Rural

Reforma politicii agricole conune (PAC), până unde pot merge ambiţiile de mediu aplicate în sectorul agricol, impactul regulamentelor europene asupra sectorului agricol sunt temele care au fost dezbătute la Congresul european al fermierilor desfăşurat la Bucureşti. Concluziile sunt că este nevoie de continuarea dialogului între instituţiile europene şi organizaţiile de fermieri.

Invitați la Rural: Florentin Bercu, director executiv UNCSV, Ionel Arion, preşedinte Pro Agro şi preşedinte AAC, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Salonul agroalimentar de la Paris a ajuns la a 60-a ediție. Anul acesta, tradiționalul eveniment se desfășoară în perioada 19-23 octombrie și organizatorii își propun să atingă câteva recorduri: sunt prezenți 7.500 de expozanți din 130 de țări, sunt așteptați 285.000 de vizitatori din 200 de țări, sunt prezentate 400.000 de produse expuse pe o suprafață totală de 145.000 de metri pătrați și și-au anunțat vizita 100 de delegații oficiale internaționale.

La Salonul de la Paris vor fi prezenți 1.000 de jurnaliști din 57 de țări.

Care sunt noutățile acestui an în materie de conferințe organizate cu ocazia SIAL? Au fost alese patru teme importante, și anume lanțurile de aprovizionare durabile, inteligența artificială, responsabilitatea socială a companiilor și tendințele în materie de gastronomie de pe continentul african.

Ca de obicei, în cadrul SIAL va fi acordat un premiu al evenimentului. Anul acesta, premiul va fi dedicat temelor privind responsabilitatea socială a companiilor. Inițiativa marchează o nouă etapă în angajamentul salonului agroalimentar pentru promovarea practicilor durabile și responsabile social ale industriei alimentare la nivel global. La SIAL, participă 90 de producători români din industria alimentară.

Sindicatele fermierilor francezi, implicate în promovarea profesiilor agricole

Cel mai puternic sindicat al fermierilor francezi, Federația Națională a Sindicatelor Agricultorilor (FNSEA), se implică într-o amplă campanie de promovare a profesiilor agricole în rândul tinerilor care se află la vârsta de orientare vocațională, se arată într-un material de informare publicat pe site-ul organizației. Acțiunile sindicatului, care se derulează în parteneriat cu un operator dedicat activităților de formare profesională în Franța, se concentrează pe crearea de conținut multimedia și pe mobilizarea influencerilor. Scopul este de a capta atenția tinerelor generații și de a evidenția carierele posibile în sectoarele agricol, alimentar și pescuit. În același timp, federația sindicală își încurajează membrii să devină ambasadori ai noii imagini a agriculturii și ai meseriilor din domeniu, care evoluează datorită inovațiilor tehnologice. Rezultatele campaniei sunt încurajatoare: peste o sută de milioane de afișări generate în doar cinci luni și aproape 5 milioane de vizualizări pentru videoclipurile realizate cu influenceri.

Copa-Cogeca celebrează Ziua internațională a femeilor din mediul rural

Copa-Cogeca a sărbătorit în data de 15 octombrie Ziua internațională a femeilor din mediul rural. A fost un prilej pentru a arăta rolul pe care îl joacă femeile agricultor și din mediul rural în sistemele alimentare și în dezvoltarea economică a zonelor rurale europene.

„Trebuie să asigurăm oportunități egale pentru femei în toate domeniile agricole. A venit vremea să doborâm barierele și să încurajăm femeile să își asume inovația și roluri de lideri în agricultură”, a declarat Francesca Gironi, președinta Comitetului femeilor din Copa-Cogeca.

Organizația participă la două proiecte cu finanțare europeană care sprijină dezvoltarea antreprenoriatului feminin și inovația în agricultură. Primul proiect, Grass Ceiling, promovează egalitatea de gen în sistemele rurale și agricole inovative, iar al doilea, GAEA, se referă la asigurarea accesului femeilor la locuri de muncă și antreprenoriat în sectorul agricol.

Statele membre au votat pentru amânarea legii defrișărilor pădurilor

Statele membre au aprobat propunerea Comisiei de a amâna cu un an data de aplicare a regulamentului privind defrișările. Această amânare va permite țărilor terțe, statelor membre, operatorilor și comercianților să se pregătească pentru respectarea obligațiilor care le revin, și anume să se asigure că produsele vândute în UE sau exportate din UE nu au fost rezultate în urma defrișărilor sau degradării pădurilor după 31 decembrie 2020, potrivit unui comunicat emis săptămâna trecută de Consiliul Uniunii Europene.

