lucru, cât de corect este ca cele două partide să vândă electoratului iluzia că se răfuiesc doar pentru a primi voturile celor care nu concep această alianță?

Care este adevărata miză a recalculării pensiilor: Guvernul plafonează 700.000 de pensii, unele pentru cel puțin 5 ani (Libertatea) - Memoriu al părinților de la „Colegiul Național Dinu Lipatti” din București, către Ligia Deca, după ce elevii trebuie să facă naveta între două sedii aflate la 7 km distanță (EduPedu) - Mărturia Regelui Mihai I despre 23 august 1944 (Europa Liberă) - 23 august 1944 - un act necesar? Istoricul Adrian Cioroianu: „Înlăturarea Mareșalului a fost singura soluție, iar Armata i-a fost loială Regelui“ (Adevărul)

Care este adevărata miză a recalculării pensiilor: Guvernul plafonează 700.000 de pensii, unele pentru cel puțin 5 ani (Libertatea)

Cei peste 700.000 de pensionari cărora nu le vor crește pensiile odată cu recalcularea acestora vor rămâne cu pensiile plafonate pentru perioade care trec de 5 ani, arată calculele Libertatea bazate pe discuții cu experți în domeniu.

Cei mai afectați sunt cei care au lucrat în condiții grele, precum mineri, ceferiști, siderurgiști, energeticieni etc. Aceștia au beneficiat în trecut de legi favorabile pentru pensionare, fie prin cotizare la un stagiu mai mic, de 20 de ani, fie prin acordarea unor bonusuri. Noua lege încearcă să aducă pensionarii pe același nivel de contributivitate. În mod normal, pensionarea se face la 65 de ani, cu un stagiu complet de cotizare de 35 de ani.

Problema este că în urmă cu 15-20 de ani, când s-au făcut restructurări în companiile de stat din transporturi, energie și minerit, fix statul i-a împins pe angajați la pensionare pentru a nu avea proteste.

 

Capcana recalculării pensiilor (SpotMedia)

Din cauza abordării electorale, ștacheta așteptărilor pensionarilor a fost ridicată foarte sus, absurd de sus, comentează Ioana Ene Dogioiu.

Pentru unii, într-adevăr, recalcularea cu tot cu punctele de stabilitate aproape a dublat pensia, pentru alții creșterea este dezamăgitoare în raport cu așteptările, în timp ce au fost și unii care au trăit șocul scăderii pensiei.

Da, este cert că nicio pensie în plată nu scade, nu doar pentru că noua lege prevede asta, ci pentru că acesta este principiul constituțional. Din momentul stabilirii pensiei, pensionarul capătă asupra ei un drept de proprietate care nu îi poate fi afectat.

Dar asta nu înseamnă că diferența, uneori substanțială, între suma în plată și cea din decizie nu va avea efecte. Și cel mai important este că viitoare indexări ale pensiilor vor fi raportate la suma din decizie, nu la aceea rămasă în plată.

Lucrurile acestea nu au fost explicate. Toată discuția despre pensii a fost un lung sir de lozinci lăcrimoase despre seniori și bunici, cât de mult li se va schimba viață. Lozinci care acum se topesc.

Și este doar începutul, pentru că mai urmează revelații. De exemplu, tot ceea ce depășește 2.000 de lei va fi impozitat, deci majorările nete vor fi mai mici decât cele din decizie, ceea ce se va vedea pe primul talon la prima plată a noii pensii. 

Dacă nu ar fi mușcat cu lăcomie din temă și nu ar fi umflat-o electoral, dacă ar fi ținut așteptările în mod onest într-o zonă rezonabilă, probabil că recalcularea pensiilor ar fi fost un plus electoral real. Așa, există riscul ca recalcularea să se transforme în pierdere electorală.

Dar cu adevărat rău este că mai bate un cui în coșciugul încrederii cetățeanului în discursul oficial. Iar acest deficit important de încredere roade însăși democrația, mai scrie jurnalista SpotMedia.

