Revista presei românești

Oastea PNL a primit ordinul oficial de luptă. Va fi suficientă mobilizarea primarilor pentru a-l duce pe generalul necarismatic Ciucă în turul 2? (G4Media) - Sondaje cu cifre extrem de diferite pentru prezidențiale și parlamentare. Care au fost erorile la alegerile din primăvară pentru institutele care dau acum, din nou, rezultate uneori opuse? (HotNews)

Oastea PNL a primit ordinul oficial de luptă. Va fi suficientă mobilizarea primarilor pentru a-l duce pe generalul necarismatic Ciucă în turul 2? (G4Media)

PNL a primit duminică, la Consiliul Național, ordinul formal de luptă: Nicolae Ciucă a fost desemnat candidatul la prezidențiale, iar Rareș Bogdan le-a cerut primarilor din sală 2 milioane de voturi. Adică aproape cât a luat PNL la locale. Evenimentul cu peste o mie de participanți e unul ritualic pentru un partid mare: trebuie să mobilizeze partidul, să-i dea un sens, o miză. Iar primarii au înțeles perfect, în ciuda lipsei complete de carismă a lui Ciucă: dacă nu trag tare la prezidențiale, partidul va lua un scor slab la parlamentare, ceea ce le va afecta direct banii pentru proiecte. Dar e suficient pentru Ciucă?, întreabă jurnalistul Cristian Pantazi.

Redactorul șef G4Media se oprește asupra a două momente care au scuturat plictiseala inerentă unui eveniment cu final dinainte știut: discursurile lui Valeriu Stoica și Emil Boc.

Stoica, fostul ideolog al partidului adus uneori în prim-plan ca să demonstreze că PNL încă e un partid liberal, a anunțat sfârșitul erei Iohannis. Nimeni nu a aplaudat, ba chiar am simțit o ușoară stânjeneală în rândul delegaților. Frica de Iohannis, perceput ca stăpânul instrumentelor coercitive din stat, persistă ca o pâclă deasă în inconștientul partidului.

Emil Boc a mitraliat câteva fraze-slogan cu care a reușit să ridice sala în picioare. Ales direct ca primar al Clujului de șase ori, Boc știe cum să energizeze publicul, chiar și cu prețul unei trimiteri la poetul Octavian Goga, politician militant fascist și antisemit, după cum a observat Libertatea. Boc l-a prezentat pe Nicolae Ciucă drept ”gardian al democrației, justiției și statului de drept” – o mistificare a realității, din moment ce șeful PNL a scăpat de acuzația de plagiat după o serie de decizii administrative și în justiție care arată tocmai călcarea în picioare a statului de drept.

 

Sondaje cu cifre extrem de diferite pentru prezidențiale și parlamentare. Care au fost erorile la alegerile din primăvară pentru institutele care dau acum, din nou, rezultate uneori opuse? (HotNews.ro)

CURS a oferit chiar duminică, 15 septembrie, în ziua alegerii lui Nicolae Ciucă drept candidat al PNL, următoarea ordine: Ciolacu 30%, Ciucă 17%, Geoană 13%, Simion 13% și Lasconi 10%. INSCOP a dat recent Geoană 20%, Ciolacu 17-19%, Lasconi 15-16%, Simion și Șoșoacă 13-14%, Ciucă 10%. Dar câtă acuratețe au avut sondajele acestor institute, și ale altora, la alegerile europarlamentare și locale?

CURS și INSCOP, care acum au oferit mai multe sondaje pentru alegerile din noiembrie – decembrie, au sondat intenția de vot, la nivelul întregii țări, și pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie. 

CURS a estimat corect scorul Alianței PSD-PNL încă de la începutul lunii mai, anume 48%, pe când INSCOP l-a subestimat cu cinci procente în sondajul prezentat la finele aceleiași luni.

Hotnews mai scrie că din valul de sondaje pentru Primăria Capitalei majoritatea au dat rezultate eronate.

 

Inundațiile devastatoare - complicitatea la propria nenorocire și vampirizarea electorală a suferinței (SpotMedia)

Oamenii loviți de tragedia inundațiilor sunt, cu siguranță, într-o situație teribilă și au nevoie de ajutor imediat – apă, mâncare, locuințe, școli și grădinițe provizorii. 

Prezența premierului, a ministrului de Interne și al Mediului în zona calamitată este firească, pentru că, pe lângă empatie, după posibilitățile fiecărui demnitar, ea ar trebui să ofere un pic de siguranță că intervenția este la cel mai înalt nivel posibil. Ar trebui să reprezinte un semnal și pentru cei care intervin și pentru victime.

Dacă vizita premierului era firească, ceea ce a făcut mai apoi dl Ciolacu nu este doar electoral și populist, ci de-a dreptul toxic ca model pentru viitor: ”Am fost acolo să mă uit în ochii lor și să le spun că nu îi voi dezamăgi! Sunt peste 5.000 de case afectate. Le vom reface pe toate!!” Din bani publici, nu personali sau ai PSD, înțelegem, comentează Ioana Ene Dogioiu.

Câte dintre aceste 5.000 de case aveau plătita asigurarea obligatorie PAD, destinată exact despăgubirii pentru dezastre naturale, inclusiv inundații?

Statistica arată că doar 23% dintre locuințele din România erau asigurate.

Investiția proprietarului ar fi fost de 130 de lei/an, adică mai puțin de 11 lei/lună, pentru locuințele din materiale moderne și 50 de lei pentru cele din chirpici.

Oameni fără asigurare sunt despăgubiți de stat dintr-un buget colectat de la cetățeni, inclusiv de la cei care au plătit asigurarea obligatorie și, uneori, chiar suplimentară facultativă. Ceea ce statul ar trebui să încurajeze prin politicile sale ar fi acest tip de comportament responsabil, nu dependența de mila autorităților, cu atât mai generoase cu cât sunt alegerile mai aproape, mai scrie jurnalista SpotMedia.

Ce studii au și ce note au luat Ciolacu, Ciucă, Geoană, Lasconi, Simion și controversele pe această temă (G4Media) - Amnistia fiscală creează discriminări între cei bun-platnici și cei care au înregistrat restanțe (Adevărul) - Gheorghe Tadici, pe șleau despre Cristina Neagu: „De excepție de la «Mama Natură»” (Gazeta Sporturilor)

De ce nu doborâm dronele Rusiei care ne trec granița? Un expert militar susține că România nu și-a făcut temele și situația e din ce în ce mai periculoasă (SpotMedia)

O navă care transporta cereale sub pavilion egiptean a fost atacată de forțele Rusiei în zona economică exclusivă a României, la 100 de kilometri de portul Sulina. Atacul reprezintă o nouă agresiune gravă desfășurată în proximitatea țării noastre, care semnalează autorităților nevoia de a face față amenințărilor tot mai frecvente ale Kremlinului.

Expertul militar Claudiu Degeratu a declarat pentru Spotmedia.ro că strategia militară națională, gândită în termeni de pace sau război, are lacune în ce privește situațiile generate de noile tehnologii de luptă. Aceste lacune nu sunt acoperite din teama liderilor politici de a-și asuma responsabilități și lipsa unei coordonări la nivelul NATO.

 

Peste 45% dintre familiile din România au drept cap al gospodăriei un pensionar. Statistici ale INS care arată că ne descurcăm tot mai greu cu banii (HotNews)

Când vine vorba despre dificultăți financiare, cei mai vulnerabili nu sunt pensionarii, ci persoanele active de 50-64 de ani, reiese dintr-o cercetare publicată de Institutul Național de Statistică citată de HotNews.ro.

Cercetarea INS mai arată că ponderea cea mai mare în numărul total de 7,5 milioane de familii o au cele care au drept cap al gospodăriei un pensionar. Sunt 45,4% astfel de familii sau circa 3,5 milioane în termeni absoluți (și în creștere față de anul anterior).