Urmează ca Parlamentul European să adopte o decizie cu privire la poziția sa, cel mai probabil în sesiunea plenară din prima jumătate a lunii noiembrie, și, dacă va adopta propunerea Comisiei, normele cuprinse în regulamentul privind defrișările vor fi obligatorii începând cu 30 decembrie 2025 pentru marii operatori și comercianți și cu 30 iunie 2026 pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici.

Proiect de regulament pentru intervenții de urgență

Comisia Europeană va propune un regulament care să permită statelor membre să utilizeze fondurile de dezvoltare rurală necheltuite în perioada 2014-2022, pentru a compensa fermierii afectați de dezastrele naturale din acest an, scrie euractiv.com. Măsura face parte dintr-un pachet mai larg, de aproximativ 18 miliarde de euro, care va fi redirecționat din fondurile structurale către intervenții de urgență adresate agricultorilor, proprietarilor de păduri și IMM-urilor din industria alimentară care au înregistrat pierderi în urma fenomenelor meteorologice extreme.

Conform proiectului consultat de sursa citată, deși soluția va fi prezentată ca temporară, pentru a ajuta cele șase state membre lovite de furtuna Boris – Polonia, România, Austria, Cehia, Ungaria, Slovacia – și Portugalia devastată de incendiile forestiere din septembrie, flexibilitatea va fi acordată tuturor țărilor UE afectate de vremea extremă.

Sectorul de creştere a bovinelor este în dificultate. Scăderea numărului de capete de animale şi scumpirea inputurilor se poate compensa prin creşterea eficienţei şi tehnologii noi.

Invitați la Rural: Iasmina Blidar, director executiv Uniunea Cooperativelor Bovicoop, Mihai Horvath, preşedinte cooperativă și Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

La nivel european, există mai multe modele prin care produsele naţionale să fie promovate pe piaţa naţională şi pe cea europeană. O variantă eficientă este utilizarea standardelor de calitate comunitare.

Invitaţi: Ştefan Pădure, preşedinte Asociaţia pentru Promovarea Produselor Alimentare şi Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Industria vinului se schimbă: obiceiurile de consum și efectele schimbărilor climatice. Generația tânără a preluat, în unele situații, managementul companiilor și vrea să îndrepte firmele și tehnologia către noile cerințe ale pieței. 

Invitaţi la Rural: Mihaela De Poix, fondatoare Cramele Serve, Silviana Petre-Badea, director general Cramele Serve, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Fermierii tineri schimbă tehnologiile agricole pe care le practică în fermele pe care le administrează. De asemenea, investițiile sunt realizate pentru a crește randamentul culturilor.

Invitați la Rural: Cătălin Iliescu, tânăr antreprenor în agricultură, Teofil Dascălu, antreprenor în sectorul agricol.

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a adoptat o derogare de la normele care reglementează intervențiile PAC, oferind statelor membre posibilitatea să le plătească producătorilor agricoli avansuri mai mari din plățile directe și de dezvoltare rurală, pentru anul de cerere 2024.

Dacă țările UE vor face uz de această posibilitate, fermierii vor putea primi, începând cu 16 octombrie, până la 70% din plățile directe în avans, comparativ cu 50% în prezent. În mod similar, plățile în avans pentru intervențiile bazate pe suprafață și pentru cele bazate pe animale din cadrul dezvoltării rurale pot ajunge până la 85%, în loc de 75%, procentajul obișnuit, potrivit unei informări a Reprezentanței Comisiei Europene în România.

Decizia a fost luată la cererea statelor membre și a fost girată de comitetele de specialitate, fiind justificată de nevoia de a asigura lichiditate agricultorilor europeni care se află sub presiunea simultană a mai multor factori, precum costurile mari cu inputurile și nivelul redus al prețurilor produselor agricole, la care s-au adăugat fenomenele meteorologice nefavorabile și ratele ridicate ale dobânzilor pe piețele financiare europene.

Fermierii francezi care se află în perioada de conversie la agricultura ecologică au câștigat procesul intentat împotriva administrației de la Paris, din cauza întârzierii plății subvențiilor PAC. Tribunalele din Lyon, Bordeaux și Nantes recunosc că statul francez ar fi trebuit să efectueze plățile în maximum un an de la depunerea cererilor, un termen considerat de instanțe rezonabil, dar care nu a fost respectat. Decizia este definitivă, iar acum statul francez va trebui să-i despăgubească pe fermierii care s-au adresat justiției, se arată într-un comunicat al Federației Naționale pentru Agricultura Ecologică.

Franța nu este un caz singular în Uniunea Europeană în privința amânării plăților către fermierii aflați în procesul de conversie la agricultura organică. Germania a acordat ajutoarele cu câteva luni mai târziu în acest an, deși nu la fel de multe ca în Franța, a declarat directorul adjunct al IFOAM Organics Europe pentru euractiv.com. În Irlanda, unde administrația națională a întâmpinat dificultăți în coordonarea diferitelor scheme de finanțare, întârzierile au devenit regulă. Spania se confruntă cu probleme similare, din cauza erorilor din dosarele fermierilor.

