Revista presei românești

Rusia și marfa (tuturor) clienților. Oferta pentru România (CursDeGuvernare) - Explicația AUR pentru „șocul” Georgescu:  tehnologie performantă de boți și troli pe TikTok, folosită întâi de Șoșoacă și care a ajuns apoi la Călin Georgescu (HotNews) - Lasconi, de la agonie la extaz si invers. Cum s-au văzut de la USR rezultatele alegerilor (Adevărul)

Rusia și marfa (tuturor) clienților. Oferta pentru România (CursDeGuvernare)

Va dura mult timp până să înțelegem ce s-a petrecut la primul tur al prezidențialelor, dar după câteva ore de șoc putem face o listă de lucruri strict factuale:

Tehnic:

1, Cu 30 de zile înante de alegeri, candidatul Călin Georgescu era creditat în sondaje cu 5-6% din opțiunile electorale. Cu 2 zile înainte de alegeri e creditat cu 8%.

La alegeri ia de trei ori mai mult și ocupă masa turului 2.

2, Oferta electorală concretă a lui Cătălin Georgescu Nu e doar naționalistă: ci e radical anti-occidentală și violent pro-rusească.

3, Nu există capacitate de penetrare a unui mesaj cu atâta eficiență electorală în atât de puțin timp decât dacă are în spate două lucruri: al doilea sunt banii, iar primul este competența/expertiza de-a folosi mesajele la impact maxim.

Nu Tik-Tok (rețeaua chinezească pe care occidentul nu reușește să o scoată nici din instituțiile oficiale) l-a adus pe cai mari pe Călin Georgescu, ci știința pură din spatele folosirii raportului dintre rețelele sociale și reacțiile umane  naturale.

Politic:

1, De 4 ani de zile, există sentimentul că România nu are pur și simplu Opoziție. Pentru că nici nu a avut:

PSD-PNL s-a comportat ca un partid monolit – lipsit de orice ideologie sau adresabilitate socială – fără absolut nicio formulă realistă de-a-l zdruncina – aflat într-o postură de putere discreționară și în guvern, și în parlament, și față de opoziție, și față de administrațiile locale.

Avantajul unei democrații e că, atunci când Puterea politică dă greș față de politici și promisiuni, o poți schimba prin vot. Până duminică seară acest sentiment dispăruse: pe oricine ai fi respins prin vot, oricum ajungea la putere.

Articolul integral, semnat de jurnalistul Cristian Grosu, este pe pagina CursDeGuvernare.

Cel mai mare eșec de securitate națională – ascensiunea lui Călin Georgescu. Cum a ajuns România într-o situație mai proastă decât Republica Moldova, penetrată la vârf de propaganda rusă (G4Media)

Clasarea monstrului politic Călin Georgescu pe locul 1 al prezidențialelor e cea mai mare breșă de securitate națională din istoria recentă. Un epic fail al marilor actori politici, instituționali și mediatici. Rețineți: în afară de investigațiile G4Media și Info Sud-Est din ultimele săptămâni și de o analiză Expert Forum, nici un actor relevant nu a văzut acest candidat deschis putinist, anti-occidental. O adevărată lovitură hibridă primită în plex de o țară anesteziată de corupție, eșecuri ale instituțiilor și de banii turnați de PSD și PNL în presă.

Cum a fost posibilă creșterea acestei cangrene putiniste în doar câteva luni fără nici un avertisment, fără nici o reacție? Sunt trei posibilități, una mai rea decât alta: serviciile fie nu au văzut, fie au văzut dar nu au acționat, fie au fost complice. În oricare dintre situații ele trebuie să dea socoteală. E urgentă reformarea lor, punerea sub un control civil real, evacuarea urgentă din politică și mai ales economie și întoarcerea la lege: serviciile se ocupă se siguranța națională, nu de afaceri și politică, scrie jurnalistul Cristian Pantazi.

Continuarea pe pagina G4Media.

INTERVIU. Explicația AUR pentru „șocul” Georgescu:  tehnologie performantă de boți și troli pe TikTok, folosită întâi de Șoșoacă și care a ajuns apoi la Călin Georgescu (HotNews)

Marius Lulea, prim vicepreședinte al AUR și propunerea acestui partid pentru funcția de premier, susține că procentele mari ale lui Călin Georgescu în alegerile prezidențiale se datorează unui algoritm de influențare a votului pe TikTok, folosit înainte de Diana Șoșoacă și care acum a ajuns în mâinile lui Georgescu. Algoritmul este avansat.

Întrebat dacă AUR îl va susține pe Georgescu în turul 2, Lulea răspunde că nu există o decizie în acest sens a partidului, "noi nu facem negocieri cu voturile românilor". 

Citiți interviul pe pagina HotNews.

Lasconi, de la agonie la extaz si invers. Cum s-au văzut de la USR rezultatele alegerilor (Adevărul)

Elena Lasconi, candidata USR la alegerile prezidențiale, a fost rezervatǎ dupǎ ce exit-poll-urile au plasat-o drept contracandidata lui Marcel Ciolacu în turul 2.

Atitudinea s-a dovedit a fi una corectǎ după ce rezultatele dupǎ numărarea voturilor din peste 90% din secții l-au plasat pe locul 1 pe Călin Georgescu și pe 2 pe Marcel Ciolacu, scrie Adevărul. 

Liderii USR s-au strâns la sediul de campanie dupǎ amiazǎ. Atmosfera era una relaxantǎ, însǎ ulterior starea de agitație a crescut. 

Pe măsură ce voturile erau numărate și centralizate  s-a lăsat o liniște apăsătoare în rândul susținătorilor lui Lasconi.

Georgescu a trecut între timp pe primul loc, iar Elena Lasconi se bate cu Marcel Ciolacu pentru locul 2. Numărătoarea continuă.

Mii de români au votat la alegerile prezidențiale până la această oră. De unde vine numărul mare de voturi (Ziare.com) - Premieră în bătălia pentru Cotroceni. Sociolog din Elveția: „Candidații celor două mari forțe politice nu au mai fost în această situație” (Adevărul) - Nicolae Ciucă, un pariu riscant pentru liberali (SpotMedia) - De la „frumosul Ciolacu” și „inteligentul Geoană” la „Băsescu cel hazliu”, ce cred oamenii care trăiesc în colțul de jos al hărții, în Dobrogea, despre prezidențiale (Libertatea)

Mii de români au votat la alegerile prezidențiale până la această oră. De unde vine numărul mare de voturi (Ziare.com)

Votul în străinătate la alegerile prezidenţiale a început vineri, prima secţie deschisă fiind cea din Auckland, Noua Zeelandă, unde până la această oră au votat zece persoane. 

Printre secțiile unde s-a deschis procedura de vot se mai află Sydney, unde votat 16 persoane și Tokyo, tot 16 persoane, Singapore 10 persoane, iar în restul secțiilor deschise numărul de votanți fiind sub 10.

Conform site-ului prezenta.roaep.ro, până în prezent, au votat în total 4.313 de români. Numărul mare de votanți până la această oră este datorat votului prin corespondență, prin care s-au exprimat deja 4.219, scrie ziare.com.

Votarea în străinătate la primul tur al alegerilor prezidenţiale se desfăşoară pe parcursul a trei zile, până duminică.

 

Premieră în bătălia pentru Cotroceni. Sociolog din Elveția: „Candidații celor două mari forțe politice nu au mai fost în această situație” (Adevărul)

România se pregătește pentru alegerile prezidențiale și parlamentare. Bătălia se anunță mai dură ca oricând. Doar că, spre deosebire de tot ceea ce s-a întâmplat pe parcursul celor 35 de ani scurși de la Revoluție, de această dată liderii celor mai importante partide întâmpină probleme, iar unul dintre ei, Nicolae Ciucă, nu este singur nici măcar că va intra în turul 2.