În privința plăților restante acumulate de familiile din România, cele mai frecvente cazuri – 79,8% – sunt cele cu întreţinerea locuinţei şi cele cu energia electrică (75,0%), arată INS.

În mediul rural, 18,2% dintre familii au specificat că, în anul 2023, a fost cel puțin o situație în care nu au putut achita la timp unele dintre aceste cheltuielile curente importante, mai mult cu circa patru puncte procentuale față de gospodăriile din mediul urban.

 

Amnistia fiscală creează discriminări între cei bun-platnici și cei care au înregistrat restanțe (Adevărul)

Amnistia fiscală poate reprezenta o eventuală încălcare a principiului contribuției echitabile la cheltuielile publice prevăzut la art. 56 din Constituție, sub aspectul justei așezări a sarcinilor fiscale.

Deși contribuabilii care și-au achitat la timp obligațiile fiscale pot percepe această măsură ca fiind discriminatorie, posibilitățile lor de a contesta juridic amnistia fiscală sunt limitate.

Pe larg în Adevărul.

 

Ce studii au și ce note au luat Ciolacu, Ciucă, Geoană, Lasconi, Simion și controversele pe această temă (G4Media)

Cursurile liceale și universitare pe care le-au absolvit candidații la alegerile prezidențiale din acest an au devenit subiect de dezbatere în ultima perioadă. G4Media a făcut o sinteză a datelor din CV-urile oficiale ale acestora și a controverselor pe această temă.

Marcel Ciolacu (56 de ani) – Potrivit CV-ului oficial, premierul în funcție a urmat cursurile Liceului de Filologie-Istorie ”Mihai Eminescu” din Buzău, în perioada 1982-1986. A devenit student după 5 ani, la Facultatea de Drept a Universității Ecologice din București, universitate privată, pe care a absolvit-o în 1995. Tot la Universitatea Ecologică a făcut și studii postuniversitare de management și finanțare locală, în anul 2004. În perioada 2008-2009, a urmat cursuri și la Colegiul Național de Apărare.

Nicolae Ciucă, șef de promoție la academia militară, acuzat de plagiat în teza de doctorat.

Mircea Geoană, studii universitare la București și Paris, acuzat de plagiat în teza de doctorat.

Elena Lasconi, omisiune în CV despre studiile universitare la o facultate privată din Deva. Potrivit CV-ului oficial, ea este economist licențiat al ASE București în profilul economic managementul turismului și comerțului, în anul 2001.

George Simion, „lăzărist” cu 9,69 la Bacalaureat. Este licențiat în Administraţie şi Afaceri la Universitatea din Bucureşti. În anul 2010, a absolvit programul de masterat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, având ca temă de cercetare „Crimele comunismului”.

 

Gheorghe Tadici, pe șleau despre Cristina Neagu. A numit 5 capitole la care a excelat și a inclus-o într-un top internațional world-class: „De excepție de la «Mama Natură»” (Gazeta Sporturilor)

„Veteranul” Gheorghe Tadici, 72 de ani, omul sub comanda căruia Cristina Neagu a debutat la echipa națională, în 2007, vorbește într-un interviu acordat Gazetei Sporturilor despre reperele handbalistei care a anunțat joi seara că se retrage definitiv la finalul sezonului. Fostul selecționer face o incursiune amplă prin cariera sportivei de 36 de ani, numește calitățile care au transformat-o într-un star global și încheie prin a o plasa pe Neagu într-un top internațional măgulitor.

Invitat să-i schițeze un portret sportivei desemnate în patru rânduri cea mai valoroasă handbalistă a lumii, Tadici a numit 5 mari atuuri pe care le-a considerat determinante la aceasta: IQ-ul ridicat, viteza, atributele fizice, spontaneitatea și vocația de lider înnăscut.

Cărți, fente, fete sau băieți: de ce nu trebuie citită cartea ostașului și nici adunate notele de pe diplome (SpotMedia) - EXCLUSIV. Consiliul Concurenței investighează prețurile mari ale energiei de pe piața de echilibrare, unde electricitatea a ajuns să coste 68.000 de lei pe MWh (Libertatea) - Costul nevăzut al vieţii la oraş: ambrozia şi alergiile ne costă aproape 20 mil. euro, dublu într-un deceniu (Ziarul Financiar)

Paradoxurile lui Geoană între SUA și (post)nomenklatură (DW)

Mircea Geoană și-a lansat candidatura cu un clip electoral în stil american, în care i se văd cearcănele adânci și în care își asumă, pornind de la aspectul fizic, că nu e perfect.

Această imperfecțiune despre care vorbește poate însemna și că în acest fel păcatele sale mai vechi pot fi uitate, fiindcă ar fi deja prea vechi. Și-a învățat însă lecțiile?, întreabă jurnalista Sabina Fati.

La 66 de ani, Geoană a fost pe rând ambasador la Washington, ministru de Externe, președinte PSD, candidat la președinție în 2009 din partea social-democraților, devenit secretar general adjunct al NATO pe semnătura prim-ministrei PSD, Viorica Dăncilă. 

În clipul de lansare, Mircea Geoană își dă jos cravata, își suflecă mânecile și promite „o schimbare reală”, în care va fi „un președinte pentru toți”, „un președinte al oamenilor, nu al partidelor”, va fi în același timp „pentru tradițiile și credințele românilor”, dar și „pentru modernitate și progres”. Promite să fie un lider care „se va bate” pentru români pentru „a renaște împreună”.

El se prezintă, de fapt, ca un tehnocrat, fără ideologie, alunecând sinuos între stânga și dreapta, dar având o singură axă clară, definită de toată biografia lui complicată: un atlantism fără cusur. Avantajul cu care intră în competiție se face însă prin comparație cu ceilalți prezidențiabili: e singurul care stăpânește politica externă, prerogativa principală a președintelui, singurul care se poate exprima clar și coerent în mai multe domenii. 

Biografia îl trage în jos, nu doar fiindcă a fost adus și crescut în partid de Ion Iliescu și Adrian Năstase, dar și pentru că, în perioada când a fost președinte al PSD, a luat înfățișarea, obiceiurile și aroganța liderilor social-democrați obișnuiți cu favoruri și lux. Se definește ca independent, dar face parte dintr-un grup al post-nomenklaturii de tranziție, mai scrie jurnalista DW. 

 

Cărți, fente, fete sau băieți: de ce nu trebuie citită cartea ostașului și nici adunate notele de pe diplome (SpotMedia)

Jurnalista Magda Grădinaru scrie că dezbaterea prezidențială se mută de la coaja de portocale pe care mama ostașului Ciucă, pe atunci copil, o presăra în coca de cozonac, în anii 1970, la notele de pe diploma încă nedezvăluită a candidatului-premier Ciolacu și cele de la facultatea nici ea numită ca atare în CV a candidatei Lasconi.

O strategie inteligentă, dacă presupunem că în spatele ei există o entitate, un actor sau mai mulți care scot profit tocmai din haos, invadarea agendei publice cu teme mărunte, de buzunar, pentru a crea starea de irelevanță și, de aici, fie furia, fie apatia.

În pofida registrului mic cultural în care se definesc cei trei candidați politici, candidatul independent Mircea Geoană, singurul care din acest punct de vedere e mai consistent, apelează la aceeași strategie de țintire a unui electorat pe care toți îl consideră facil. Și cu toții fac proiecții clișeice: românul creștin, familist, naționalist.

Jurnalista SpotMedia propune o temă consistentă de dezbatere: cine scoate profit din clivajul cultural care îl scoate la înaintare pe românul tradiționalist?

