Rural

Danemarca ar putea fi prima țară din lume care introduce o taxă pe emisiile de gaze cu efect de seră din fermele zootehnice, dacă Parlamentul danez va vota legea care include termenii Acordului convenit între guvern și reprezentanții sectorului agroindustrial.

Săptămâna trecută, guvernul de la Copenhaga, fermierii, sindicatele agricole, industria alimentară și grupurile de mediu au încheiat o înțelegere care are ca scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru atingerea obiectivelor climatice stabilite pentru anii 2030 și 2045, refacerea naturii, a biodiversității, a mediului acvatic și îmbunătățirea calității apei potabile.

O măsură „revoluționară” asupra căreia participanții la negocieri au ajuns la un acord comun este introducerea unei taxe imputată fermierilor pentru emisiile de gaze provenite de la animale. Taxa, în valoare de 300 de coroane daneze pe tona de dioxid de carbon, echivalentul a aproape 40 de euro, ar urma să fie introdusă în 2030, simultan cu acordarea unei facilități fiscale pentru crescătorii de animale, respectiv o deducere a impozitului pe venit de 60%. Taxa pe carbon va crește la 750 de coroane daneze în anul 2035.

Participanții la negocieri, citați într-un document emis de Ministerul danez al Economiei, se declară optimiști cu privire la viitorul agriculturii daneze și speră ca modelul din Danemarca să inspire și alte țări angajate în lupta împotriva schimbărilor climatice. Acordul încheiat după aproape cinci luni de negocieri urmează să fie supus aprobării de către Parlamentul național.

În prezent, sectorul agricol danez este cel mai mare emițător de dioxid de carbon din țară, Danemarca fiind unul dintre cei mai mari producători și exportatori de carne de porc și produse lactate din Uniunea Europeană.

 

Orientările președinției belgiene pentru negocierile privind viitoarea PAC

La finalul președinției rotative, Belgia a transmis Comisiei concluziile sale menite să ofere o direcție negocierilor pentru viitoarea politică agricolă comună. Documentul cuprinde propuneri de acțiune și remarci cu privire la provocările fermierilor, conturate în timpul protestelor recente care au avut loc la scară largă în Uniunea Europeană. Textul accentuează importanţa inovării şi cercetării pentru rezolvarea dificultăților viitoare și subliniază necesitatea simplificării procedurilor administrative, precum și rolul pe care îl joacă în acest proces statele membre. De asemenea, recunoaște importanța reînnoirii generațiilor în sectorul agricol și obstacolele cu care se confruntă tinerii care vor să înceapă o afacere în domeniu, precum accesul la finanțare și la terenuri agricole. Concluziile președinției belgiene susțin un sistem comercial echitabil, deschis, bazat pe reguli și un mediu de concurență loială.

Documentul nu a obținut însă aprobarea unanimă din partea miniștrilor agriculturii la reuniunea de săptămâna trecută și, în lipsa unui consens deplin, textul a fost publicat ca aparținând Președinției, ceea ce îi conferă mai puțină greutate politică, apreciază publicația Euractiv. România a votat împotrivă, iar Slovacia a ales să se abțină, din cauza unui dezacord în privința formulării referitoare la egalizarea nivelului subvențiilor între statele membre, un proces început în 2014 și aflat în desfășurare. Textul propus de Președinția belgiană menționa necesitatea „asigurării unei distribuții echitabile a sprijinului PAC, în special a plăților directe, între statele membre”, însă cele două țări ar fi dorit o poziție mai tranșantă în favoarea accelerării mecanismului de convergență externă.

 

Vor progresa dosarele legislative în timpul mandatului Ungariei la șefia Consiliului Uniunii Europene?