 

Memoriu al părinților de la „Colegiul Național Dinu Lipatti” din București, către Ligia Deca, după ce elevii trebuie să facă naveta între două sedii aflate la 7 km distanță: Să trimiți elevi de clasa I, a II-a sau a V-a cu vioara în spate sau alte instrumente, să alerge între orele de cultură generală și cele de specialitate, îi va face treptat să renunțe   (EduPedu)

Părinți ai elevilor de la Colegiul Național de Arte Dinu Lipatti din București au depus un memoriu către ministra Educației și la Primăria sectorului 4, după ce au fost înștiințați că elevii vor fi nevoiți anul acesta să facă naveta între două spații aflate la 7 km distanță, pentru că nu se pot realiza lucrările de reabilitare energetică. Elevii au învățat încă de anul trecut parțial în containere aflate în curtea liceului cu promisiunea autorităților că lucrările se vor finaliza rapid. Însă, și anul acesta orele de instrumente se vor ține în containerele din curtea școlii, iar cele de teorie, la liceul Adventist, în cu totul altă parte a Bucureștiului. Primarul sectorului 4, Daniel Băluță a anunțat pe 6 august într-o postare pe Facebook, că au început lucrările la clădiri fără să precizeze cât vor dura. Edupedu.ro a stat de vorbă cu unul dintre părinții semnatari ai memoriului.

 

Mărturia Regelui Mihai I despre 23 august 1944 (Europa Liberă)

23 august 1944 este una dintre cele mai urgisite date din istoria recentă a României. Regimul comunist a măsluit-o atât de rău încât din descrierea faptelor ajunseseră să lipsească chiar personajele principale. Mărturia video a Regelui Mihai este astfel și mai valoroasă. Este vorba despre un interviu document realizat de scriitorul Stelian Tănase în primăvara lui 2006. Europa Liberă are și transcriptul.

 

Interviu 23 august 1944 - un act necesar? Istoricul Adrian Cioroianu: „Înlăturarea Mareșalului a fost singura soluție, iar Armata i-a fost loială Regelui“ (Adevărul)

În urmă cu exact 80 de ani, România întorcea armele împotriva Germaniei: Regele Mihai, susținut de ofițerii Armatei Române, îi spulberau fanteziile Mareșalului Antonescu și ne puneau, in extremis, la masa învingătorilor.

Istoricul Adrian Cioroianu explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, întregul context și importanța actului de acum 80 de ani.

 „Înlăturarea Mareșalului a fost singura soluție, iar Armata i-a fost loială Regelui“, spune Cioroianu.

Cât costă dreptul la viață al unui pacient în funcție de codul său poștal. Prețuri mortale (Snoop) - Conform ultimului recensământ, Parlamentul României ar trebui să aibă cu 66 de aleși mai puțin (Libertatea) - România, atacată cu știri false despre război. Expert: „Vor să arate, în mod fals, că poate fi o țintă a Federației Ruse” (Adevărul)

Lupta pentru viitoarea Comisie Europeană. Își va trage România scaunul de sub ea? (Panorama)

Sunt în toi negocierile pentru candidații și portofoliile noii Comisii Europene. Șapte țări, inclusiv România, nu și-au anunțat încă nominalizările pentru postul de comisar european. Termenul limită e 30 august.

Cel mai vehiculat nume pentru postul de comisar european din partea României este cel al lui Victor Negrescu (PSD/S&D), actual vicepreședinte al Parlamentului European și fost ministru delegat pentru Afaceri Europene.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat că își dorește ca România să primească un portofoliu cu mai multă influență și putere de reglementare. Vizate sunt economia și piața internă, domenii controlate până acum de Italia și Franța.

Cu excepția Multilingvismului, înființat la momentul aderării României, toate portofoliile gestionate de un comisar român au avut o miză financiară. Au fost domenii cu bugete generoase, din care România a primit sume mari pentru dezvoltare și reforme.

17 ani mai târziu, e timpul să schimbăm strategia. România e o țară mare, trebuie să țintească și domenii cu influență, nu doar cu buget. Așadar, dorința Guvernului de a ne îndrepta spre o direcție economică e justificată și chiar recomandată, crede Doru Franțescu, expert în afaceri europene de la EU Matrix. 

De remarcat că atât Adina Vălean, cât și Corina Crețu au ocupat funcția de vicepreședinte al Parlamentului European anterior numirii în Colegiul comisarilor. Așadar, dacă ar fi să stabilim vreun șablon pentru următorul comisar român, Victor Negrescu s-ar potrivi profilului. 

În plus, pentru că ultimii doi comisari au fost femei, e lesne de înțeles că Guvernul de la București poate ridica pretenția să trimită un bărbat de data aceasta și să lase echilibrarea de gen în sarcina altor țări. 

În opinia Adinei Vălean, Guvernul României și-a stabilit o țintă foarte vagă când a spus că își dorește un domeniu economic, în condițiile în care numeroase portofolii au legătură cu economia.