Reprezentanții sindicatelor agricole le cer oficialilor europeni să abordeze întârzierile privind ajutorul PAC pentru fermele care trec de la agricultura convențională la cea ecologică și să armonizeze sistemul în întreaga Uniune.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, are în vedere crearea de noi instrumente financiare menite să compenseze fermierii și comunitățile locale care protejează ecosistemele. „Creditele pentru natură” ar putea fi unul dintre ele. Ideea a fost lansată de von der Leyen la o conferință pe teme de mediu, care a avut loc, recent, la München.

Sistemul ar putea fi o extensie a pieței certificatelor de carbon, invocată de von der Leyen ca un exemplu de mecanism funcțional care și-a demonstrat eficiența. „Principiul este foarte simplu. Vrei să poluezi – plătești. Vrei să eviți plata – inovezi”, a subliniat oficialul european în discursul său, adăugând că același lucru s-ar putea aplica și în cazul creditelor pentru natură. Ea a mai spus că în prezent se lucrează „intens cu statele membre pentru dezvoltarea primelor proiecte pilot care să sprijine acest proces”.

Cancelarul german Olaf Scholz dorește să amâne aplicarea noilor norme ale Uniunii Europene care urmăresc să prevină vânzarea pe piața comună a produselor rezultate în urma defrișărilor și face lobby la Bruxelles în acest sens, potrivit publicației Politico.

Scholz este primul șef de guvern din blocul comun care a cerut amânarea noilor reguli ce ar urma să intre în vigoare în luna decembrie.

Noua legislație a fost criticată în ultimele luni atât de partenerii comerciali ai UE, cât și de industriile europene. Întreprinderi din diverse sectoare, inclusiv din agricultură și silvicultură, au evocat complexitatea noilor cerințe, care le vor obliga să demonstreze că lemnul, cafeaua, cacaoa, soia, uleiul de palmier, cauciucul, bovinele nu provin de pe terenuri defrișate și au cerut o amânare pentru a-și pregăti sistemele de trasabilitate și de de due diligence.

Țări precum Brazilia, Indonezia și Malaezia susțin că regulamentul UE privind produsele asociate cu defrișările și degradarea pădurilor va stabili bariere comerciale, va afecta micii fermieri și riscă să perturbe comerțul global și să conducă la creșterea prețurilor. Potrivit EFE Agro, ministrul brazilian al agriculturii a declarat, recent, că dacă Bruxellesul nu va reevalua urgent legislația, va lua în considerare „alte mecanisme” pentru a preveni implementarea unilaterală de către UE. Executivul european exclude întârzierile solicitate, dar promite că la începutul lunii octombrie va publica documentele tehnice care vor ghida implementarea noii legislații, scrie Euractiv.  

Fermierii tineri aplică în fermele pe care le administrează bunele practici europene. Dar, îşi doresc ca reglementările politicii agricole comune să aibă în vedere şi condiţiile specifice din zonele agricole ale Uniunii Europene. De altfel, în acest an, regulamentele din domeniul agricol au devenit mai flexibile încurajând statele membre să le aplice în funcţie de dialogul cu fermierii.

Piața europeană a producției ecologice se află încă la un nivel foarte scăzut, reprezentând doar 4% din totalul pieței alimentare, și riscă să rămână dependentă de fondurile comunitare dacă nu va exista o strategie care să stimuleze cererea și oferta, este concluzia unui raport publicat recent de Curtea de Conturi a Uniunii Europene.

Auditorii Curții semnalează că, în absența unor ținte cuantificabile și a unor modalități de măsurare a progreselor înregistrate de sector, evaluarea impactului planurilor ecologice și al subvențiilor europene este un proces dificil de realizat. În perioada 2014-2022, prin politica agricolă comună, fermierii europeni au primit aproximativ 12 miliarde de euro pentru a trece la agricultura ecologică sau pentru a menține practici agricole ecologice și încă 15 miliarde de euro sunt planificate până în 2027.

Curtea consideră că obiectivul pentru 2030, care se concentrează pe extinderea suprafețelor cultivate ecologic până la cel puțin 25% din terenurile agricole europene, nu este suficient pentru dezvoltarea durabilă a sectorului. Nu este obligatoriu, ceea ce face ca ritmul de adoptare a agriculturii organice să varieze semnificativ de la un stat membru la altul. În plus, dezvoltarea sectorului trebuie stimulată de creșterea cererii de consum. Instituția europeană de audit avertizează că ținta stabilită pentru sfârșitul deceniului, care implică o dublare a ratei de conversie, „pare imposibil de atins”, însă Comisia, în răspunsul său anexat la raport, consideră că „este mult prea devreme pentru a anticipa dacă acest obiectiv va fi atins sau nu până în 2030”.