Sociologul Daniel Sandu, cercetător la Universitatea Fribourg, în Elveția, consideră că formațiunile politice odinoară esențiale, PSD și PNL, sunt mai puțin relevante ca oricând când vine vorba de bătălia pentru Cotroceni. Candidații celor celor două mari forțe politice, PSD și PNL, au împreună abia în jur de 40%.

Marcel Ciolacu ar avea cea mai mare șansă să ajungă în turul 2, ceea ce nu îi garantează însă că va ajunge la Cotroceni. Însă nici măcar în ce privește turul 2, Ciolacu nu ar trebui să se culce pe o ureche, crede Sandu.

Prin intermediul ziarului Adevărul sociologul avertizează în privința lui George Simion și a partidului pe care acesta îl conduce. Simion poate profita de un concurs de împrejurări favorabil. Într-un moment în care economia României nu performează, iar ceilalți concurenți la postul de președinte se războiesc în mass-media, liderul AUR poate veni puternic din urmă ca un alergător de cursă lungă.

 

Nicolae Ciucă, un pariu riscant pentru liberali (SpotMedia)

Fostul general încearcă să se distanțeze de Klaus Iohannis, mentorul său politic, și de PSD, partenerul de coaliție, pentru a-și spori șansele de a ajunge în turul doi al alegerilor prezidențiale. 

Printre principalele vulnerabilități ale lui Ciucă se numără acuzațiile de plagiat și dificultatea de a convinge electoratul de independența sa politică în raport cu actualul președinte. 

PNL se bazează pe primarii partidului pentru a-l duce pe lider în finala pentru Palatul Cotroceni, mizând totul pe forța filialelor teritoriale ale formațiunii.

Nicolae Ciucă își va începe ziua de duminică știind la fel de puține despre viitorul carierei sale politice ca majoritatea alegătorilor români chemați la urne. O astfel de situație nesigură, tensionată și imprevizibilă arată din nou cât de importante sunt alegerile libere și democrația într-o țară, deși mulți blazați ai zilelor noastre consideră că sunt doar vorbe goale, notează jurnalistul Emilian Isăilă pe pagina SpotMedia.

 

Analiză: Lasconi, un fel de Reagan mioritic? (DW)

Elena Lasconi, 52 de ani, se arată foarte sigură pe ea în dezbaterile televizate, e spontană, vorbește cu dezinvoltură inclusiv despre subiecte pe care nu le cunoaște: pare că nimic nu o descumpănește.

Nimic nu o intimidează și nimic nu o oprește din drum, deși nu știe exact cum funcționează NATO, cine face parte din Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), ce atribuții are această instituție, ce țări sunt în Consiliul de Securitate al ONU, ce relații are România cu Turcia și care e poziția Bucureștiului în Orientul Mijlociu. Are lacune majore în toate domeniile care țin de responsabilitățile prezidențiale, dar nu-i pasă, vorbește ca și cum ar ști, mizând pe faptul că, poate, nici cei care o urmăresc nu sunt foarte informați. 

Prezidențiabila USR a reușit să se transforme în patru ani din prezentatoare TV în primăriță de Câmpulung și nu e exclus să se poată converti din primăriță în președintă cu toate golurile pe care le are în cultura ei generală și politică. Spre deosebire de ceilalți, nu pozează în ceea ce nu este, râde de propriile greșeli, nu e încrâncenată și le zâmbește frumos alegătorilor. Trage tare, are energie și spune prostii fără să se consume. Nu are simțul ridicolului, dar, poate, îl are pe cel al datoriei. 

Articolul Sabinei Fati de pe pagina DW  face parte dintr-o serie de portrete ale principalilor candidați la alegerile prezidențiale de duminică.

 

Mic sondaj la marginea țării. De la „frumosul Ciolacu” și „inteligentul Geoană” la „Băsescu cel hazliu”, ce cred oamenii care trăiesc în colțul de jos al hărții, în Dobrogea, despre prezidențiale (Libertatea)

Echipa Libertatea a întrebat oameni din mai multe localități din județul Constanța, aflate la câțiva kilometri de granița cu Bulgaria, ce favoriți au în cursa pentru Cotroceni, ediția 2024.  Din răspuns în răspuns, a devenit destul de clar că alegerile prezidențiale sunt încă, pentru mulți români, mai degrabă o rămășiță a gândirii magice decât un exercițiu democratic. 

Analiză: Schimbarea la față a lui George Simion (DW) - Forța diasporei în alegeri. Cum mai arată „schimbarea” pe care și-o doresc românii plecați din țară și cât atârnă la rezultate (Panorama) - Program de Președinte | Cum văd favoriții din sondaje apărarea României. De la „neutralitate în NATO” la o armată mai mare (Europa Liberă)

Exclusiv. Cele mari recente date din sondaje. Ciucă crește vizibil, dar pentru calificare in turul II se bat aproape cap la cap Simion si Lasconi - date AtlastIntel (HotNews)

Marcel Ciolacu este în continuare favorit în cursa prezidențială și deschide clasamentul cu un scor de 24,3%, conform unui sondaj realizat de AtlasIntel în perioada 15-20 noiembrie și obținut în exclusivitate de HotNews.ro. Bătălia pentru intrarea în turul al doilea este în continuare între George Simion și Elena Lasconi, la o diferență infimă, de 0,1%. Pe locul 4 în intențiile de vot este candidatul PNL. Nicolae Ciucă a crescut cu aproape două procente, față de precedentul sondaj AtlasIntel publicat în 14 noiembrie. Candidatul independent Mircea Geoană continuă să scadă, fiind pe poziția a cincea, cu 7%.

Sondajul AtlasIntel a fost realizat în perioada 15-20 noiembrie 2024, pe un eșantion de 2.003 de respondenți. Metodologia folosită a fost recrutarea digitală aleatorie, cercetarea având o marjă de eroare de ±2 procente și un nivel de încredere de 95%.

 

Analiză: Schimbarea la față a lui George Simion (DW)

Candidatul AUR la președinție, George Simion, în vârstă de 38 de ani, s-a străduit în ultimele săptămâni de campanie electorală să-și arate fața civilizată și moderată.

Liderul AUR nu a mai fost la fel de sigur pe el după ce s-a îmbrăcat în această haină de împrumut în care și-a impus să nu mai răcnească și să nu mai jignească. 

Liderul AUR a luat în stăpânire mai clar decât ceilalți candidați discursul naționalist și conservator: e patriot, fiindcă vrea să aducă Republica Moldova în România, e credincios și respinge tot ce are legătură cu LGBT de dragul lui Dumnezeu, e familist și aduce televiziunile acasă să-i filmeze fiul abia născut, soția și în general căsătoria perfectă, spunând că dorința lui cea mai mare e să mai aibă un copil. Totul e construit într-o manieră artificială, dar glazura de deasupra poate fi înghițită de cei mai puțin pretențioși. 

Ambiția lui a fost să demonstreze că are profilul naționalistului adevărat, că „proiectul lui de suflet” e unirea României cu Republica Moldova, că este „o greșeală strategică” să ajutăm Ucraina cu armament, că Bucureștiul e bine să aibă cu Rusia și China „relații bilateral avantajoase”. Dezideratele lui sunt destul de asemănătoare cu ale Moscovei.