„România nu e o țară în zona euro, nu are cum să primească un portofoliu de influență pe ceea ce înseamnă domeniul financiar, pentru că țările din zona euro vor dori să aibă un cuvânt de spus acolo, nu să pună pe cineva din afară. Comerțul internațional e un portofoliu de mare vizibilitate… Este România un campion în comerțul internațional?”, se întreba ironic Adina Vălean. 

Există posibilitatea apariției unui nou rol de înalt reprezentant al UE pentru relația cu Ucraina, iar numele lui Klaus Iohannis a fost menționat pentru acest post cu mare vizibilitate, mai scrie Panorama.

Ursula von der Leyen va avea discuții cu fiecare candidat pentru funcția de comisar. Cei care primesc undă verde vor merge mai departe la audieri în Parlamentul European. În cel mai optimist caz, votul de învestitură ar putea avea loc în octombrie.

 

Cât costă dreptul la viață al unui pacient în funcție de codul său poștal. Prețuri mortale (Snoop)

Înțelegeri secrete între guvernele din Europa Occidentală și companiile farmaceutice fac ca state ca România, cu bugete mai mici de sănătate, să plătească chiar și dublu pentru medicamente salvatoare de vieți. De pildă, tratamentul cu două medicamente critice pentru fibroza chistică costă 71.000 de euro în Franța, 140.000 în Cehia și 196.000 de euro pe an în România.

O amplă investigație transfrontalieră realizată de Investigate-Europe, la care au participat și reporterii Snoop, arată inegalitățile accesului la medicamente inovatoare, care-i afectează mai ales pe cetățenii din țările mai puțin bogate ale UE. 

Decalajul cu care ajung medicamentele inovatoare în România poate fi și de cinci ani. Motivele țin de birocrația din țară, precum și de politica de negociere a prețurilor medicamentelor care are loc în țările din Vest, precum Germania sau Danemarca.

Deseori prețurile listate oficiale în astfel de țări – care devin reper pentru România – scad după negocierile confidențiale care au loc între autoritățile statelor respective și producătorii de medicamente. Astfel, în țări ca România, medicamentele inovatoare ajung la prețuri uneori „imorale”, cum afirmă mai mulți specialiști. Iar statul român nu-și permite decontarea lor. 

 

Conform ultimului recensământ, Parlamentul României ar trebui să aibă cu 66 de aleși mai puțin. Câți deputați și senatori ar pierde Bucureștiul (Libertatea)

Fără nicio reformă profundă adoptată în cei trei ani de guvernare PSD-PNL, în condițiile în care reorganizarea administrativ-teritorială și modificarea Constituției au fost repede uitate, Puterea a evitat și orice modificare a numărului de parlamentari, care să țină cont de datele de la ultimul recensământ. 

Conform legislației în vigoare, senatorii și deputații se aleg prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale. Norma de reprezentare pentru Camera Deputaților este de un deputat la 73.000 de locuitori. Norma de reprezentare pentru Senat este de un senator la 168.000 de locuitori.

În 2022, în România a avut loc recensământul populației și locuințelor, iar datele arată în unele județe modificări substanțiale în ceea ce privește numărul persoanelor, care, cel puțin teoretic, contează pentru respectarea normei de reprezentare.

Bucureștiul are alocați 13 senatori și 29 de deputați. Pe noile calcule, ale recensământului din 2022, Capitala ar trebui să aibă 24 de deputați și zece senatori. 

Ce alte județe ar avea mai puțini aleși vedeți în Libertatea.

 

România, atacată cu știri false despre război. Expert: „Vor să arate, în mod fals, că poate fi o țintă a Federației Ruse” (Adevărul)

Știrile false despre incidentele produse în România, pe fondul războiului din Ucraina, sunt răspândite cu repeziciune pe rețelele sociale.

Cea mai recentă dintre ele a fost publicată pe un canal de Telegram, care anunța că marți seara a avut loc un incendiu puternic lângă Brașov, unde erau depozitate echipamente militare și medicamente pregătite pentru a fi expediate în Ucraina.

Reacția Inspectoratului pentru Situații de Urgență și a autorităților a fost promptă, precizându-se că sunt informații false și că nu a existat nicio intervenție în zonă. Compania invocată în știrea falsă, distribuită pe Telegram, nu există, iar imaginile care însoțesc informația provin și ele din alte locuri.