Două propuneri din strategia Farm to Fork vor fi transferate Președinției maghiare care preia, de la 1 iulie, mandatul semestrial la vârful Consiliului Uniunii Europene și va conduce lucrările Consiliului pentru Agricultură și Pescuit până la sfârșitul anului în curs: regulile UE privind culturile modificate genetic și revizuirea normelor europene cu privire la bunăstarea animalelor de fermă în timpul transportului. Președinției ungare îi va reveni și sarcina redactării primului document care va deschide calea către următoarea politică agricolă comună post-2027, potrivit unei analize realizată de publicația Politico.

Care este stadiul negocierilor în Consiliul Agrifish? Polonia, de care ar fi depins adoptarea unei poziții comune cu privire la culturile modificate genetic, a blocat textul, invocând îngrijorări legate de lipsa unor reguli privind brevetabilitatea, în timp ce propunerile de îmbunătățire a protecției animalelor în timpul transportului au fost criticate în special de țările membre nordice și sudice, care nu sunt de acord cu limitele privind durata călătoriei și cu restricțiile de temperatură.

Concluziile privind viitoarea politică agricolă comună nu vor fi ușor de trasat, pentru că se așteaptă o reconciliere a competitivității economice a fermelor agricole cu obiectivele climatice și de mediu și o viziune în perspectiva extinderii Uniunii Europene.

Politico apreciază că perioada de șase luni a președinției Ungariei „va fi probabil mai mult un moment politic decât unul marcat de progrese în dosarele legislative”.

 

Fermierii germani, nemulțumiți de sprijinul guvernamental

Asociația Fermierilor Germani consideră insuficient pachetul de sprijin pentru sectorul agricol convenit de coaliția aflată la guvernare, dar apreciază politicile de la nivelul Uniunii Europene, respectiv ajustarea cerințelor ecologice pe care fermierii trebuie să le respecte pentru a avea acces la subvențiile PAC și retragerea controversatului regulament privind pesticidele, transmite euractiv.com

Potrivit agricultorilor germani, răspunsul guvernului de la Berlin la protestele de la începutul anului este nesatisfăcător. Ei au reiterat apelul pentru crearea unui fond mutual de criză scutit de taxe și un mecanism de utilizare, în perioade dificile, a economiilor realizate în anii agricoli buni, fără ca acestea să fie impozitate.

 

Producția de cereale a Spaniei, în creștere

Fermierii spanioli recuperează din pierderile de producție înregistrate anul trecut, un an agricol catastrofal pentru mediul rural, din cauza secetei severe. Cooperativele spaniole din domeniul agroalimentar au revizuit în creștere estimările pentru producția de cereale din 2024, informează agenția EFE. Astfel, potrivit celor mai recente previziuni, Spania va produce 22,5 milioane de tone de cereale, cu aproximativ 20% mai mult decât în 2023. Recoltele de grâu, orz și porumb vor fi cu aproape 30% mai mari. Producții bune sunt anticipate și pentru ovăz, triticale și secară.

În următoarele luni, fermierii vor putea beneficia de programe cu finanţare europeană sau naţională. Sectoarele care au acces la fonduri sunt extrem de diverse şi includ pomicultura, legumicultura, industria de procesare sau achiziţia de utilaje agricole.

De asemenea, pot depune proiecte atât tineri fermieri cât şi asociaţii de producători.

Invitaţi la Rural: Călin Măglaş, consultant fonduri europene, Mihai Ivaşcu, director de marketing APIMAR, Mihaela Gherghisan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Statele membre au aprobat, săptămâna trecută, propunerea Comisiei Europene de a interzice utilizarea substanței chimice bisfenol A (BPA) în fabricarea materialelor care intră în contact cu produsele alimentare.

Decizia a fost luată în urma unei consultări publice desfășurată în perioada februarie – martie a.c. și pe baza evaluării științifice a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), care a concluzionat că substanța, care se găsește în plastic, poate produce efecte nocive asupra sistemului imunitar.