 

EXCLUSIV. Consiliul Concurenței investighează prețurile mari ale energiei de pe piața de echilibrare, unde electricitatea a ajuns să coste 68.000 de lei pe MWh (Libertatea)

Consiliul Concurenței analizează formarea prețului la energia tranzacționată pe piața de echilibrare, în contextul în care electricitatea a ajuns să coste 68.000 de lei pe MWh pe aceasta, echivalent cu 13.600 de euro pe MWh, arată surse din domeniu, pentru Libertatea.

În România, circa 80% din energia de echilibrare este furnizată de Hidroelectrica, care poate deschide rapid baraje și poate compensa necesarul, în vreme ce un alt mare jucător este Petrom, care deține o termocentrală pe gaze la Brazi. Conform surselor, nu Hidroelectrica licitează aceste prețuri mari, ci o serie de companii mici, însă din cauza modului în care funcționează piața de echilibrare toți producătorii ce participă la echilibrare primesc aceleași prețuri mari.

 

Costul nevăzut al vieţii la oraş: ambrozia şi alergiile ne costă aproape 20 mil. euro, dublu într-un deceniu. Medic: Unu din patru români este alergic, viaţa în oraş înseamnă foarte multă poluare. Cifrele se văd şi în practică: în cabinetele medicilor alergologi şi în farmacii ajung mai mulţi pacienţi de la un an la altul (Ziarul Financiar)

Poluarea, schimbarea condiţiilor climatice, a alimentaţiei sunt factori care duc la apariţia alergiilor, atât în rândul copiilor, cât şi la adulţii care nu s-au confruntat până acum cu astfel de probleme medicale. Medicii spun că văd în cabinete tot mai mulţi pacienţi cu alergii, iar observaţiile specialiştilor sunt dublate de cifre. Într-un deceniu, vânzările de produse pentru alergii au ajuns la 83 mil. lei, o dublare în perioada menţionată, arată datele Euromonitor International.

„Tot ce înseamnă viaţă la oraş înseamnă foarte multă poluare, s-au schimbat condiţiile de climă şi favorizează prezenţa alergenilor în aer. S-a schimbat stilul alimentar şi toate acestea duc la dezvoltarea alergiilor“, a spus pentru ZF prof. univ. dr. Carmen Bunu Panaitescu, doctor în alergologie şi imunologie clinică.

Ea a menţionat că toţi medicii alergologi lucrează la „capacitate maximă“ pentru că sunt mulţi pacienţi, dar şi specialiştii sunt puţini, raportat la creşterea persoanelor afectate de alergii.

Analiză: Ce lipsește din cartea lui Ciucă? (DW) - Air Boc-Bruxelles. O zi la primărie, 6 în delegație: unde își petrece timpul Emil Boc, în timp ce Primăria Cluj pierde proiecte pe bandă rulantă (PressOne) - Guvernul a strâns suplimentar 2 mld. lei de la companii şi 500 mil. lei de la bănci prin impozitul suplimentar pe cifra de afaceri introdus în 2024 (Ziarul Financiar)

Mircea Geoană - simbolistică, șanse, riscuri (SpotMedia)

Simbolistica pe care Mircea Geoană a ales-o pentru a face trecerea de la funcția a doua în NATO la candidatura pentru prima funcție din România ar putea avea efecte electorale importante. Înalta decorație primită la finalul mandatului de secretar general adjunct, discursul elogios al lui Jens Stoltenberg au trimis niște mesaje electorale pe mai multe paliere.

NATO este în topul încrederii românilor în mai toate cercetările sociologice, este singurul punct fix în nevoia de siguranță, competență și predictibilitate a unui popor care din cauza conducătorilor săi se simte mai degrabă pe cont propriu. Transferul de brand către Mircea Geoană este un atu.

Cât despre riscuri, pe de-o parte, din considerentele practice despre care am tot vorbit - lipsa, cel puțin deocamdată, a unui partid vector în campanie care să asigure suportul logistic pe tot parcursul ei, inclusiv în ziua votului în secțiile de votare.

Pe de altă parte, riscul ca dl Geoană să cadă, din nou aș zice, în păcatul aroganței și să facă greșeli majore. Așa cum există și riscul catch-all. Pentru că nu poți să fii în același timp european, impregnat de democrație și stat de drept, iar pe de altă parte să ții discursuri naționaliste și de apologie a familiei tradiționale și de înfierare a pericolelor occidentale la adresa tradițiilor românești. Când încerci să fii de toate pentru toți, riști să nu mai fii nimic pentru nimeni. 

Și, desigur, există pericolul unor dezvăluiri sau scandaluri noi care să-l impacteze direct.

Dar în acest moment, în mod cert dl Geoană este un candidat cu șanse reale, cu acces la bazinele electorale ale principalilor candidați, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia.

 

Analiză: Ce lipsește din cartea lui Ciucă? (DW)

Cartea, În slujba țării, are 243 de pagini.

Generalul spune de la început că „în politica românească e nevoie de onoare, de încredere, de respectul față de cuvântul dat”. Pe 23 iunie 2018, același Ciucă, pe atunci șef al Statului Major General declara la Radio România Actualități: „Nu voi face politică”. Emisiunea a dispărut iar realizatorul a ajuns la MApN odată cu generalul, care a primit fotoliul de ministru. Onoarea s-a mai diluat după descoperirea plagiatului doctoratului pe care l-a făcut între două operațiuni militare. Totuși, în carte nu apare niciun rând despre efortul pe care îl cere o lucrare de amploarea doctoratului.

Nicolae Ciucă insistă că e nevoie de o „revizuire profundă a politicilor economice”, în care parteneriatele public-privat ar fi „soluțiile esențiale” pentru dezvoltarea infrastructurii și a proiectelor de mare amploare.

În cazul Justiției, glisează mult în jurul neinfluențării politice a magistraților, cu toate că el însuși este acuzat de intervenții pentru a-și salva onoarea după suspiciunea de plagiat. Promite că va asculta vocea societății și ca președinte va fi purtătorul ei de mesaj către Justiție.

Nu vrea să fie un președinte jucător, ca Traian Băsescu, nici unul prudent, precum Klaus Iohannis, ci un președinte muncitor. Nu rezultă foarte clar ce-ar vrea să muncească, ce poate face, care sunt idealurile lui, ce obiective își asumă și nici care e locul pe care îl vede pentru România în lume, dincolo de asumarea politicilor UE și NATO, observă jurnalista DW Sabina Fati.

 

Guvernul a strâns suplimentar 2 mld. lei de la companii şi 500 mil. lei de la bănci prin impozitul suplimentar pe cifra de afaceri introdus în 2024 (Ziarul Financiar)

Creşterea încasărilor bugetului de stat din impozitul pe profit a venit aproape exclusiv din impozitul minim pe cifra de afaceri a companiilor mari şi din impozitul suplimentar pe profitul băncilor şi companiilor din petrol şi gaze, rezultă dintr-un răspuns transmis ZF de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF).

Creşterea totală de încasări din impozitul pe profit a fost de 2,8 mld. lei, din care doar din impozitele suplimentare amintite statul a adunat în plus 2,5 mld. lei.

Dacă nu ar fi fost acest impozit suplimentar pe cifra de afaceri, încasările din impozitul pe profit ar fi rămas la 13 miliarde de lei în prima jumătate din 2024, nivel similar cu încasările din perioada similară din 2023.

 

Air Boc-Bruxelles. O zi la primărie, 6 în delegație: unde își petrece timpul Emil Boc, în timp ce Primăria Cluj pierde proiecte pe bandă rulantă (PressOne)

Conduce administrația orașului Cluj-Napoca de aproape două decenii, dar este plecat zile în șir la Bruxelles. Nimeni nu știe cu exactitate unde și de ce călătorește atât de des în străinătate primarul Emil Boc. 