Limbajul dublu, trolii și boții, promisiunile excesive (de exemplu case cu 35.000 de euro pentru toți), naționalismul antieuropean, violența de limbaj prin care l-a convins inclusiv pe Volodimir Zelenski să nu mai țină un discurs în Parlamentul României, capacitatea de a disimula și de a umple golurile lăsate de stat (de pildă prezența la inundațiile din Spania) îl ajută să fie atractiv nu doar pentru suveraniști, ci și pentru mulți dintre cei dezamăgiți de partidele tradiționale.

Articolul Sabinei Fati de pe pagina DW face parte dintr-o serie de portrete ale principalilor candidați la alegerile prezidențiale de duminică. 

 

Forța diasporei în alegeri. Cum mai arată „schimbarea” pe care și-o doresc românii plecați din țară și cât atârnă la rezultate (Panorama)

În 2019, românii din afara țării au votat masiv la europarlamentare și au penalizat PSD, partid aflat atunci la cârma controversatului și, ulterior, condamnatului Liviu Dragnea. Cu 5 ani în urmă, tot ei îl ajutaseră să ajungă la Cotroceni pe Klaus Iohannis, care s-a aflat într-o cursă internă foarte strânsă cu Victor Ponta. Același scenariu și în cazul bătăliei prezidențiale dintre Traian Băsescu și Mircea Geoană, din 2009.

În 2024, însă, senzația multora e că diaspora și-a abandonat ideile moderniste, pro-europene și progresiste și că tinde să meargă pe mâna partidelor cu discursuri radicale sau populiste.

Panorama își pune întrebarea: și-a modificat diaspora opțiunile politice?

Răspunsul e și da, și nu.

Pentru alegerile parlamentare și prezidențiale de anul acesta, vor fi deschise în străinătate 950 de secții de votare. Chiar și așa, sunt foarte mulți români din diaspora care tot se văd nevoiți să călătorească sute de kilometri până la cea mai apropiată secție de vot.

„Mă aștept ca o parte semnificativă a diasporei să voteze anti-sistem, orice partid ar reprezenta acel sistem. În cazul în care ambele partide care ajung în turul al doilea sunt partidele considerate a fi sistemul, atunci tendința istorică e să vedem că sprijinul electoral din diaspora să se ducă la candidatul anti-PSD”, crede politologul Marius Ghincea intervievat de Panorama.

Totul depinde, însă, de prezența la vot din țară. Dacă aceasta va fi mare, atunci cele câteva sute de mii de români din diaspora care vor vota nu vor putea influența major rezultatul decis deja intern. Dacă, însă, voturile din țară arată o luptă strânsă sau prezența e scăzută, atunci diaspora va juca un rol extrem de important.

 

Program de Președinte | Cum văd favoriții din sondaje apărarea României. De la „neutralitate în NATO” la o armată mai mare (Europa Liberă)

Primii cinci candidați la președinția țării, clasificați conform sondajelor pre-electorale, susțin în programele lor că apărarea României trebuie îmbunătățită. Pentru George Simion (AUR), de pildă, o Românie sigură înseamnă neutralitate, iar pentru Elena Lasconi (USR) – mai mulți militari NATO pe teritoriul țării.

Actualul premier al României, președintele al Partidului Social Democrat (PSD), Marcel Ciolacu, se află, în sondaje, în topul preferințelor românilor la alegerile prezidențiale.

În calitate de prim-ministru, Marcel Ciolacu și subordonatul său politic, ministrul PSD al Apărării, Angel Tîlvăr, nu au reușit să promoveze și să adopte în Guvern niciuna dintre Legile Apărării cerute de șeful Statului Major al Apărării.

Marcel Ciolacu a minimalizat importanța violării spațiului aerian al României de către drone străine, în ultimul an, iar pe 4 noiembrie, la Paris, a declarat că majorarea bugetului Armatei nu este o prioritate.

Generalul Nicolae Ciucă este un adept al sprijinirii Ucrainei. El vrea ca Turcia, aliatul NATO cel mai mare din regiune, să intre în UE.

Integral pe pagina Europei Libere.

Avioanele de lux îl așază pe Ciolacu lângă Iohannis, cel mai nepopular om politic al momentului. Cu ce consecințe? (SpotMedia) - Program de președinte | Cum arată Justiția din proiectele și vorbele prezidențiabililor (Europa Liberă) - Fața mai puțin văzută a alegerilor. Trei voluntari explică de ce e important să fii observator la urne (HotNews)

Analiză: Ciolacu, "premierul Nordis" - singur şi temător? (DW)

Premierul Marcel Ciolacu, 56 de ani, a consumat multă energie de un an și jumătate încoace de când este prim-ministru pentru a-și ascunde carențele, înainte de a recunoaște că ia meditații la economie și la engleză.

La dezbaterile Antenei 3 dedicate prezidențiabililor cu șanse, Ciolacu a fost singurul care nu a adus pe cineva din familie sau măcar un prieten să vorbească despre el. A preferat, în schimb, să pună un clip publicitar și ne-a arătat imaginea unui om izolat, care încearcă să ascundă detaliile care îl incomodează. 

Ar fi putut să vorbească de adolescentul leneș, care a reușit să ajungă șeful celui mai mare partid autohton, dar a preferat să-și ascundă diploma de Bacalaureat, afișând pe site-ul guvernamental un CV baroc plin de cursuri, un master la SNSPA și o facultate făcută la o universitate privată modestă. 

E un politician versat, până în 2012 a făcut politică locală la Buzău.

După 2012, Marcel Ciolacu intră în parlament și își începe ascensiunea prin pendulări succesive în jurul liderilor partidului.

Între timp, Marcel Ciolacu este pentru mulți alegători premierul care a mărit pensiile și care le va aduce aderarea la Schengen. Pentru alții, însă, candidatul PSD este doar un nou lider acuzat de corupție,  împotriva căruia, procurorii anti-corupție nu fac nimic.

Creșterea pensiilor îi asigură popularitatea, dar deocamdată se află mult sub scorul partidului. 

Articolul Sabinei Fati face parte dintr-o serie de portrete ale principalilor candidați la alegerile prezidențiale de duminică.

Integral pe pagina DW.

 

Avioanele de lux îl așază pe Ciolacu lângă Iohannis, cel mai nepopular om politic al momentului. Cu ce consecințe? (SpotMedia)

Pe măsură ce campania electorală din România se apropie de sfârșit, liderul PSD se confruntă cu provocări tot mai mari în tentativa sa de a ajunge președintele țării.

Asocierea cu Nordis și stilul de viață luxos provoacă reacții negative similare celor care au dus la erodarea imaginii lui Klaus Iohannis.

Marcel Ciolacu devine ținta criticilor din partea contracandidaților săi și a unei părți din electorat.

În același timp, strategii politici încearcă să limiteze daunele de imagine, luând decizii controversate, precum evitarea dezbaterilor publice.

O serie de scandaluri, dar mai ales asocierea sa cu Nordis, prin avocata Laura Vicol, parlamentar PSD, fosta șefă a Comisiei Juridice din Camera Deputaților, indică faptul că drumul său spre Palatul Cotroceni se îngustează.

Toate sondajele de opinie îl dau pe liderul PSD în finala prezidențială, dar tot mai puține sugerează vreo șansă a acestuia de a câștiga în fața oricărui contracandidat, scrie jurnalistul SpotMedia Emilian Isăilă.

 

Program de președinte | Cum arată Justiția din proiectele și vorbele prezidențiabililor (Europa Liberă)

După ce a fost ani la rând vedeta alegerilor prezidențiale, justiția a dispărut de pe radarul unora dintre candidații la președinție. În programele politice apare mai la coadă, iar în declarații, candidații spun generalități. Pentru români, însă, corupția rămâne o problemă esențială.