Interdicția se va aplica, în principal, utilizării bisfenolului în fabricarea ambalajelor, cum ar fi sticlele sau caserolele de plastic reutilizabile, dar și în alte articole de consum, precum dozatoarele de apă sau echipamentele folosite pentru producția de alimente, potrivit unei informări a Reprezentanței Comisiei Europene în România.

Măsura urmează să fie examinată de Parlamentul European și de Consiliu și ar putea intra în vigoare, treptat, de la sfârșitul anului.

Începând cu 2011, în Uniunea Europeană au fost adoptate mai multe restricții privind utilizarea bisfenolului, de exemplu în producția de biberoane și alte produse pentru copii sau în fabricarea hârtiei termice, iar unele state membre au introdus limitări suplimentare.

 

Continuă simplificarea normelor PAC

O nouă propunere de simplificare a normelor politicii agricole comune pentru fermierii europeni se află în dezbatere publică până în data de 9 iulie a.c. Comisia Europeană intenționează să elimine obligația statelor membre de a crește la 70% nivelul de monitorizare a suprafețelor și activităților agricole prin fotografii geoetichetate până în anul 2027 și să acorde mai multă flexibilitate în alegerea metodelor de verificare a eligibilității fermelor pentru subvențiile PAC. Astfel, fotografiile digitale cu date despre locație, realizate de fermieri prin intermediul smartphone-urilor, nu ar mai avea prioritate în comparație cu alte tipuri de date cu o valoare cel puțin echivalentă, potrivit propunerii Comisiei.

Inițiativa vine după ce rezultatele unui sondaj realizat recent au arătat că un număr semnificativ de fermieri întâmpină probleme în utilizarea dispozitivelor mobile.

 

Platformă pentru mai multă transparență în comerțul cu miere

Executivul european a lansat un apel către experți, pentru crearea unei platforme prin intermediul căreia să stabilească reguli mai clare în privința originii geografice și a compoziției mierii. Grupul de de lucru va ajuta Executivul blocului să îmbunătățească metodele pentru detectarea practicilor frauduloase în lanțul alimentar, informează Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, DG Agri.

Inițiativa a fost lansată săptămâna trecută, o dată cu intrarea în vigoare a normelor revizuite ale UE privind mierea, care stabilesc, între altele, obligativitatea indicării pe etichetă a țărilor de origine în cazul amestecurilor și cotele fiecărui stat, în ordine descrescătoare, de la jumătatea anului 2026.

Apelul este deschis până în data de 15 iulie și este adresat tuturor părților interesate din lanțul de aprovizionare cu miere, societății civile și mediului academic, iar prima întâlnire a grupului de experți este de așteptat să aibă loc în luna noiembrie 2024.

Blocul comun este al doilea cel mai mare producător de miere din lume după China, dar este și importator net din țări terțe. Apicultura este practicată în toate statele din Uniunea Europeană. Țările UE cu cea mai mare producție de miere sunt România, Spania, Ungaria, Germania, Italia, Grecia, Franța și Polonia.

În perioada 2023- 2027, 610 milioane de euro din fonduri naționale și ale Uniunii vor sprijini investițiile în sectorul apicol european, repopularea stupilor și combaterea bolilor albinelor, precum și adaptarea la schimbările climatice. De asemenea, sunt susținute financiar activitățile de promovare și serviciile de consiliere și formare în domeniu.

 

Piața sud-coreeană se deschide pentru carnea de vită europeană

Producătorii francezi și irlandezi de carne de vită vor putea relua exporturile pe piața sud-coreeană, după eliminarea restricțiilor impuse de Republica Coreea în urmă cu mai bine de două decenii din cauza focarelor de encefalopatie spongiformă bovină, cunoscută ca boala vacii nebune.

În anul 2001, Coreea de Sud, unul dintre cei mai mari importatori de carne de vită din lume, și-a închis piața pentru furnizorii din 15 state membre ale Uniunii Europene. În 2019, a ridicat barierele comerciale pentru Danemarca și Țările de Jos și acum pentru Franța și Irlanda, informează Comisia Europeană, anticipând că în curând alte țări membre vor putea exporta în statul sud-coreean.