Din 248 de zile lucrătoare - cât a avut anul trecut - Emil Boc a petrecut 64, adică mai mult de un sfert, în delegație. Anul acesta, până în mai, marcase deja alte 20 de zile.

PressOne a descoperit că Emil Boc se folosește de funcția administrativă obținută prin vot popular în România pentru a-și urmări agenda personală, în cadrul unui organism european consultativ din cadrul UE, Comitetul European al Regiunilor (CoR). 

În ciuda legăturilor strânse cu Bruxelles-ul, Primăria Cluj-Napoca e incapabilă să finalizeze licitațiile publice pe bani europeni pentru proiectele majore ale orașului. 

Ce spune codul administrativ despre plecările repetate ale aleșilor locali și cât de reprezentativ este, de fapt, un primar care nu e de găsit în Primărie? 

Interviuri de umanizare cu prezidențiabili la Antena 3: Elena Lasconi în primul episod, despre fructele care au energie două ore de când sunt rupte, Dumnezeu și furnicile pe care le crește în ogradă (G4Media) - Alegerile despre care nu vorbește nimeni. Un Parlament de „ciucănari”, „ciolăcari” și „șoșonari”? (Libertatea) - România vrea să stoarcă norii cu rachete. Cum se creează ploaia artificială și care sunt riscurile (Panorama)

Ciolacu a mers la piață cu un candidat și s-a întors cu portofoliul gol - Interviu (SpotMedia)

Premierul Ciolacu a ascultat-o pe Ursula von der Leyen și a propus o femeie pentru un mandat de comisar, dar ce se aude pe holurile clădirii de la Berlaymont că va primi România sună pompos, dar e un balon de săpun; dacă voiam ceva util, am fi luptat pentru afacerile interne, pentru a avea o carte în plus în dosarul Schengen.

Expertul în drept european Alin Orgoan analizeză, într-un interviu acordat Spotmedia.ro, ce ar putea obține România în viitoarea componență a Comisiei Europene, unde premierul Marcel Ciolacu a propus-o pe Roxana Mînzatu. Ultimele informații, publicate și de Politico, care face un tur de previziuni, sunt că România ar primi portofoliul de comisar pentru muncă, drepturi sociale şi locuinţe.

UE nu are competențe în tratate în ceea ce privește rezolvarea locuințelor. UE nu poate să rezolve problema locuințelor din Europa, deoarece cauzele variază de la o țară la alta și acolo unde problemele au fost rezolvate în trecut nu pot fi replicate la scară europeană, cum este modelul din Viena. Este un portofoliu slab, pentru ca a șasea țară ca mărime din UE să primească cel mai slab portofoliu. Aceasta arată abilitățile slabe de negociere ale premierului Ciolacu, care nu știe să se impună, să fie asertiv, e de părere expertul.

 

Interviuri de umanizare cu prezidențiabili la Antena 3: Elena Lasconi în primul episod, despre fructele care au energie două ore de când sunt rupte, Dumnezeu și furnicile pe care le crește în ogradă (G4Media)

Moderatorul Antena 3 Mihai Gâdea a anunțat, luni seară, o serie de interviuri ”față în față” cu principalii candidați la alegerile prezidențiale lăsând impresia, din discurs și modul în care a prezentat dialogurile cu politicienii, unor discuții despre teme de interes pentru electorat, scrie G4Media.

Seria de interviuri, care par mai degrabă publicitare, a început cu Elena Lasconi, candidata USR la prezidențiale, care l-a primit pe Gâdea în pragul porții cu Hermesina, cățelușa politicianului. Cei s-au tutuit tot timpul emisiunii, iar Mihai Gâdea s-a jucat de mai multe ori cu cățelul șefei USR.

Lasconi (52 de ani) a povestit cum și-a luat casa în care locuiește în urmă cu 21 de ani, atunci când visa ”să fie bunică cu trei nepoți” care plămădește aluatul de cozonac.

Pe parcursul emisiunii, candidata USR a vorbit îndelung despre Biserică și religie, spiritualitate și alte derivate din câmpul lexical, de la anafură (pâine uscată sfințită care se împarte credincioșilor la sfârșitul slujbei de Liturghie, n.red.) la candele, Dumnezeu etc.

Seria interviurilor publicitare marca Antena 3 și Mihai Gâdea va continua cu Nicolae Ciucă, Mircea Geoană, Marcel Ciolacu, George Simion și Diana Șoșoacă, conform anunțului moderatorului de luni seară.

 

PNL a dat jos panourile cu „ostașul Ciucă” în mai multe județe din țară / Liberalii pregătesc afișajul pentru candidații la parlamentare și Ciucă prezidențiabil (G4Media)

PNL a dat jos imaginile de pe panourile de afișaj stradal care îl înfățișau pe Nicolae Ciucă ”ostașul în slujba țării” și care făceau publicitate pentru controversata carte biografică, lansată duminică.

Imaginile au dispărut de pe autostrada A2 din împrejurimile Constanței, ale Bucureștiului, ale Sibiului, dar și din jurul Timișoarei, notează G4Media.

Conform unor membri din echipa de comunicare a liberalilor, urmează o nouă etapă din campanie iar în locul panourilor cu cartea lui Nicolae Ciucă vor fi afișate imagini cu candidații la alegerile parlamentare, dar și cu Nicolae Ciucă, de această dată în postura de candidat prezidențiabil.

O investigație a jurnalistului Cristian Andrei pentru publicația Snoop a arătat că în perioada mai-august PNL a cheltuit „din subvenții acordate de la bugetul de stat” 510.000 de euro pe lună pe 400 de panouri stradale care promovează cartea lui Nicolae Ciucă, un proiect personal finanțat din bani publici. Partidul a mai achitat 450.000 de euro pentru producerea și montarea afișajului în toată țara.

 

Alegerile despre care nu vorbește nimeni. Un Parlament de „ciucănari”, „ciolăcari” și „șoșonari”? (Libertatea)

Din agenda publică lipsesc cu desăvârșire discuțiile referitoare la alegerile parlamentare din 1 decembrie. Toți „ochii” sunt îndreptați spre prezidențiabili. Ei sunt vedetele momentului. Competiția pentru Palatul Cotroceni este mai atractivă decât cea pentru Casa Poporului, constată Daniel Gorgonaru, senior editor Libertatea.

Însă, din punctul de vedere al funcționării statului, Parlamentul are un rol extrem de important, iar lipsa de interes pentru alegerile din 1 decembrie poate avea consecințe grave. În definitiv, Parlamentul României este locul unde se fac și se desfac legile după care țara este guvernată, mai bine sau mai prost, în funcție de calitatea actelor normative. În mod evident, acest proces de legiferare este strâns lagat de calitatea parlamentarilor: profesională și morală, atrage atenția jurnalistul.

 

România vrea să stoarcă norii cu rachete. Cum se creează ploaia artificială și care sunt riscurile (Panorama)

România urmează să-și producă propriile rachete de „însămânțare” a norilor, care ne-ar putea aduce precipitații în momentele în care seceta devine nefiresc de mult prezentă.

Ploaie artificială pe pământ românesc s-a mai văzut, dar procedura era efectuată de parteneri străini, precum grecii. Acum, rachetele de însămânțare a norilor vor fi produse de Electromecanica Ploiești.

Fiind o tehnologie de modificare a vremii, însămânțarea norilor este un procedeu intens dezbătut. Unii cred că e o măsură benefică pentru combaterea efectelor încălzirii climatice, în timp ce alții, precum și Organizația Mondială de Meteorologie, consideră că nu am avut suficient timp să-i studiem efectele.

Substanța folosită pentru procedeu este cel mai adesea iodura de argint, care există în mod natural în mediu, în concentrații mici, nefiind dăunătoare oamenilor sau animalelor.