Europa Liberă ne arată cum se raportează candidații la problema justiției.

În proiectul politic al candidatului PSD, intitulat „Calea sigură pentru România”, Justiția nu are dedicat nici măcar un singur rând din cele 49 de pagini.

Nu e clar de ce Marcel Ciolacu consideră că justiția merge bine – chiar dacă România a scăpat de MCV în 15 septembrie 2023, există critici în Raportul din 2024 al Comisiei Europene privind statul de drept.

Și pentru candidatul PNL Nicolae Ciucă Justiția e o chestiune care poate fi stânjenitoare în contextul acuzelor despre plagiatul din teza sa de doctorat și al piruetelor juridice care au blocat procesele în instanță.

În programul său politic, statul de drept are un capitol dedicat, dar apar generalități de genul „avem nevoie de o justiție liberă de interferențe politice”, „lupta împotriva corupției trebuie să continue”, „ sistemul judiciar trebuie să fie mai eficient și mai rapid”.

Candidatul AUR nu are propriu-zis un program politic, ci un plan, așa numitul „Plan Simion”, care însă nu conține nimic despre justiție.

Justiția se regăsește însă în Programul de Guvernare AUR și în diversele declarații ale lui George Simion, care întăresc ce scrie acolo.

Astfel, AUR vrea să limiteze „influența factorului politic în justiție prin alegerea direct de către populație a judecătorilor Curții Constituționale, a conducerii Parchetelor și a conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție”.

AUR mai propune organizarea de curți cu jurați, „formate din cetățeni români majori și cu capacitate deplină de exercițiu, care să soluționeze cazurile penale grave și procesele colective sau de clasă”, un fel de Tribunale ale Poporului.

Elena Lasconi e de părere că anticorupția trebuie să continue.

Candidata USR are un capitol amplu dedicat justiției în proiectul său politic numit „O Românie pentru toți, nu doar pentru unii”, în care avansează multe schimbări.

De pildă, Lasconi vrea întărirea și extinderea competențelor DNA și asupra magistraților – în fapt, o revenire la formula de dinaintea înființării controversatei Secții Speciale, dar și asupra faptelor de delapidare și deturnare de fonduri.

 

Fața mai puțin văzută a alegerilor. Trei voluntari explică de ce e important să fii observator la urne: De la ziua de muncă maraton de 18 ore, la faptul că „nu ești poliția alegerilor” (HotNews)

„Ești acolo să vezi exact cum se transformă voturile în rezultate și să te asiguri că totul merge conform regulilor”, explică președinta uneia dintre asociațiile care pregătesc observatorii independenți pentru zilele-maraton ale celor trei runde de alegeri care încep duminica aceasta. 

Rolul observatorului este să documenteze, nu să „salveze alegerile”, nu dă sfaturi comisiei și nu se atinge de buletinele de vot. „Nu faci politică, ești acolo strict ca cetățean independent”, explică, pentru HotNews.ro, Elena Calistru, preşedinte şi co-fondator al Funky Citizens.

Asociația este una dintre platformele pe care orice cetățean cu vârsta peste 18 ani care nu este membrul unui partid politic se poate înscrie pentru a fi observator la cele trei scrutine care urmează: cele două tururi ale alegerilor prezidențiale și alegerile parlamentare. 

Continuarea pe HotNews.ro.

Alegeri prezidențiale 2024. Factual: Minciunile candidaților din timpul dezbaterii prezidențiale / Despre ce au mințit Lasconi, Geoană, Simion și Kelemen (HotNews) - Program de Președinte | Politica externă, între teme facile și obiective neaprofundate (Europa Liberă)

Specialii campaniei și bătălia pe votul util (SpotMedia)

Participarea la sau absența de la o dezbatere electorală reprezintă, dincolo de regulile negociate, de întrebările propriu-zise, o alegere tactică importantă, cu mesaje de subtext importante. Dl Ciolacu și dl Ciucă au absentat de la dezbaterea DigiTv cu restul candidaților, dar și-au organizat interviuri la Antena 3, unu la unu cu moderatorul și întrebări servite la fileu.

Simpla disociere de restul candidaților transmite mesajul că există două ligi: cei mărunți, aliniați la pupitre și cu răspunsuri cronometrate, la Digi TV, și liderii care contează, la Antena 3, comentează jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia.

Dezbaterea de la Digi TV nu a adus vreo surpriză, pe fond, pentru cei care au urmărit profilul candidaților. Surpriza, cel puțin aparent, a fost retragerea din cursă a dlui Ludovic Orban în favoarea Elenei Lasconi.

În mod realist, Ludovic Orban nu avea nicio șansă să intre în finală, cu 0,7% la cât îl cota ultimul INSCOP (din totalul celor care sunt deciși să meargă la vot).

Dacă retragerea dlui Orban, care va rămâne pe buletinul de vot, este suficientă pentru că dna Lasconi să ajungă în finală, rămâne de văzut. Nu atât procentele sunt importante, cât semnalul că ea ar fi candidatul cel mai aproape să ajungă în turul al doilea, deci cel care merită să capitalizeze votul util.

Dincolo de mesajul ligii diferite, e drept sub pretextul unei vizite la Bruxelles, de unde a și intrat de altfel la Antena 3 în direct, dl Ciolacu a încercat să acopere scandalul Nordis cu imaginea unui lider care rezolvă problemele țării.

A avut grija să puncteze pe larg întâlnirea cu secretarul general NATO și să își lipească bine de tot, aproape pe persoană fizică, anunțul intrării în Spațiul Schengen din 1 ianuarie 2025. 

 

Alegeri prezidențiale 2024. Factual: Minciunile candidaților din timpul dezbaterii prezidențiale / Despre ce au mințit Lasconi, Geoană, Simion și Kelemen (HotNews)

Site-ul de fact-checking Factual a descoperit câte trei minciuni spuse de Elena Lasconi (USR) și Mircea Geoană (independent) în timpul dezbaterii prezidențiale de la Digi24 de luni. În cazul lui George Simion (AUR) au fost identificate două afirmații false, iar în cazul lui Kelemen Hunor (UDMR) una, rezumă HotNews. 

Elena Lasconi a greșit și când a spus că în cazul activării articolului 5 din tratatul NATO ar trebui să „rezistăm cel puțin 30 de zile”. 

„Articolul 5 din Tratatul Nord-atlantic nu menționează nicăieri termenul de 30 de zile de așteptare în cazul în care România ar fi atacată militar de o altă țară. Articolul 5 se referă la ajutorarea imediată de către țările membre NATO  în cazul unui atac armat din partea unei alte țări”, punctează Factual. 

Elena Lasconi a mințit și când a spus că a atras fonduri europene pentru Câmpulung Muscel „cât bugetul orașului pe 40 de ani”.

Mircea Geoană a dat informații greșite când a vorbit despre educație, criterii de performanță și corupție.

George Simion a mințit când a vorbit despre școlile din Caracal și despre sistemul de urgență din România.

De-a lungul dezbaterii de luni seara, Factual a descoperit și afirmații adevărate sau trunchiate ale candidaților la prezidențiale. 

 

Program de Președinte | Politica externă, între teme facile și obiective neaprofundate (Europa Liberă)

Politica externă este printre cele mai importante atribute ale președintelui României. Conform Constituției, el încheie tratate și desemnează reprezentanții diplomatici ai României în străinătate și îi primește pe cei ai altor state. Diplomații reprezintă vârful de lance al politicii românești în străinătate.