Pentru sectorul european al cărnii de vită, comerțul internațional este o sursă importantă de venituri. Anul trecut, exporturile de carne de vită din Uniunea Europeană au depășit un milion de tone, în timp ce importurile au totalizat aproape 290.000 de tone.

 

15 state membre vor vaccin împotriva gripei aviare

Săptămâna trecută, Autoritatea pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA) din cadrul Comisiei a semnat un contract pentru achiziția a 665.000 de doze de vaccin preventiv Seqirus împotriva gripei aviare, precum și o opțiune de cumpărare a încă 40 de milioane de doze în următorii patru ani, pentru 15 state membre ale Uniunii Europene și din Spaţiul Economic European, informează Executivul blocului într-un comunicat de presă. Primele transporturi pleacă spre Finlanda.

Vaccinul este destinat celor mai expuși lucrători la potențiale transferuri de gripă aviară de la păsări sau animale. „Deşi ameninţarea gripei aviare pentru populaţia generală rămâne scăzută, trebuie să protejăm persoanele expuse unui risc mai ridicat, lucrătorii agricoli sau anumiţi medici veterinari”, a declarat Stella Kyriakides, comisar european pentru sănătate și siguranță alimentară, citată în comunicat. Achizițiile sunt voluntare.

Alegerile europene marchează un moment de ajustare a politicii agricole comune europene. Este de așteptat ca aplicarea în continuare în România a planului strategic să vină cu o serie de schimbări pentru sectorul vegetal și o creștere a investițiilor în sectorul de procesare.

Am discutat subiectul la Rural cu Sorin Moise, secretar de stat la MADR și Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

 

Comisia Europeană continuă măsurile de simplificare a accesului fermierilor la fondurile programului european de subvenții PAC și de reducere a sarcinii administrative a autorităților naționale.

În comunicarea adoptată săptămâna trecută, care urmează să fie transmisă statelor membre, Executivul blocului aduce clarificări privind utilizarea forței majore de către sectorul agricol al UE, în cazul apariției unor fenomene meteorologice extreme ale căror consecințe nu puteau fi prevenite, și propune scutirea fermierilor de la depunerea cererilor individuale și de la furnizarea de dovezi pentru a-și menține sprijinul PAC.

În comunicarea Comisiei sunt stabilite condițiile care permit aplicarea forței majore și a circumstanțelor excepționale tuturor fermierilor dintr-o zonă afectată, fără a mai fi necesare date specifice la nivelul exploatațiilor și evaluări de la caz la caz. Confirmarea producerii evenimentelor de forță majoră și delimitarea geografică revin autorităților naționale, pe baza unor dovezi relevante, cum ar fi datele satelitare ale zonei afectate.

 

Un nou ajutor de stat de aproape o jumătate de miliard de euro, pentru fermierii polonezi

Fermierii polonezi vor primi un ajutor de stat în valoare totală de 486 de milioane de euro, adică 2,1 miliarde de zloți polonezi, informează Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru agricultură, pe rețeaua socială X.

Măsura este adresată producătorilor mici și mijlocii de cereale, în special cultivatorilor de grâu, secară, orz, triticale, care riscă să-și piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăților de pe piața agricolă provocate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Subvențiile, aprobate recent de Comisia Europeană, vor fi acordate din bugetul național.

În materie de ajutoare de stat, Polonia se detașează clar de restul statelor membre. De la începerea conflictului din Ucraina, până la sfârșitul primului trimestru al anului în curs, Polonia acordase fermierilor săi subvenții în valoare de aproximativ 4 miliarde de euro prin scheme de ajutor de stat, beneficiind de Cadrul temporar de criză instituit de Executivul european.