Mai sunt însă substanțe care se folosesc pentru însămânțarea norilor, care ridică ceva mai multe probleme. Printre ele, injectările cu dioxid de sulf (SO2). Această substanță a fost responsabilă de cea mai mare distrugere a stratului de ozon în 1991, când cantități imense au fost eliberate în atmosferă odată cu erupția Pinatubo, un vulcan din Filipine.

Pe larg pe pagina Panorama.

Au început cursurile anului școlar 2024-2025, care are 36 de săptămâni. Principalele noutăți pentru elevi, părinți și profesori (EduPedu) - Un sfert dintre copiii și tinerii României nu sunt la școală. La țară, un copil din trei a abandonat școala (Europa Liberă) - După 20 de ani în care a construit autostrăzile cu frâna de mână trasă, România încearcă acum de la zero, cu o companie nouă (HotNews.ro) - Patimile juridice ale Arhiepiscopului Teodosie: Ierarhul a fentat legea penală de două ori, iar acum se pregătește să repete figura a treia oară (Libertatea)

Au început cursurile anului școlar 2024-2025, care are 36 de săptămâni. Primul modul durează până pe 25 octombrie – calendar / Principalele noutăți pentru elevi, părinți și profesori (EduPedu)

Cursurile anului școlar 2024-2025 încep luni, 9 septembrie. Pe parcursul a 36 de săptămâni vor fi 5 module de învățare, despărțite de 5 vacanțe.

Sancționarea elevilor prin retragerea burselor școlare, mutarea disciplinară la altă clasă, suspendarea elevilor, exmatricularea sau trimiterea lor în sală de detenție sunt câteva din noile reguli care se aplică în noul an școlar 2024-2025 care începe luni. Școlile pot interzice total intrarea cu telefoane în incintă, prin propriile regulamente interioare.

Deschiderea anului școlar 2024-2025 cu președintele României, Klaus Iohannis, și ministra Educației, Ligia Deca, va avea loc luni la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București, potrivit unei informări de vineri a Ministerului Educației. De la ora 11, Ligia Deca va merge să deschidă anul școlar 2024-2025 la Școala Gimnazială Orizont din Sectorul 6 București.

EduPedu detaliază.

 

Un sfert dintre copiii și tinerii României nu sunt la școală. La țară, un copil din trei a abandonat școala (Europa Liberă)

700.000 dintre copiii și tinerii din România care au între 3 și 23 de ani nu sunt în cataloagele niciunei grădinițe, școli, vreunui liceu sau facultăți. Asta înseamnă că un sfert dintre ei nu urmează nicio formă de învățământ din țară.

Niciun oficial nu știe unde sunt și ce fac ei. Statul a început un plan de reducere a abandonului școlar, dar efectele nu sunt deocamdată vizibile. România deține recordul negativ la abandon școlar între cele 27 de țări din Uniunea Europeană. A început acum peste 20 de ani și a tot crescut după valurile de plecări la muncă, în afara țării, ale părinților, în preajma anului 2007. Printre cele mai mai des întâlnite cauze ale abandonului școlar sunt sărăcia și faptul că părinții nu-și îndrumă copiii către școală.

Continuarea pe pagina Europei Libere.

 

Un nou început de an școlar cu discursuri festiviste rupte de realitate. Despre rata de angajare va vorbi cineva pe 9 septembrie? (Republica)

Contributorul Republica, Dragoș Damian, atrage atenția că toată povestea recentă cu nota de la bacalaureat a premierului Ciolacu a distras, mai bine spus a manipulat atenția opiniei publice. Nu ne-a lăsat să ne concentrăm pe problemele vechi și noi din sistemul de educație - consumul de droguri, alcool și țigări, școlile supraaglomerate în 3 schimburi, abandonul școlar, creșterea NEET-ului, ineficiența sistemului de învățământ dual, facultățile de diplome și multe-multe altele. Dar în primul rând pe prăpastia dintre programa școlară și universitară și piața muncii.

Nu sunt de ajuns investițiile cu care se vor lăuda politicienii pe 9 septembrie și nu are nici o importanță nota la bacalaureat. Avem nevoie de un sistem de învățământ foarte bine conectat la piața muncii. Rata de angajare, un indicator de eficiență despre care toți vorbesc, dar pe care nu și-l asumă nimeni, mai scrie Dragoș Damian, CEO al Terapia Cluj. 

 

Vlad Gheorghe: DREPT nu este partidul lui Mircea Geoană, nu este „făcut” pentru Mircea Geoană, nu îl susține pe Mircea Geoană / Este platforma juridică pentru ca independenții, partidele mici noi sau cele locale să poată candida (G4Media)

Fostul europarlamentar Vlad Gheorghe afirmă că partidul DREPT nu este partidul lui Mircea Geoană, nu este „făcut” și nu îl susține pe acesta, ci este platforma juridică pentru ca independenții, partidele mici noi sau cele locale să poată candida.

„Știu că sunteți sătui de partide, ce vă propun este doar o formă de organizare, că așa putem să ne păzim voturile. Fac un apel către toți candidații independenți din țară și din diaspora, către toate partidele mici, toți oamenii buni care vor să pună mâna la schimbarea României în bine să vină alături de noi!

Toți cei care v-ați săturat de politica strâmbă din România, acum avem un partid DREPT și îi aștept alături de mine pe toți oamenii drepți care vor să se implice. DREPT este doar platforma juridică pentru ca independenții, partidele mici noi sau cele locale să poată candida adunând la comun toate resursele și să își poată apăra votul în secții. Facem #AlianțaIndependenților în Parlamentul României și învingem PSD, PNL și pe toți cei cu apucăturile lor!”, afirmă Vlad Gheorghe într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Partidul DREPT poate avea reprezentanți în Biroul Electoral Central și în secțiile de vot, a decis, sâmbătă, Înalta Curte de Casație și Justiție. Decizia este definitivă.

Liderii PSD suspectează că Partidul DREPT era un vehicul politic care să îl ajute pe Mircea Geoană, potrivit informațiilor G4Media.

 

După 20 de ani în care a construit autostrăzile cu frâna de mână trasă, România încearcă acum de la zero, cu o companie nouă: „Nu vrem un mamut, cum a ajuns CNAIR, ci o companie suplă, ca una privată” (HotNews.ro)

Toate marile proiecte de infrastructură rutieră din România vor fi gestionate de o nouă companie, construită acum de la zero,  o companie care va avea cu 6.900 de posturi mai puțin ca CNAIR.

Procesul de transfer al marilor proiecte de la actuala Companie de Drumuri (CNAIR) a început și ar trebui să se finalizeze în următorii trei ani. 

Între timp, un prim proiect de 1 miliard de euro a fost lansat deja spre licitația de construire de către nou-înființata Companie Națională de Investiții Rutiere (CNIR). Și urmează altele mult mai importante, în frunte cu celebra Autostrada a „Unirii” A8, care va lega Transilvania de Moldova.  

Printre alte proiecte care vor fi gestionate de CNIR: Autostrada Ploiești – Brașov, Autostrada Brașov – Bacău, Drumul Expres Focșani – Brăila, Drumul Expres Bacău – Piatra Neamț, Drumul de mare viteză București – Giurgiu, Drumul Expres Filiași – Târgu Jiu. 

HotNews.ro a discutat cu noul director al Companiei Naționale de Investiții Rutiere, Gabriel Budescu.