Europa Liberă trece în revistă felul în care sunt reflectate principalele teme de politică externă în programele candidaților plasați pe primele cinci poziții în sondajele electorale. Și ce lipsește din ele.

Candidații oscilează între a clama relații bune cu partenerii europeni și consolidarea poziției României în Uniunea Europeană - cum reflectă programele lui Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu, Elena Lasconi sau Mircea Geoană - și un spirit justițiar prin care UE trebuie să răspundă pentru o pretinsă desconsiderare a cetățenilor români în comparație cu alte naționalități - cum rezultă din programul lui George Simion.

Metodele concrete prin care președintele, ca șef suprem al diplomației, ar trebui să ducă la concretizarea tuturor aspirațiilor lipsesc.

Lasconi și Geoană răspund apelului lui Ilie Bolojan, de a se retrage pentru un singur candidat de „dreapta”: Amândoi sunt de acord, dar niciunul nu se retrage (G4Media) - Deceniul Iohannis (Recorder) - Ce vrea Nicușor Dan cu referendumul? Între nevoia de reformă a Bucureștiului și PR-ul politic steril, ocolim elefantul din cameră (Panorama)

În așteptarea unei minuni sabotate (SpotMedia)

Intrăm în ultima săptămână a unei campanii prezidențiale nu numai cu cei mai slabi candidați din istoria ultimilor 35 de ani, ci și cu strategiile cele mai inepte. Decontul lor, aproape inevitabil, îl vedem în ierarhiile sondajelor: finala între Marcel Ciolacu și George Simion, adică fără o opțiune viabilă nonPSD.

Marcel Ciolacu și-a ținut până acum foarte bine linia electorală, corectă de altfel, absolut neconflictuală, a pus capacul pe toate temele care puteau mobiliza la vot împotriva sa și a PSD.

De ce crește curentul suveranist în general? Pentru că ei sunt accesibili, expliciți, ușor de înțeles, pentru că ei țin aproape de agenda străzii, pentru că măcar par să înțeleagă ce îi preocupă pe oameni. Își cunosc electoratul și îl țintesc prin toate mijloacele accesibile, de la campania în teren, om cu om, până la imensa mobilizare pe rețele de socializare cu mesaje bine calibrate și foarte accesibile.

Răspunsul la această ascensiune a fost un val de atacuri la Simion, culminând cu scandalul “spion rus”. O masivă victimizare a lui George Simion, cu atât mai mult cu cât documentul desecretizat de Marcel Ciolacu nu susține teza spionajului. Toată isteria probabil că i-a făcut cadou lui George Simion câteva procente în loc să i le ia.

Și, mai notează editorialista SpotMedia, nici măcar în această campanie candidații așa zisei drepte nu au avut destul cap încât să încerce o strategie care să lase opțiuni deschise, loc de “bună ziua”, cum se spune.

Multe nu cred că mai sunt de făcut. Candidații se bulucesc spre ziua votului sperând la o minune pe care n-au făcut decât să o saboteze.

 

Lasconi și Geoană răspund apelului lui Ilie Bolojan, de a se retrage pentru un singur candidat de „dreapta”: Amândoi sunt de acord, dar niciunul nu se retrage / ”Facem sondaje independente” (G4Media)

Candidatul independent Mircea Geoană a răspuns, duminică, apelului preşedintelui Consiliului Judeţean Bihor, Iie Bolojan, dorit premier de mai multe partide, care a vorbit despre riscul fragmentării votului, la primul tur al alegerilor prezidenţiale şi nevoia ca Nicolae Ciucă, Elena Lasconi şi Mircea Geoană să găsească o soluţie în ceasul al 11-lea, scrie G4Media. Geoană afirmă că singurul candidat care poate să ia voturi de peste tot şi să-l bată pe Ciolacu în turul doi este el, transmite News.ro.

Candidata USR la Preşedinţia României, Elena Lasconi, a afirmat că soluţia pentru a opri „blatul PSD” la alegerile prezidenţiale este nevoie de „un gest ferm: candidat unic de dreapta”, subliniind că este de acord cu afirmaţiile recente ale preşedintelui liberal al Consiliului Judeţean Bihor, Ilie Bolojan, pe acest subiect, transmite Agerpres.

Domnul Ciucă a refuzat, deja, să facem sondaje independente pentru a stabili cine este cel mai bine plasat şi pentru a avea un candidat comun. Dacă stă atât de bine în sondaje, cum se laudă prin articole plătite, de ce se fereşte să facă asta? Am venit cu această soluţie pentru viitorul României”, a afirmat Elena Lasconi, duminică, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

 

Deceniul Iohannis (Recorder)

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis. 

Ce s-a ales de speranțele de după Colectiv? Cum s-a manifestat puterea politică dincolo de zidurile groase ale Palatului Cotroceni? Am greșit sau nu punând mari așteptări pe umerii unui președinte? Ce-a mai rămas din independența Justiției pentru care s-a ieșit în stradă și pe care Klaus Iohannis a folosit-o ca trambulină electorală? La ce dimensiuni a ajuns pe tăcute puterea serviciilor de informații în România?

Deceniul Iohannis e unul în care Justiția, transparența și democrația au avut de pierdut în România.

Documentarul Recorder de două ore are aproape 400.000 de vizualizări în 13 ore de la postare.

 

Ce vrea Nicușor Dan cu referendumul? Între nevoia de reformă a Bucureștiului și PR-ul politic steril, ocolim elefantul din cameră (Panorama)

Pe 24 noiembrie, în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, bucureștenii vor putea vota și la referendumul propus de primarul general al Capitalei, Nicușor Dan.

Referendumul este unul pur consultativ: nu va aduce niciun efect juridic imediat și niciun politician nu este obligat să îi respecte rezultatele. Pentru ca el să producă efecte reale, e nevoie ca Parlamentul să schimbe legea.

Pe scurt, primarul general vrea să ia din puterea de decizie a primăriilor de sector, asupra finanțelor locale și a autorizațiilor de construcție, și să o transfere la nivelul decizional al Capitalei: Consiliul General și Primăria Generală.

Cu toate acestea, Dan nu atacă direct problema reală din care derivă toate aceste controverse pe care primarul le visează rezolvate prin referendum: mai dorim sau nu un București împărțit pe sectoare, organizat și dezvoltat de șapte aparate decizionale? Pentru că, în logica unui oraș administrat pe sectoare, dar cu regulile dorite de Nicușor Dan, ne-am trezi într-o situație absurdă: cetățenii plătesc taxe locale și votează decidenți la sector, însă împărțirea banilor și deciziile importante nu au loc la sector, atrage atenția Panorama.

A treia întrebare, cea propusă de consilierii PSD, privind eventuale programe anti-drog desfășurate de primăria Capitalei în școlile din București, este total nepotrivită, în opinia lui Ovidiu Voicu.

„E ridicolă întrebarea. Ce om de bună credință ar zice nu la asta? Dar dincolo de asta, Primăria nu are responsabilități în zona de educație. Primăriile de sector se ocupă de școli. Și atunci nu are niciun sens. De ce nu fac pesediștii ceva, cei care sunt la sectoare?”, spune directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică și expert în științe politice.

Analiză: Boți și trolli. SRI zice că nu sunt periculoși (DW) - Drobul de sare în 2024: ce vor mai creşte taxele în 2025! Dacă toţi spun aşa, efectul va fi suficient pentru frânarea economiei (Ziarul Financiar)

Ruptură la prezidențiale: românii visează lideri „istorici”, candidații nu au viziune (Panorama)

În prag de alegeri prezidențiale și parlamentare, România încă se zbate cu una dintre cele mai complexe provocări: o prăpastie căscată între cetățeni și instituțiile statului. În hăul dintre ei e tot mai multă neîncredere de la un an la altul.