Astfel de dezinformări, care se răspândesc cu repeziciune în mediul online, sunt realizate în mod dirijat, arată generalul (r) Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles.

„Vor să arate, în mod fals, că (România- n.red.) poate fi o țintă a Federației Ruse”, spune expertul citat de Adevărul.

Știrile false fac parte din războiul informațional și chiar și, atunci când sunt dejucate de reprezentanți ai Ministerului Apărării, publicul lor poate rămâne cu impresia că informațiile pe care le-au primit inițial, deși contestate și dovedite ca fiind false, sunt cele adevărate.

Marcel Ciolacu, pe sens unic. De cine și de ce ar trebui să se teamă (SpotMedia) - De ce nu mai zboară Tarom la Londra. O decizie care ascunde un conflict comercial între statul român și statul român (Europa Liberă) - Motivul pentru care Guvernul nu va achita nici în acest an cei 880 de lei urmașilor celor persecutați de comuniști: va crește datoria publică, iar investitorii străini vor înăspri finanțarea ei (HotNews)

Alina Mungiu-Pippidi, analiză a candidaților la Cotroceni: „Ciolacu e mult prea provincial, Ciucă e incapabil să vorbească în public” | INTERVIU (Libertatea)

Alina Mungiu-Pippidi, fondatoare a Societății Academice Române și profesoară de Științe Politice, consideră că actuala garnitură de prezidențiabili este una mai degrabă nepregătită pentru prima funcție în stat, dat fiind profilul celui care ar trebui să ocupe fotoliul de la Palatul Cotroceni.

Libertatea a vorbit cu Alina Mungiu-Pippidi la scurt timp după ce Marcel Ciolacu și-a anunțat candidatura în interiorul PSD pentru prima funcție în stat, iar partidul îl va valida aproape sigur la congresul de sâmbătă. De asemenea, deja anunțați pentru președinție sunt Nicolae Ciucă, deși încă nevalidat de forul lărgit de conducere al PNL, Elena Lasconi (deja votată de USR), iar în ceea ce îl privește pe Mircea Geoană încă este așteptat un anuț oficial din partea acestuia.

Cu toate acestea, CV-urile și modul cum se prezintă public reprezentanții partidelor parlamentare care doresc funcția de președinte e una mai degrabă dezolantă, consideră Alina Mungiu-Pippidi.

„Întrebarea cea mai mare este dacă această Coaliție de guvernare are o înțelegere sau nu are o înțelegere. Dacă există o înțelegere în care vor continua în tandem, o să fie foarte posibil ca aceste candidaturi la președinție ale generalului Ciucă și ale premierului Ciolacu să fie parte dintr-un balet pre-organizat între ei. Fiecare datorează activului său de partid această candidatură la președinție și nu poți să renunți la ea fără să te bați. Drept pentru care e posibil să asistăm la niște alegeri semi-aranjate, în care deși nouă ni se pare că nu are nicio șansă, de fapt lucrurile să fie aranjate pentru generalul Ciucă, astfel încât domnul Ciolacu să poată să rămână în continuare prim-ministru, situație care cred că în continuare e cea mai favorabilă pentru PSD. Pentru că e greu de crezut că PSD va avea și președinția, dar va avea și Guvern”.

 

Marcel Ciolacu, pe sens unic. De cine și de ce ar trebui să se teamă (SpotMedia)

Pe lângă bătălia prezidențială, pentru PSD mai începe o bătălie – pentru putere internă, adică pentru  preluarea partidului și, implicit, viitorul premier.

Dacă Marcel Ciolacu va câștiga alegerile, cele două poziții se vor vacanta imediat, dar va menține un cuvânt greu de spus în privința succesorului. Dacă va pierde, o vreme va mai rămâne în funcții, la fel ca Victor Ponta și Viorica Dăncilă. Dar va fi doar o chestiune de timp până când va încasa, la fel ca toți înfrânții PSD, cuțitul letal între omoplați, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu. Ea se întreabă ce șanse are să câștige candidatul PSD?

Cel mai complicat pentru Marcel Ciolacu va fi jocul hazardului, adică lebedele negre care pot, chiar este probabil, să apară într-o țară cu instituții grav avariate. Azilele groazei, Crevedia, 2 Mai, Pantelimon toate au apărut, aparent, de niciunde, în mod real din marile disfuncționalități ale statului român.

Deja se profilează un scandal al recalculării pensiilor, consecință directă a felului în care mai ales PSD a ridicat așteptările pensionarilor ca decizia de la Casa de Pensii să răstoarne pe masa lor belșugul.