 

Patimile juridice ale Arhiepiscopului Teodosie: Ierarhul a fentat legea penală de două ori, iar acum se pregătește să repete figura a treia oară (Libertatea)

Curtea de Apel Constanța va lua în discuție, pe data de 11 septembrie 2024, al doilea termen în procedura de cameră preliminară al dosarului în care Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie Petrescu, a fost trimis în judecată pentru cumpărare de influență, după ce a fost de acord să plătească un comision de 20% unui antreprenor care îi promitea că îi va aduce 800.000 de lei de la Secretariatul de Stat pentru Culte în vederea renovării unor biserici. 

Integral în Libertatea.

Reacția lui Ciucă la reportajul Recorder care demontează „mitul eroului de la Nassiriya”: Să lase militarii și Armata Română în pace (Digi24) - Lista USR - “unde sunt principiile mele, pe care le-am avut?”. Lecția neînvățată (SpotMedia) - Platforma online de înmatriculări auto se naște greu și nu sperie firmele intermediare (Europa Liberă) - Adevărul trist despre noul regulament școlar. Psiholog: „Nu va funcționa cât timp educația nu e regândită pentru nevoile copiilor de azi” (Adevărul) - Eduard Novak s-a retras din paraciclism chiar înaintea cursei de la Jocurile Paralimpice: „Interese politice” (Gazeta Sporturilor)

Vulnerabilitate a statului român față de Rusia (G4Media)

Un control al Curții de Conturi a stabilit că există o colaborare ineficientă sau chiar o lipsă de colaborare între instituțiile desemnate să aducă la îndeplinire măsurile de aplicare a sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei și Belarus, în contextul invaziei ilegale din Ucraina.

S-a ajuns astfel în situația ca propunerile formulate de reprezentanții ANAF pe parcursul anilor  2022 –2023 privind necesitatea modificării și actualizării legislației naționale specifice, respectiv a prevederilor OUG nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale în acord cu Regulamentele UE, să nu fie aprobate de toți factorii decizionali implicați, iar acum există riscul aplicării inadecvate sau chiar neaplicării legislației UE pe acest domeniu.

Continuarea pe pagina G4Media.

 

Reacția lui Ciucă la reportajul Recorder care demontează „mitul eroului de la Nassiriya”: Să lase militarii și Armata Română în pace (Digi24)

Prezentat ca un erou care se sacrifică și candidează la prezidențiale, Nicolae Ciucă se vede nevoit să-și apere imaginea. Succesele de pe front din cariera militară a generalului au fost puse sub semnul întrebării într-o investigație Recorder. Dezvăluirile au apărut - întâmplător sau nu - fix în ziua în care și PNL a lansat un film de promovare a cărții lui Nicolae Ciucă, care se bazează fix pe faptele de vitejie contestate acum.

Misiunea din Irak, glorificată în clipul de promovare, este prezentată cu totul diferit într-un reportaj Recorder. Comandanții italieni care conduceau batalionul lui Nicolae Ciucă vorbesc despre limitările sale, impuse de la București. Nu își amintesc în schimb de participarea militarilor români în luptele cu adevărat importante.

Vedeți reacția lui Nicolae Ciucă pe pagina Digi24.

 

Lista USR - “unde sunt principiile mele, pe care le-am avut?”. Lecția neînvățată (SpotMedia)

Șocul electoral al USR din 9 iunie ar fi trebuit să fie un moment de trezire și un punct de cotitură în relația dintre partid și electoratul său potențial. Ar fi fost un moment în care partidul să înțeleagă ce din oferta și conduita sa n-a fost acceptat și ce e de schimbat.

Deocamdată, însă, pare că USR a schimbat doar bibeloul din vitrină. Simplul fapt că Elena Lasconi are cu mult mai multă tracțiune electorală decât Cătălin Drulă este important, cât timp, desigur, această forță electorală nu este sabotată copios din interior, astfel încât după alegeri cineva să-și ia partidul înapoi.

Lista electorală pentru București arată însă că mare lucru din lecția electorală în USR nu s-a înțeles.

Locul I la Senat, nu numai 100% eligibil, ci și simbolic, este ocupat de Clotilde Armand, până în octombrie primărița Sectorului 1 al Capitalei. Dna Armand are multiple probleme juridice. 

Ca o ironie, Senatul, unde dna Armand are locul garantat, este cameră decizională pentru tot ce înseamnă organizarea justiției.

Integral pe pagina SpotMedia.

 

Platforma online de înmatriculări auto se naște greu și nu sperie firmele intermediare (Europa Liberă)

La 16 luni de când a fost anunțată de Guvern, platforma de înmatriculări auto online tot nu este operațională și nici nu se știe când va fi. Companiile de profil atrag atenția că, și dacă ar funcționa, mai degrabă ar putea încurca lucrurile. Ei dau drept exemplu administrațiilor locale mici, care nu sunt digitalizate.

Jumătate de milion de noi proprietari de mașini au avut de trecut în 2023 proba înmatriculării auto, scrie Europa Liberă.

 

Adevărul trist despre noul regulament școlar. Psiholog: „Nu va funcționa cât timp educația nu e regândită pentru nevoile copiilor de azi” (Adevărul)

Camera de detenție și celelalte noi sancțiuni care-i așteaptă pe elevi în noul an școlar sunt doar soluții de moment, care nu rezolvă cauzele comportamentului violent.

„Adevărul” a discutat cu Domnica Petrovai, psiholog clinician şi psihoterapeut cu o experienţă de peste 20 de ani în consilierea şi psihoterapia familiei şi terapia cuplului, despre efectul acestor noi reglementări școlare.

Schimbarea ar trebui începută cu pregătirea profesorilor.

 

Eduard Novak s-a retras din paraciclism chiar înaintea cursei de la Jocurile Paralimpice: „Interese politice” (Gazeta Sporturilor)

Eduard Novak, fostul ministru al Tineretului și Sportului în România, a decis să se retragă din paraciclism.

Decizia lui NovaK a venit chiar cu o zi înainte de proba la care trebuia să concureze la Jocurile Paralimpice de la Paris. 

„Din totalul de 26 de sportivi de la start, doar 3 sunt sportivi cu proteză. Cred că acest sport nu se mai poate numi paracycling, mă simt în plus și consider că acest concurs nu este egal și just în niciun fel... Mă retrag din cursă și mă retrag oficial și din acest sport care nu mai este pentru oamenii cu dizabilități și care a ajuns acum victima intereselor politice ale unor țări dominante”, a transmis Eduard Novak pe pagina lui de Facebook.

Novak a câștigat o medalie de aur la Jocurile Paralimpice în carieră, în 2012. Are și 3 de argint, în 2008, 2012 și 2021, amintește Gazeta Sporturilor.

Ce s-a ales de „prima agenție europeană din România”, anunțată cu surle și trâmbițe în 2023. Incompetența face ravagii și în lumea securității cibernetice (SpotMedia) - De ce nu va răspunde statul român în solidar cu Ion Iliescu și oamenii lui pentru Mineriada din 13-15 iunie 1990. Doar SRI și MAI ar putea fi bune de plată, la finalul procesului (Libertatea) 

Independentul Geoană caută un partid pentru campanie. Ce oferte sunt pe piață (Europa Liberă)

Mircea Geoană va intra în cursa prezidențială, un anunț așteptat de luni de zile. Fostul număr 2 al NATO defilează sub flamura independenței, însă are totuși nevoie de un partid politic în campanie. Unul preluat „la cheie” sau unul nou?

Sondajele de opinie îl dau ca favorit pe Mircea Geoană pentru a intra în turul al doilea de scrutin și chiar câștigător al alegerilor într-o confruntare cu premierul Marcel Ciolacu sau liderul PNL, Nicolae Ciucă.

Atuul lui Geoană este independența care îi permite să adune voturi din multe zone, mai ales din cea a indecișilor. Conștient de acest lucru, fostul număr doi al NATO a declarat în repetate rânduri că e „vremea independenților”.