Laurențiu Gheorghe, lector la Facultatea de Filosofie a Universității din București, specializat în filosofie politică și morală, analizează, într-o discuție cu Panorama, de ce nu putem să ne consolidăm, ca popor, încrederea în Parlament sau Guvern, dar și de ce instituții ca Armata sau Biserica rămân imune la orice scandal și stau neclintite în topul încrederii românilor.

Iată trei declarații care se regăsec în interviu:

„Practic, niciunul dintre candidații de acum nu mai are vreun vis, vreo viziune. Toți spun că o să aibă grijă să fie cum trebuie. Toți spun: o să fie bine, că o să vă dau ce vreți voi.  Asta e o chestiune interesantă, că oamenii nu știu ce vor, în primul rând. Și doi, cred că vor ceva, dar de fapt au nevoie de altceva și ei au nevoie de ceea ce se numește leadership”.

„Un partid necesită disciplină de partid și instituționalizare, adică aici avantajul PSD, PNL și UDMR este deosebit de mare. Nu au o imagine extraordinară, dar au experiența funcționării ca partid, și atunci nimeni nu mai comentează cine pe lista cui e”.

„Există un marasm general, o depresie și la nivel psihologic, individual. Oamenii nu au încredere în viitor. E un război lângă noi, a fost o criză grea, economia scârțâie, auzi tot felul de vești. Multă lume nu a internalizat ideea că marile companii de haine, de confecții, își închid fabricile în România pentru că Guvernul a mărit minimul pe economie și nu le mai consideră profitabile”.

Analiză: Boți și trolli. SRI zice că nu sunt periculoși (DW)

În campania electorală nu rușii fac propagandă ci fermele de trolli arondate prezidențiabililor și partidelor. SRI recunoaște că în țară există fabrici de troli și boți, dar spune că activitățile lor nu sunt periculoase, scrie jurnalista Sabina Fati în analiza de pe pagina DW.

Fabricile de trolli au apărut în 2015, imediat după anexarea Crimeei, potrivit informațiilor NATO: 300 de persoane ar fi fost angajate la prima fermă de troli descoperită la St. Petersburg și care era administrată de oligarhul și mercenarul Evgheni Prigojin, mort anul trecut într-un accident suspect. 

Un troll este cineva care se folosește de o identitate falsă, dar care dă senzația de autenticitate pe rețelele sociale pentru a transmite mesaje propagandistice, informații conflictuale, pentru a acuza sau lăuda. Boții, în schimb, nu sunt persoane, ci programe care generează un conținut dinainte gândit în detrimentul unui stat, candidat sau partid sau în favoarea unor entități care plătesc celor care administrează fermele de boți.

Conturile de trolli sau boți pot fi prefabricate cu fotografii și conținut, pot fi cumpărate de la fabrici care produc astfel de conturi sau pot fi făcute la repezeală cu flori și animale în loc de pozele de profil și cu activitate vizibil recentă. Campaniile rusești și chinezești de trolling au fost depistate de câteva ori de administratorii Facebook, Youtube și platformei X, fostă Twitter.

SRI ne asigură că boții și trollii autohtoni sunt inofensivi, chiar dacă un candidat extremist crește mai mult decât ceilalți folosindu-se de diferite metode, inclusiv de fabricile de trolli și boți. George Simion se află pe o pantă ascendentă și atrage tot mai mulți tineri prin prezența sa online, dar și prin impulsuri colaterale și tactici subversive impecabile.

Sorin Pâslaru, ZF: Drobul de sare în 2024: ce vor mai creşte taxele în 2025! Dacă toţi spun aşa, efectul va fi suficient pentru frânarea economiei, nici nu mai trebuie să crească impozitele cu adevărat (Ziarul Financiar)

Tot mai multe opinii acreditează ideea că în 2025, odată cu noul guvern, va veni un val de creşteri de taxe sau de taxe noi, însă chiar cei care vehiculează aceste opinii pe piaţă nu-şi dau seama că au de pierdut şi toată economia are de pierdut dacă insistă fără bază reală pe această idee.

Micii antreprenori s-au făcut deja arici, amână investiţiile şi se gândesc cu îngrijorare ce va fi anul următor. Problema cu opiniile acestea negative despre ce va fi este că prind foarte repede într-o ţară obişnuită cu şocurile. Mulţi antreprenori sunt atât de convinşi că vor fi majorate taxele de parcă le-au şi citit în Monitorul Oficial. Unii poate cred că deja că plătesc mai mult.

Tocmai aceste mesaje înseamnă un efect de blocare a investiţiilor, a tranzacţiilor şi a proiectelor de extindere, atrage atenția jurnalistul Sorin Pâslaru, redactor șef ZF.

Scandalul întâlnirii lui George Simion cu un spion rus. Marcel Ciolacu îi cere demisia șefului Comisiei pentru control SRI (Adevărul) - Uitaţi de promisiunile politice. Situaţia devine tot mai complicată în legătură cu economia României (Ziarul Financiar) - Anchetă la Castelul Peleș după dezvăluirile Libertatea. Corpul de control al Ministerului Culturii a cerut actele contabile din 2019 și documente interne (Libertatea)

Scandalul întâlnirii lui George Simion cu un spion rus. Marcel Ciolacu îi cere demisia șefului Comisiei pentru control SRI (Adevărul)

Premierul Marcel Ciolacu i-a cerut demisia președintelui Comisiei pentru controlul SRI, Ioan Chirteș, după ce acesta a declarat că există dovezi clare că liderul AUR, George Simion, s-a întâlnit cu agenți ai serviciilor ruse.

"Eu am făcut o adresă oficială premierilor din Ucraina și R. Moldova. Dânșii mi-au răspuns prin sistemele de intelligence. Ce vă spun cu certitudine, cele două informări n-au făcut referire la faptul că domnul Simion este spion rus. Părerea mea că ceea ce se întâmplă îl favorizează pe domnul Simion de a merge în turul 2. Din informațiile le care le am, această acuză nu se confirmă și va aduce un avantaj domnului Simion. (...)  O să cerem SRI să dea detaliile. S-a mai întâmplat un lucru grav. Șeful comisiei SRI declară că el are informații că domnul Simion e spion rus. A aflat, are vreo agenție de aflat? Este președintele comisiei de control. Controlează SRI de a nu se implica în politică, de a nu face abuzuri. Dânsul, crezând că este inteligent, a spus o gogomănie mare. A atras SRI în campanie electorală, lucru total nepermis într-o campanie electorală. Ar trebui să-și dea demisia. Îl depășește funcția, mai ales că a adus o suspiciune că un serviciu secret deține informații pe care le-ar folosi ca șantaj într-o campanie electorală", a spus Marcel Ciolacu citat de Adevărul.

La rândul său, George Simion a declarat că se va retrage din cursa pentru Cotroceni dacă vor fi publicate imagini cu el și ofițeri GRU.

 

"Spionul" prezidențiabil și tăcerea (DW) 

George Simion a avut de-a face cu agenți ai serviciilor secrete de la Moscova? Sau noul scandal e o lovitură preventivă împotriva liderului AUR pentru a fi scos din joc, după modelul Șoșoacă, dacă are prea mulți votanți?