Dacă o asemenea lebădă va lovi aproape de alegeri, șocul va fi mare și principalul impact va fi încasat de premierul candidat. De aceea, spus surse politice, Marcel Colacu ar căuta o soluție de a se suspenda de facto din funcție în apropierea alegerilor, cu delegarea atribuțiilor, cel mai probabil, vicepremierului Neacșu, sub motivul, desigur, că efortul de campanie nu îi va permite să își exercite cu maximă eficiență prerogativele de șef al guvernului.

Dl Ciolacu are și vulnerabilități personale, despre unele presa a vorbit deja, pe altele le pot exploata candidații în confruntările directe sau jurnaliștii. De exemplu, ce s-ar întâmpla dacă dl Ciolacu va fi invitat să-și expună în limba engleză viziunea despre rolul României în cadrul NATO sau în contextul regional de securitate?

Integral pe pagina SpotMedia.

 

Motivul pentru care Guvernul nu va achita nici în acest an cei 880 de lei urmașilor celor persecutați de comuniști: va crește datoria publică, iar investitorii străini vor înăspri finanțarea ei (HotNews)

Guvernul a găsit motivul pentru care nici anul acesta nu va plăti indemnizațiile urmașilor celor persecutați de comuniști din motive etnice (circa 880 de lei/persoană): ar crește deficitul bugetului și datoria publică la un nivel nesustenabil, cu riscul înăspririi condițiilor de finanțare a acesteia.

Legea privind plata acestor indemnizații (Legea nr. 154/2021) a fost promulgată de Președinte în 2021 și urma să se aplice din 2022, dar în fiecare an Guvernul a amânat aplicarea ei.

Potrivit datelor Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, citate de HotNews, la nivelul caselor teritoriale de pensii există un număr de aproximativ 137.000 de solicitări din categoria beneficiarilor pentru care plata drepturilor a fost prorogată la data de 01 februarie a anului 2025.

În situația în care acești beneficiari (copiii persoanelor persecutate etnic decedate) ar fi fost în plată, efortul financiar lunar ar fi fost de: 120.697.000 de lei (137.000 x 881 lei), iar impactul bugetar anual de 1.448.364.000 de lei (120.697.000 lei x 12 luni).

 

De ce nu mai zboară Tarom la Londra. O decizie care ascunde un conflict comercial între statul român și statul român (Europa Liberă)

Statul român a renunțat la cursele TAROM către Londra pentru a plăti o parte din datoria pe care compania aeriană o are către Compania de Aeroporturi, adică tot către statul român. De ce nu a găsit guvernul o altă soluție de a rezolva conflictul comercial dintre companiile sale? Pentru că „medierea statului s-ar traduce prin intervenția statului în piața liberă”, spune statul român.

Continuarea, pe pagina Europei Libere.

Investiție masivă pentru Elena Lasconi: consultant american și panouri de 1,5 milioane de euro (Snoop) - Lista medicilor judecați pentru corupție sau practici dubioase. Deznodământul cel mai comun în procesele somităților din Sănătate (Libertatea) - Raportul Anual: Consiliul Fiscal vede un deficit anual de peste 7% din PIB – alimentat de creșterea pensiilor și a cheltuielilor publice pe final de an (CursDeGuvernare)

Cărți, afișe și circ | Precampania electorală - mina de aur a partidelor și politicienilor care fentează regulile (Europa Liberă)

Orașele sunt pline de afișe electorale, deși campania pentru alegerile din toamnă începe abia peste două luni. 

Paradoxul legii românești de organizare a alegerilor spune că, atunci când începe campania, afișele de promovare a canditaților și partidelor se retrag în formate mici, în locuri special amenajate de primării. Până atunci, însă, candidații pot folosi orice loc plătesc, fie el fațadă de bloc sau piață publică, pentru a-și prezenta ofertele.

Politologul Andrei Țăranu a făcut un calcul pentru Europa Liberă: care e numărul total de zile în care românul de rând nu a fost asaltat cu mesaje electorale în 2024?

Din cele 12 luni ale anului, spune Țăranu, în doar două și jumătate nu a existat o formă de promovare politică, deși alegerile locale și europarlamentare au fost comasate pentru a se face economie.

Urmează pe 24 noiembrie prezidențialele, turul I, la 1 decembrie sunt alegeri parlamentare, iar pe 8 decembrie revenim la urne pentru turul II al prezidențialelor.