Independența are însă prețul ei: lipsa reprezentanților în birourile secțiilor de votare, ceea ce este un impediment serios în campanie.

Dar Mircea Geoană nu poate renunța la clamata independență, stindardul sub care a defilat până acum, pentru că ar pierde foarte mult susține analistul Ovidiu Voicu.

„Dacă se va înscrie într-un partid și va candida în numele unui partid, indiferent care va fi acela, cu siguranță va pierde. Geoană are două mari atuuri: poziția de independent, care place unui public, și imaginea de specialist, prin comparație cu ceilalți”, spune pentru Europa Liberă analistul politic.

Este însă limpede că lui Mircea Geoană îi trebuie un partid politic care să se implice în organizarea campaniei și în supravegherea votului. Care partid?

Ar putea fi vorba de Partidul România în acțiune, deținut de Mihai Apostoloche, fost deputat PSD de Prahova. El a anunțat în luna iunie că îl va susține pe Mircea Geoană la președinție și că se va implica în „strângerea de semnături, promovarea candidaturii și protejarea votului în ziua alegerilor”.

În presă au circulat informații și despre un alt partid care ar putea fi folosit de Mircea Geoană drept vehicul în campania electorală.

Este vorba de Partidul DREPT (Dreptate și Respect în Europa) din care fac parte zece deputați de la USR, PNL și AUR și care e condus formal de Alexandru Gîdiuță (ex-USR).

 

Guvernul a adoptat miercuri amnistia din mediul privat și măsurile de austeritate la stat (Economedia)

Ordonanța care aduce o amnistie pentru datorii în mediul privat și o serie de măsuri de austeritate la stat a fost adoptată, a anunțat ministrul Finanțelor Marcel Boloș.

Ministrul a anunțat că Guvernul estimează că va colecta 7,9 miliarde lei din colectarea datoriilor restante și va economisi 1 miliard de lei din reducerea cheltuielilor bugetare.

Economedia detaliază măsurile decise de Executiv. Se opresc toate angajările la stat. Interzis la cheltuielile cu mobilier, mașini, consultanță, training. Guvernul ia de la instituții banii necheltuiți pentru proiecte

 

Ce s-a ales de „prima agenție europeană din România”, anunțată cu surle și trâmbițe în 2023. Incompetența face ravagii și în lumea securității cibernetice (SpotMedia)

A pornit cu stângul Centrul European pentru Competență în domeniul Securității Cibernetice pe care Guvernul Ciucă l-a prezentat, în mai 2023, drept „prima agenție europeană în România”.

De atunci, s-au întâmplat lucruri greu de explicat. Cu toate astea, încă mai avem timp să profităm de pe urma existenței acestei entități europene, pe teritoriul țării noastre.

Ceea ce avem noi, în România, (ECCC – n.red.) este un organism asociat unui ciclu de finanțare. Are, în legislația lui, menționat momentul exact când se va desființa: la 2 ani după încheierea actualului ciclu de finanțare.

„S-a început operaționalizarea.  

Niciuna dintre cele 3 locații propuse – care erau impecabile, fără probleme juridice sau alte dubioșenii – n-a ajuns sediul Centrului (ECCC -n. red.).  

Li s-au alocat, de un an de zile, 2 etaje într-o clădire recent construită care aparține de Politehnica București (pe Bulevardul Iuliu Maniu - n.red.).

Sunt în curs de renovare, recompartimentare, reamenajare...”.

Expertul în e-guvernare Andrei Nicoară explică pe larg situația pentru SpotMedia.

 

De ce nu va răspunde statul român în solidar cu Ion Iliescu și oamenii lui pentru Mineriada din 13-15 iunie 1990. Doar SRI și MAI ar putea fi bune de plată, la finalul procesului (Libertatea)

Statul român nu poate răspunde pentru faptele lui Ion Iliescu și ale oamenilor lui comise în timpul primei Mineriade, deoarece nu statul îi controla pe aceștia, ci chiar ei controlau statul român - este concluzia Secției Parchetelor Militare din 23 august 2024, prin care procuroarea de caz a hotărât ce instituții vor plăti despăgubiri victimelor sângeroaselor evenimente care au avut loc pe străzile Capitalei în perioada 13-15 iunie 1990.

Doar Serviciul Român de Informații, Ministerul Afacerilor Interne și Complexul Energetic Hunedoara au fost introduse în Dosarul Mineriadei ca părți responsabile civilmente, ceea ce înseamnă că în caz de condamnare, la finalul procesului, doar ele vor fi obligate în solidar cu inculpații la plata despăgubirilor către peste 1.000 de persoane, arată Libertatea.

Ciolacu, clarificări pe Tik-Tok despre bacalaureatul său: „L-am luat cu media 7.03” (G4Media) - Concluzia după o vară cu secetă istorică: nu mai putem face agricultură ca până acum. Ce și cum vom cultiva pe viitor (Panorama) - Emil Boc, primarul de decenii al Clujului, a administrat defectuos proiectul pentru metrou şi a pierdut banii din PNRR. Este metroul o pălărie prea mare pentru o primărie? (Ziarul Financiar)

Ciolacu, clarificări pe Tik-Tok despre bacalaureatul său: „L-am luat cu media 7.03” (G4Media)

După ce a fost ironizat că nu poate oferi detalii despre anul când a susținut examenul de bacalaureat și nota obținută, premierul Marcel Ciolacu a postat un clip pe rețeaua Tik-Tok în care afirmă că și-a căutat „diplomele”, explicând că și-a susținut examenul de bacalaureat în urmă cu 38 de ani și „l-a luat cu media 7.03”.

El adăugat că și-a găsit și diploma de licență, iar media obținută a fost 9, scrie G4Media.

Conform datelor din CV-ul afișat public, Marcel Ciolacu arată că în perioada 1991-1995 a urmat „Facultatea de Drept” din cadrul „Universității Ecologice” din București, finalizată cu „licență”.

De asemenea, Ciolacu menționează „studii postuniversitare”, în anul 2004, specializare „Management şi finanţare locală”.

 

Bacalaureatul lui Marcel Ciolacu și perdeaua de fum a bășcăliei (SpotMedia)

Subiectul mediei de bacalaureat a lui Marcel Ciolacu dă măsura derizoriului politicii românești, comentează Ioana Ene Dogioiu.

Educația unui înalt demnitar ar trebui să fie relevantă. Când te uiți la CV-urile premierilor din țările occidentale vezi numai universități de top, a căror absolvire dă garanția unei minți educate, organizate și antrenate.

Liderii români cu școală multă și serioasă sunt puțini, tot mai puțini. CV-urile din politica românească sunt cel mai adesea etalări de studii făcute târziu, prin cine știe ce fabrici de diplome, de doctorate dubioase, nule valoric dacă nu de-a dreptul plagiate.

Și asta se vede din momentul în care impostorii deschid gura, agramați, fără proprietatea termenilor și incapabili să urmărească o idee.

Dar dacă e așa, este pentru că asta este exigența majorității electoratului, care la rândul său nu dă doi bani pe educație.

Așadar, Marcel Ciolacu nu face excepție. 

Jurnalista SpotMedia atrage atenția că cel mai mare câștig pentru Marcel Ciolacu și PSD este că tema superficială și fără finalitate distrage atenția de la chestiuni cu adevărat importante, efecte inclusiv ale educației precare a clasei politice și a clienților politici promovați de ea.

Deci cât ne ocupam cu nota de la bacalaureat, mai puțin despre deficit, inflație, creșterea economică mai puțin decât simbolică, avantajele rău platnicilor, condițiile lamentabile în care reîncepe școala și multe altele, ratarea primei propuneri de comisar european și mica anvergură europeană.