În Uniunea Europeană, Germania are cea mai mare piață de consum pentru produsele ecologice, urmată de Franța și Italia. În lume, Statele Unite ale Americii conduc topul vânzărilor cu amănuntul.

Fermierii din Bulgaria, Germania, Estonia, Italia și România vor primi compensații din rezerva de criză a Uniunii Europene, pentru pierderile cauzate de fenomenele climatice nefavorabile din primăvara acestui an și de la începutul verii. Comisia propune o alocare totală de aproape 120 de milioane de euro care poate fi completată cu până la 200% din fonduri naționale, transmite Reprezentanța Comisiei Europene în România.

Statele membre vor trebui să notifice Executivului blocului, până la 31 decembrie 2024, detaliile punerii în aplicare a măsurilor de sprijin, iar distribuirea ajutorului financiar se va face până la 30 aprilie 2025.

Propunerea va fi discutată cu toate țările UE înainte de reuniunea Comitetului pentru organizarea comună a piețelor agricole, din 7 octombrie, când va fi supusă la vot.

Politica agricolă comună include o rezervă de 450 de milioane de euro anual, creată pentru a veni în sprijinul fermierilor atunci când apar perturbări ale pieței sau evenimente excepționale care le afectează producția sau vânzările.

În luna iulie, 77 de milioane de euro au fost alocate agricultorilor austrieci, cehi, polonezi și portughezi care s-au confruntat cu fenomene climatice nefavorabile și cu perturbări grave ale pieței vinului.

Germania și Franța au reiterat apelul pentru creșterea ajutorului de minimis în sectorul agricol, în cadrul reuniunii Consiliului miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană de săptămâna trecută. Delegațiile din 16 state membre au susținut propunerea prezentată de cele două țări, de majorare a limitei pentru ajutoarele de minimis până la 50.000 de euro pentru o fermă, pe parcursul a trei ani, scrie publicația Euractiv, citând surse diplomatice. Tot la inițiativa Germaniei, subiectul a fost discutat în Consiliul Agrifish din luna aprilie a.c. când, de asemenea, s-a bucurat de o largă susținere. Un nou proiect de regulament este de așteptat să fie prezentat de Comisie în această toamnă.

Săptămâna trecută, Executivul blocului a anunțat că lansează consultări în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), prin care contestă investigația antisubvenții deschisă de China cu privire la anumite produse lactate importate din UE.

Ancheta inițiată de China vizează subvențiile din cadrul politicii agricole comune, dar și programele naționale de sprijin din Irlanda, Austria, Belgia, Italia, Croația, Finlanda, România și Cehia, ca răspuns la intenția Comisiei Europene de a percepe taxe suplimentare pentru vehiculele electrice chinezești, potrivit France24. O anchetă demarată anul trecut de UE a constatat că mașinile importate din China concurează neloial industria auto europeană.

Acum, autoritățile de la Beijing vor să verifice dacă subvențiile UE acordate pentru lapte, smântână și anumite tipuri de brânzeturi sunt compatibile cu regulile comerciale globale.

Oficialii europeni resping acuzațiile potrivit cărora produsele europene ar încălca regulile comerțului internațional. Într-un comunicat de presă, Comisia Europeană transmite că „este hotărâtă să utilizeze toate mijloacele juridice disponibile pentru a apăra industria UE împotriva utilizării abuzive a instrumentelor de apărare comercială”.

China a inițiat acțiuni similare pentru coniac și carne de porc de origine europeană.

Organizația europeană a fermierilor, Copa, și-a ales președintele. Italianul Massimiliano Giansanti va conduce lobby-ul sectorului agricol la Bruxelles pentru următorii ani, după alegerile de săptămâna trecută. În prima sa declarație din noua funcție, Giansanti a spus: „ Următoarele luni de la Bruxelles vor fi cruciale pe mai multe fronturi, începând cu prezentarea viziunii pentru agricultură și alimentație”. Mandatul lui se va concentra pe cinci priorități: o PAC mai solidă, cu un buget adecvat, un lanț alimentar mai echitabil, politici comerciale coerente, o nouă abordare a Pactului Verde și un accent puternic pe inovare și va fi sprijinit de șase vicepreședinți care vin din organizații ale fermierilor din Austria, Danemarca, Franța, Spania, Cehia și Irlanda.

Un reprezentant al fermierilor români în cea mai importantă organizație din sectorul agricol explică provocările care stau în fața autorităților și a antreprenorilor din agricultură.

Invitat la Rural: Marius Micu, vicepreședinte COPA.