 

Importurile de produse agricole din Rusia și Belarus, sancționate

Statele membre au adoptat, săptămâna trecută, un regulament care vizează majorarea taxelor pentru cereale, semințe oleaginoase și produse agricole derivate din Rusia și Belarus, până la un nivel menit să stopeze importurile acestor mărfuri în piața comună, transmite un comunicat de presă emis de Consiliul Uniunii Europene.

Potrivit publicației online Euractiv, care citează surse diplomatice ale UE, regulamentul a fost aprobat cu sprijinul tuturor țărilor membre, cu excepția Ungariei, care s-a abținut. Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Lituania și Suedia au susținut, în timpul reuniunii statelor membre, o declarație prezentată de Letonia, care cere extinderea restricțiilor și asupra altor produse agricole rusești. Letonia a impus deja unilateral un embargo asupra importurilor de produse agricole din cele două țări până în iulie 2025 și, ulterior deciziei autorităților letone, premierul polonez a anunțat că va cere Comisiei să sancționeze importurile rusești și belaruse la nivelul Uniunii Europene.

În ultima decadă a lunii martie, Comisia a transmis Consiliului propunerea sa de creștere a taxelor de import pentru produse agricole care provin direct sau indirect din Federația Rusă și din Republica Belarus, pentru a preveni destabilizarea pieței Uniunii Europene prin direcționarea stocurilor rusești către statele membre și pentru a stopa exporturile de cereale însușite ilegal din teritoriile ucrainene ocupate.

Măsurile, adoptate de țările europene, vor intra în vigoare la 1 iulie 2024 și nu vor afecta tranzitul către piețele terțe.

 

Statele membre caută instrumente suplimentare de gestionare a crizelor agricole

Țările din Uniunea Europeană solicită completarea instrumentelor de gestionare a crizelor din sectorul agricol european, resurse adecvate și o mai mare flexibilitate în cheltuirea fondurilor, pentru a permite acordarea în timp util a sprijinului.

La reuniunea Consiliului Agrifish de săptămâna trecută, în timpul alocat dezbaterii cu privire la viitorul gestionării crizelor în agricultura europeană, miniștrii de resort din blocul comun au subliniat că suportul acordat agriculturii trebuie să fie mai flexibil și mai eficient, astfel încât să permită statelor să susțină măsurile de prevenire a crizelor ținând cont de particularitățile și de caracteristicile lor geografice și fără să crească sarcina administrativă pentru fermieri. Printre elementele menționate pentru prevenirea crizelor s-au numărat importanța cercetării, inovării și formării profesionale, precum și rolul sistemelor de asigurare și reasigurare, informează un comunicat al Consiliului.

În cadrul întâlnirii, mai multe state membre au prezentat cele mai relevante evoluții de pe piețele lor agricole și sugestii pentru îmbunătățirea legislației europene.

Polonia a expus situația producătorilor de fructe afectați de scăderea randamentelor, din cauza condițiilor meteo nefavorabile în zone pomicole și viticole importante: reducerea bruscă a temperaturilor în luna aprilie, după nivelurile ridicate din perioada ianuarie-martie. Pierderile de recolte sunt în curs de evaluare, însă pe baza informațiilor furnizate de producătorii locali, care anticipează daune importante, Polonia consideră că Executivul european ar trebui să ia măsuri pentru a lansa un ajutor excepțional adresat fermierilor afectați.

Cipru se confruntă cu deficit de apă, volumele stocate în lacuri și baraje fiind cu mult sub cele din aceeași perioadă a anului trecut, și îngrijorările se amplifică dincolo de preocupările agricole imediate, din cauza riscului izbucnirii unui incendiu forestier în zonele împădurite ale țării.

Slovacia a semnalat că problema calității duble a produselor alimentare comercializate în spațiul european persistă, invocând o evaluare recentă a situației pe piața locală.