Temele parazitare le eludează pe cele care ar fi cu adevărat relevante într-o campanie, mai ales una cum n-am avut de 20 ani, adică și prezidențială, și parlamentară. Eludează lipsa unor autentice proiecte pentru România, cele care chiar ar da măsura valorii intelectuale și a studiilor.

 

Concluzia după o vară cu secetă istorică: nu mai putem face agricultură ca până acum. Ce și cum vom cultiva pe viitor (Panorama)

Seceta și temperaturile extrem de ridicate au pârjolit anul acesta culturile de pe circa 2 milioane de hectare, un sfert din totalul cultivat la nivelul întregii țări. Fermierii vor fi despăgubiți de stat, dar sumele pe care le vor încasa la toamnă nu le vor acoperi nici măcar jumătate din cât au cheltuit pentru culturile calamitate.

Pentru că arșița a început încă de la finalul primăverii, iar cele mai mari temperaturi s-au înregistrat în perioada polenizării, nici în culturile irigate situația nu e grozavă. Plantele fie au produs mult mai puțin față de anii din urmă, fie deloc.

„Fasolea nu are nici boabe, nici păstăi, mazărea a avut rezultate proaste. Nu mai corespund acestor condiții climatice. Pe partea de pomi fructiferi, din zona de sud a țării dispar, ușor-ușor, specii care altădată erau reprezentative: piersicul, caisul. Cireșul, vișinul efectiv au fost arși, le-au căzut frunzele și acum pornesc din nou în vegetație. Nu știu dacă vor rezista”, spune, pentru Panorama, Ștefan Nanu, director adjunct științific la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri, Dăbuleni. 

Pentru că nu se așteaptă o îmbunătățire a condițiilor meteo în anii ce vin, de mai multă vreme, la Dăbuleni se testează și alte specii. „La plante legumicole, testăm cartoful dulce de patru-cinci ani. Tot la Dăbuleni, cercetătorii testează și specii exotice: au mers bine curmalul chinezesc, kaki, banana nordului, migdalul sau chiar fisticul.

 „Va trebui să adaptăm și tehnologiile de cultivare”, explică Ștefan Nanu. În plus, fiecare picătură de apă trebuie cheltuită cu chibzuință. „Irigatul ar trebui gândit ca o vestă de salvare, nu să facem cultura cu aport de apă de când o punem în pământ și până la recoltare. Dacă sistemul de irigat funcționează la capacitate maximă, probleme vor apărea pentru că nu ne mai ajută clima deloc”, avertizează fermierul Aurel Goțea. 

 

Emil Boc, primarul de decenii al Clujului, a administrat defectuos proiectul pentru metrou şi a pierdut banii din PNRR. Este metroul o pălărie prea mare pentru o primărie? Metroul este cel mai mare proiect de infrastructură din istoria Clujului, unul de 2,2 miliarde de euro pentru proiectare şi execuţie, care acoperă 19 staţii şi 21 km (Ziarul Financiar)

Termenul pentru realizarea magistralei de metrou este de opt ani, din care unul este pentru etapa de proiectare, iar restul pentru execuţie. Contractul pentru realizarea metroului din Cluj-Napoca a fost semnat în mai 2023 de primarul Emil Boc.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat la începutul săptămânii că proiectul metroului din Cluj ar putea avea finanţare şi din alte surse, existând şanse ca cei 300 mil. euro din PNRR destinaţi proiectului să nu mai fie plătiţi. Pe de altă parte, proiectul metroului costă 2,2 miliarde de euro, iar banii din PNRR nu reprezintă nici 15% din valoarea acestuia, scrie ziarul de business.

Necesarul de finanțare al României pe 2024, revizuit: Guvernul trebuie să împrumute cu peste 7 mld. euro mai mult decât estimase (CursDeGuvernare) - Șeful Serviciului Investigare Criminalitate Economică de la Poliția Sectorului 3, trimis în judecată de DNA pentru afaceri de milioane de euro cu bani împrumutați de la dezvoltatori imobiliari. Ar fi făcut un profit de aproape 900.000 de euro (G4Media)

Necesarul de finanțare al României pe 2024, revizuit: Guvernul trebuie să împrumute cu peste 7 mld. euro mai mult decât estimase (CursDeGuvernare)

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a revizuit în sus necesarul de finanțare din acest an, respectiv sumele pe care trebuie să le împrumute pentru a finanța deficitul bugetar (diferența dintre veniturile și cheltuielile statului) și pentru a rostogoli datoria publică (pentru a înlocui creditele care ajung la scadență cu noi împrumuturi), cu 36 de miliarde de lei.

Noul necesar de finanțare pentru 2024 este astfel de 217 miliarde de lei, cu aproape 20% mai ridicat decât calculele de la începutul anului.

Creșterea necesarului de finanțare este, cel mai probabil, o consecință a creșterii deficitului bugetar față de ținta asumată de guvern la începutul anului, de 5% din PIB, în condițiile în care necesarul pentru rostogolirea datoriei nu ar avea de ce să crească pe parcursul anului (scadențele sunt cunoscute încă de la contractarea împrumuturilor).

Statul a împrumutat deja 165 de miliarde de lei în 2024.

 

 

U.E.EXCLUSIV Roxana Mînzatu, după ce a fost propusă comisar european: Pun la dispoziția cetățenilor români și europeni experiența de peste 20 de ani în afaceri europene (Calea europeană)

Roxana Mînzatu, propunerea premierului Marcel Ciolacu pentru poziția de comisar european din partea României, a declarat luni pentru CaleaEuropeană.ro că va pune la dispoziția cetățenilor români și europeni experiența de peste douăzeci de ani în afaceri europene în care a lucrat pentru drumul european al României.

“Sunt onorată de încrederea cu care mă mandatează premierul Marcel Ciolacu prin nominalizarea pentru funcția de Comisar european din partea României. Este un privilegiu și o responsabilitate să îmi pot reprezenta țara într-o structură decizională atât de importantă a Uniunii Europene, Comisia fiind motorul integrării europene”, a spus Mînzatu.

Aleasă europarlamentar din partea PSD la alegerile europene din 9 iunie, Roxana Mînzatu a subliniat că pune “la dispoziția cetățenilor români și europeni experiența de peste douăzeci de ani în afaceri europene, cu focus pe politica de coeziune și pe fondurile europene aferente”.

Citeste siMarcel Ciolacu anunţă că propunerea României pentru funcţia de comisar european este Roxana Mînzatu

Premierul Ciolacu a precizat că Roxana Mînzatu a avut duminică un interviu de peste o oră cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, discuție în urma căreia șefa executivului european a fost mulțumită.

Roxana Mînzatu are o experiența profesională, publică și privată, de 20 de ani în domeniul gestionării și implementării fondurilor europene în România.

 

EXCLUSIV Șeful Serviciului Investigare Criminalitate Economică de la Poliția Sectorului 3, trimis în judecată de DNA pentru afaceri de milioane de euro cu bani împrumutați de la dezvoltatori imobiliari. Ar fi făcut un profit de aproape 900.000 de euro (G4Media)

Unul dintre șefii din Poliția Sectorului 3 a fost trimis în judecată luna trecută de Direcția Națională Anticorupție (DNA) pentru efectuarea de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția. Timp de aproape 10 ani, comisarul-șef Robert Marian Iancu, care, la momentul inculpării ocupa postul de șef al Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din Poliția Sectorului 3, ar fi împrumutat bani de la dezvoltatori imobiliari, sume cu care a cumpărat și a vândut terenuri tot unor dezvoltatori imobiliari, obținând un profit de aproape 900.000 de euro, potrivit acuzelor DNA. ”Nu mai este la serviciul ăsta”, a transmis o angajată a Serviciului atunci când reporterul G4Media.ro a încercat să-l contacteze pe Iancu în cursul zilei de astăzi.