Mai multe cercetări sociologice sugerează că George Simion are șanse să intre în turul al doilea alături de președintele PSD, Marcel Ciolacu. Mai mulți fruntași PNL și USR au vorbit despre un aranjament făcut de PSD în așa fel încât finala prezidențialelor să aibă loc între Ciolacu și Simion. În acest fel, lumea s-ar speria și, la fel ca în finala Ion Iliescu-Vadim Tudor din 2000, candidatul PSD ar urma să primească un surplus de voturi din partea celor care cred că așa pot salva democrația. Dar dacă Simion intră în turul al doilea și-l bate pe Ciolacu? Atunci va fi descalificat de Curtea Constituțională pentru tendințele sale pro-ruse? Sau până atunci vor fi gata probele în care ar putea apărea ca un trădător lângă un ofițer de informații rus?

Jurnalista Sabina Fati reamintește că George Simion a avut de mai multe ori ieșiri care favorizează propaganda rusă. Totuși, până acum instituțiile statului nu au găsit niciun element al colaboraționismului său cu serviciile rusești. Orice dovadă care l-ar învinui în plină campanie electorală ar semăna cu soluția Curții Constituționale de eliminare a extremistei Diana Șoșoacă din cursa prezidențială. Serviciul Român de Informații și Parchetul General au avut destul timp să-l ancheteze pe George Simion, înainte ca scorul lui electoral să crească atât de mult încât să-i sperie pe cei care fac sondajele. 

Poate că George Simion a fost deja verificat și găsit curat. Sau poate instituțiile îndrituite n-au avut timp până acum. Sau au avut timp, îl consideră suspect, dar au așteptat un moment politic propice pentru a arunca pe piață informația. Tăcerea SRI în această speță e cea mai neinspirată soluție, nu doar fiindcă sugerează o fisură democratică, ci și fiindcă electoratul radicalizat al lui Simion se consolidează, considerându-l persecutat de tot scandalul din jurul lui.

Comentariul integral pe pagina DW.

 

Uitaţi de promisiunile politice. Despre ce nu vorbeşte nimeni în campania electorală: industria auto scade cu 7%, industria de electronice cu 11%, iar industria de încălţăminte şi îmbrăcăminte cu 19%. Situaţia devine tot mai complicată în legătură cu economia României (Ziarul Financiar)

Industria României este în scădere cu 2% la trei trimestre din 2024 şi va încheia încă un an de scădere în 2024.

Industria nu a mai crescut, în mod real, din 2017, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Este o eroziune subterană, care nu se vede şi despre care se vorbeşte prea puţin, pentru că problema pieţei de desfacere este cea mai mare cu care se poate confrunta o economie, ca şi o companie: dacă nu ai cui să vinzi, nu ai cum nici să produci.

Industria ţării face, în 2024, circa 19% din toată economia şi este o scădere de aproape 10 procente din PIB faţă de acum 15 ani. Rând pe rând, mai întâi o contracţie naturală, ciclică, a industriei şi mai apoi pandemia, criza energetică şi războiul au lovit în industria României.

Sectoarele mari sunt şi cele mai afectate, pe perioada amintită: metalurgia, chimia, industria auto, toate esenţiale pentru exporturile României. La trei trimestre din 2024, pro­ducţia de autovehicule scade cu 7%, a electronicelor cu 11%, iar industria farmaceu­tică cu 5%, arată ZF.

 

Anchetă la Castelul Peleș după dezvăluirile Libertatea. Corpul de control al Ministerului Culturii a cerut actele contabile din 2019 și documente interne (Libertatea)

Surse Libertatea au declarat că în zilele de 11 și 12 noiembrie, la Muzeul Națioanl Peleș din Sinaia au venit trei reprezentanți ai Ministerului Culturii pentru a verifica dacă suspiciunile cu privire la ilegalitățile din revânzarea biletelor se confirmă.  Au fost cerute acte contabile începând din anul 2019 până în prezent și documente interne, au fost verificate POS-urile, dar și camerele de supraveghere. În plus, au fost audiate angajate de la casierie și de la primire turiști, dar și șefi de compartimente. Cel mai probabil reprezentanții Ministerului Culturii vor reveni la Sinaia, având în vedere că o parte dintre angajați, inclusiv directorul general al muzeului, Narcis Ion, se află în concediu în aceste zile.

Roxana Mînzatu audiată în plenul Parlamentului European: „Un loc de muncă de calitate oferă salarii decente" (Adevărul) - Roxana Mînzatu dă jurnaliștilor aflați la audierea ei la Bruxelles documente despre care spune că atestă că locuința sa nu este monument istoric. Recunoaște că nu a avut aviz pentru extindere de la Ministerul Culturii (HotNews) - Reportaj: Minerii care sting lumina. De ce s-au bătut oamenii din Valea Jiului pe slujbele din subteran (Pressone)

Presa scrie despre audierea Roxanei Mînzatu în plenul Parlamentului European.

Propunerea României pentru funcția de comisar european, a prezentat în fața Parlamentului European un plan ambițios pentru următorii cinci ani, structurat pe trei piloni esențiali: pregătirea, locurile de muncă de calitate și justiția socială. 

"Un loc de muncă de calitate oferă salarii decente", este declarația care a atras atenția ziarului Adevărul.

Calea europeană anunță că Roxana Mînzatu anunță că va merge în fiecare stat UE pentru un dialog care să stea la baza planului de acțiune pentru pilonul european al drepturilor sociale.

“Europa este un atlet într-o competiție foarte complexă“, a afirmat Mînzatu, în aplauzele sălii, în cadrul unei prezentări în limbile engleză, română și franceză, urmată de întrebări din partea deputaților europeni.

Mînzatu a anunțat va demara un dialog privind politica socială la nivelul UE și va elabora o “Foaie de parcurs pentru locuri de muncă de calitate” ca prime măsuri pe care le va lua după preluarea mandatului.

Hotnews scrie că Roxana Mînzatu, candidată la postul de vicepreședinte al Comisiei Europene, a prezentat presei trei documente care ar atesta că locuința sa din Brașov nu este clasificată ca monument istoric. Pe de altă parte, ea a admis că extinderea acestui imobil s-a făcut fără autorizație de construcție. Dezvăluirile au pornit în urma unei investigații publicate în urmă cu o săptămână de site-ul Snoop. Dezvăluirile au fost confirmate de un document al Ministerului Culturii care susține că imobilul nu a fost declasat din categoria monumentelor istorice potrivit procedurilor legale.

Roxana Mînzatu a cumpărat în anul 2009 locuința în care familia ei stătea cu chirie, chiar cu o zi înainte să devină subprefect al județului Brașov. Este vorba de o casă monument istoric naționalizat, din centrul Brașovului, pe strada Lungă. După achiziție, a fost extinsă de la 56 la 131 metri pătrați.

Liderul grupului Partidului Popular European (PPE), Manfred Weber, a declarat marţi seară, într-un comunicat, citat de SpotMedia, că după audierea comisarului-desemnat român Roxana Mînzatu există încă întrebări legate de proprietatea acesteia din Braşov care necesită clarificare.

"Este important să avem o Comisie liberă de orice alegaţii şi pentru care integritatea nu este pusă sub semnul întrebării niciun moment. Avem nevoie de certitudine politică şi legală în legătură cu acest lucru", a mai afirmat liderul grupului PPE, care este şi preşedintele formaţiunii paneuropene.

Mizele curtării lui Nicușor Dan. Pleiadă de prezidențiabili care bagă capul în poză – Analiză (Libertatea)

Mai mulți candidați încearcă să se lipească de Nicușor Dan în speranța că vor atrage o parte din zestrea electorală a acestuia. Primarul general a fost cel mai votat edil al Capitalei din ultimul deceniu în 2024, Bucureștiul fiind și circumscripția cu cel mai mare număr de alegători.