 

Investiție masivă pentru Elena Lasconi: consultant american și panouri de 1,5 milioane de euro (Snoop)

La două săptămâni după ce Snoop a dezvăluit sumele plătite de PNL pentru panotajul lui Nicolae Ciucă cu „Un ostaș în slujba țării” și pe cele folosite de AUR pentru George Simion, site-ul de investigații vă prezintă și investiția USR pentru Elena Lasconi.

Consultantul politic Bob Wickers a lucrat pentru Ion Iliescu, Elțîn și republicani. Conducerea USR a votat „pe WhatsApp” să aloce cel puțin 175.000 euro firmei lui Wickers. În plus, USR a comunicat către Snoop că, pentru 683 de fețe de panouri cu Elena Lasconi în toată țara, va plăti 1,5 milioane euro.

PNL a alocat 2 milioane de euro pentru panourile de promovare a cărții lui Nicolae Ciucă în intervalul mai – iulie, iar suma contractuală  până în noiembrie este de 4 milioane de euro. 

La rândul său, AUR a comunicat către Snoop că a plătit 450.000 de euro pentru două luni de panotaj cu imaginea lui George Simion, și va suplimenta cu 300.000 de euro pentru perioada rămasă până la campania pentru prezidențiale. 

 

Lista medicilor judecați pentru corupție sau practici dubioase. Deznodământul cel mai comun în procesele somităților din Sănătate | Analiză (Libertatea)

O serie de medici români celebri au avut de-a lungul ultimilor ani probleme penale, dar fie au fost achitați, fie asupra dosarelor de cercetare s-a așternut tăcerea. Nume sonore, precum Sorin Oprescu, Adrian Secureanu sau Lucian Duță, au primit pedepsele definitive, dar procesele altor somități din spitale bat pasul pe loc. 

La tergiversarea acestor cauze „sensibile” și-au adus aportul modificările legislative aduse de Curtea Constituțională și de Înalta Curte privind redefinirea abuzului în serviciu și cele privind curgerea termenelor de prescripție. 

Medicul Mihai Lucan a fost luat în vizor de procurorii DIICOT în 2013, după ce l-a programat „peste rând” pe actorul Alexandru Arșinel pentru un transplant de rinichi. La 10 ani de la comiterea faptelor, medicul Mihai Lucan s-a ales cu o clasare a dosarului, deoarece între timp a intervenit prescripția.

Un alt caz care se îndreaptă spre aceeași soartă cu cea a lui Mihai Lucan, adică va fi „împins” spre prescripție, este cel al medicului Dan Tesloianu, de la Spitalul „Sf. Spiridon” Iași, acuzat în 2023 că a implantat pacienților 238 de dispozitive cardiace preluate de la cadavre.

Libertatea mai scrie despre cazurile medicilor Irinel Popescu și Vasile Ciurchea de la CNSAS, despre ortopedul Gheorghe Burnei și experimentele cu oase de vită pe copii, dar și despre dr. Ioan Lascăr și achizițiile „cu dedicație” de la Spitalul Floreasca.

 

Raportul Anual: Consiliul Fiscal vede un deficit anual de peste 7% din PIB – alimentat de creșterea pensiilor și a cheltuielilor publice pe final de an (CursDeGuvernare)

Pornind de la execuția bugetară pe primele șase luni și alte date agregate, Consiliul Fiscal avertizează în Raportul său anual, că deficitul bugetar în 2024 poate să depășească 7% din PIB, cu riscul de a se îndrepta spre 8% din PIB – față de 5% ținta oficială pe care s-a făcut Bugetul 2024.

Pe lângă măsurile deja adoptate, noua estimare are în vedere o serie de măsuri, precum legea pensiilor, care vor acționa spre finalul anului (din luna septembrie), iar sezonalitatea execuției bugetare va concentra o parte mare a cheltuielilor de investiții tot în ultimele luni ale anului.

De asemenea Raportul Consiliului Fiscal abordează și problema creșterii economice pe anul 2024 – plecând de la creșterea mult sub așteptări din S1 (de doar 0,7%).

Consiliul Fiscal e format din reprezentanți ai Băncii Naționale, Asociației Române a Băncilor, Academia Română, Academia de Științe Economice și Institutul Bancar Român, aceștia fiind numiți de Parlament pentru o perioadă de nouă ani. Președintele Consiliului Fiscal este prof. Daniel Dăianu, reamintește CursDeGuvernare.