Din start, USR l-a pus pe afișe pe Nicușor Dan, revendicându-l ca fost șef de partid, primar susținut, iar acum vor prin imaginea lui să-și ridice atât scorul la parlamentare, dar și pe cel al Elenei Lasconi, prezidențiabilul partidului.

Redescoperirea lui Nicușor Dan a venit și de la PNL, acolo unde în vară a existat un candidat propriu la locale: Sebastian Burduja. Nicolae Ciucă, prezidențiabil care în Capitală e mult sub scorul partidului, potrivit informațiilor Libertatea, l-a chemat pe Nicușor Dan la toate marile evenimente PNL, iar în online a fost intens promovat un video cu primarul general, văzut ca un colaborator apropiat. 

Al treilea partid care-l revendică pe Nicușor Dan este Forța Dreptei. Și pe bună dreptate. Ludovic Orban a fost cel care a mutat în 2020 cu varianta Nicușor Dan independent, chiar dacă unii din partid i-au reproșat că ar trebui candidat intern. Apoi, Orban și Forța Dreptei l-au susținut necondiționat pe primar.

Ultimul care încearcă să transfere din popularitatea lui Nicușor Dan e independentul Mircea Geoană.

Reportaj: Minerii care sting lumina. De ce s-au bătut oamenii din Valea Jiului pe slujbele din subteran (Pressone)

Peste 300 de mineri au fost angajați în urmă cu două luni la Complex Energetic Valea Jiului în condițiile în care România trebuie să închidă etapizat toate minele până în 2032, ca parte a strategiei de decarbonizare.

În ultimii doi ani Guvernul a trimis în Valea Jiului un ajutor de stat pentru închiderea minelor neperformante de cărbune, care a crescut exponențial

Deși banii au venit, calendarul de închidere este neclar și ar putea fi aprobat abia în ianuarie 2025.

Între timp, minerii coboară în subteran cu aceleași mijloace tehnice ca acum 50 de ani, scrie PressOne.

Simion și Ciolacu, favoriții cursei pentru Cotroceni: Tensiunile și dilemele campaniei electorale cu două săptămâni înainte de vot (SpotMedia) - Procesul de 9 miliarde de euro dintre foști angajați ai Petrom și Guvernul României, care ar putea secătui bugetul țării (Libertatea) - Roxana Mînzatu și alți cinci comisari desemnaţi vor fi audiați marți în Parlamentul European (Adevărul)

77 de milioane de lei a costat până acum campania electorală. Cel mai mult a investit în candidați PSD - 54 de milioane de lei (Europa Liberă)

După două săptămâni de campanie electorală pentru prezidențiale și una pentru parlamentare, apar și primele cifre care demonstrează, încă o dată, cât de aprigă e bătălia.

În cursa pentru președinte, partidele au investit deja aproape 47 de milioane de lei, iar în cea pentru Parlament - 30 de milioane de lei.

PSD a cheltuit până acum 37 de milioane de lei pentru promovarea candidatului Marcel Ciolacu, adică de două ori mai mult decât în toată campanie din 2019, pentru candidatul de atunci, Viorica Dăncilă.

Partidul Național Liberal (PNL) a investit până acum 4,2 milioane de lei pentru candidatul Nicolae Ciucă.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a cheltuit 1,8 milioane de lei pentru promovarea lui George Simion, candidat la președinția României.

Pentru campania sa, candidatul independent Mircea Geoană a cheltuit, până acum 1,6 milioane de lei.

Mai puțin decât independentul Mircea Geoană a cheltuit până acum, în campania pentru prezidențiale Uniunea Salvați România (USR), din partea căreia candidează la președinție Elena Lasconi – 1,2 milioane de lei. 

Europa Liberă detaliază cifrele.

 

 Simion și Ciolacu, favoriții cursei pentru Cotroceni: Tensiunile și dilemele campaniei electorale cu două săptămâni înainte de vot (SpotMedia)

Într-o Românie polarizată, cu doar câteva săptămâni înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale, Marcel Ciolacu și George Simion devin figurile centrale ale unei bătălii electorale care pune în joc viitorul politic al țării. Ciolacu, premierul care pozează în om simplu, în mână cu o cratiță plină cu mămăligă aburindă, își joacă bine cartea apropierii de alegători, mâncând alături de ei și proiectând o imagine de autenticitate.

De cealaltă parte, liderul AUR, George Simion, un exponent controversat al valului antisistem, atrage din ce în ce mai mulți susținători, mai ales tineri, printr-o prezență puternică în online.

Partidele de centru-dreapta par incapabile să propulseze un contracandidat puternic, lăsând scena deschisă pentru o finală între Ciolacu și Simion. Pe măsură ce campania avansează, România se confruntă cu riscul de a alege între două opțiuni cu implicații negative asupra viitorului țării, scrie jurnalistul Emilian Isăilă pe pagina Spotmedia.

 

 Procesul de 9 miliarde de euro dintre foști angajați ai Petrom și Guvernul României, care ar putea secătui bugetul țării (Libertatea)

În anul 2003, când Guvernul Năstase a vândut Petrom, legea prin care s-a făcut privatizarea cuprindea și o anexă care dădea dreptul angajaților să devină acționari la companie. Astfel, salariații din perioada octombrie 1997 - septembrie 2004 puteau să cumpere, în limita totală a 8% din capitalul social deținut de stat, acțiuni la prețul la care a cumpărat atunci grupul austriac OMV, de 0,2165 de lei/titlu.

De fapt, a fost o chichiță găsită de guvernanți pentru a se asigura că salariații nu se vor opune privatizării. O chichiță care poate face o gaură de 9 miliarde de euro în bugetul țării, în condițiile în care judecătorii au decis că Guvernul României nu și-a respectat legea.

Toate guvernele care s-au perindat au evitat să aplice legea, lăsându-i pe cei 23.000 de lucrătorii de la Petrom cu buza umflată.

Amănunte în Libertatea.

 

 Roxana Mînzatu și alți cinci comisari desemnaţi vor fi audiați marți în Parlamentul European (Adevărul)

Comisiile competente ale Parlamentului European vor audia marți ultimii şase comisari europeni desemnaţi, cei propuşi pentru funcţiile de vicepreşedinţi executivi ai Comisiei Europene, între care şi reprezentanta României, Roxana Mînzatu. 

Mînzatu, desemnată vicepreşedintă executivă a Comisiei Europene pentru oameni, competenţe şi pregătire, va fi audiată de eurodeputaţi din două comisii competente, Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (EMPL) şi Comisia pentru cultură şi educaţie (CULT).

Comisia pentru drepturile femeii şi egalitatea de gen (FEMM) şi Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) - vor avea statutul de invitate la audierea Roxanei Mînzatu, ceea ce înseamnă că vor avea dreptul de a adresa şi ele câte o întrebare comisarului-desemnat al României.

În paralel cu audierea Roxanei Mînzatu, stabilită pentru14.30 ora Bruxellesului (15.30 ora României), va avea loc audierea comisarului desemnat al Franţei, Stephane Sejourne, propus vicepreşedinte executiv pentru prosperitate şi strategie industrială, scrie Adevărul.

Potrivit eurodeputaţilor români din mai multe grupuri politice, ultimii şase comisari desemnaţi nu vor avea probleme la audierile de marţi din PE, deşi cel puţin deocamdată încă se vorbeşte despre posibilitatea ca propunerile Ungariei şi Italiei să întâmpine dificultăţi din partea eurodeputaţilor.