Delegația română a prezentat propuneri legate de utilizarea în continuare a substanțelor neonicotinoide ca tratament al semințelor, pentru a se evita pierderea marilor culturi din Europa de Sud-Est, arealul de creștere și de dezvoltare pentru dăunători precum Tanymecus.

Danemarca a făcut apel la nevoia unor reglementări simplificate și favorabile inovației în sectorul agroalimentar, care se confruntă cu provocări diverse: schimbări climatice, pierdere de biodiversitate și concurență globală.

Germania și Austria insistă în favoarea extinderii obligatorii a etichetării țării de origine pentru produsele alimentare comercializate pe piața comună și cer Comisiei să prezinte o propunere în acest sens, pentru a ajuta consumatorii atunci când fac alegeri de achiziții și a favoriza lanțurile de aprovizionare mai scurte. În prezent, în Uniunea Europeană, indicarea țării de origine este obligatorie doar pentru unele produse alimentare, cum ar fi ouăle, fructele și legumele proaspete, mierea, uleiul de măsline și anumite tipuri de carne.

Domeniile horticole au avut, în ultimii ani, evoluţii diferite. Sectorul viti-vinicol şi cel floricol s-au dezvoltat, cel legumicol are în continuare potenţial de creştere.

Experţii cred că este nevoie de investiţii în sectorul de procesare, iar producătorii care au dezvoltat afaceri în domeniul floriculturii se aşteaptă la o creştere a vânzărilor în următorii ani.

Invitaţi: prof. univ. Adrian Asanică, decanul Facultăţii de Horticultură din cadrul USAMV Bucureşti, Dan Vasile, co-fondator Pepiniera Sibiu.

Recent, COPA COGECA, organizație reprezentativă la nivel european, a făcut public un manifest în care arată schimbările pe care le doresc fermierii europeni de la viitoarea politică agricolă comună. Printre altele, se propune o simplificare a birocrației în sectorul agro-alimentar, alocarea unui buget european mai mare pentru agricultură și întărirea poziției comisarului de specialitate în cadrul Comisiei Europene.

În contextul protestelor fermierilor europeni din primele luni ale anului și al alegerilor pentru Parlamentul European, schimbările propuse de fermieri devin importante. Va fi ascultată vocea fermierilor?

Se vor găsi mijloacele administrative și financiare, la nivel european și național, pentru ca planurile naționale strategice să fie aplicate în concordanță cu cererile producătorilor agricoli?

De asemenea, rămân pe agenda europeană și națională teme precum reînnoirea generațională, dar și necesitatea unei educații practice și a unor politici favorabile care să faciliteze accesul tinerilor la finanțare și terenuri agricole.

Guvernul României a demarat în urmă cu câțiva ani un program de modernizare a liceelor cu profil agricol.Programul constă în dotarea cu mijloace tehnice și cu o nouă bază materială a unităților de învățământ. De asemenea, se dorește darea în folosință a unor suprafețe de teren pe care liceele să își poată dezvolta feme didactice și de cercetare.

Finanțările europene sunt direcționate și către tinerii antreprenori din agricultură sau către tinerii care doresc să se stabilească în mediul rural.

Sunt teme puse în discuție la dezbaterea organizată de RFI România la Liceul Tehnologic „Nicolae Bălcescu” din Alexandria.

Moderatori: Constantin Rudnițchi și Andreea Orosz

Producătorii de carne de porc din rasele autohtone de porc Bazna și Mangalița sunt încurajați să se dezvolte. Statul oferă subvenții, dar amenințarea pestei porcine africane planează și asupra gospodăriilor în care cresc porci din rase locale.

Invitaţi la Rural: Ioan Cleja, preşedintele Asociaţiei crescătorilor de suine Mangaliţa şi Bazna, prof. Ioan Ladosi, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), Mihaela Gherghisan, corespondent RFI România la Bruxelles.

 

Protestele fermierilor europeni au dus la o ajustare a măsurilor incluse în cadrul politicii agricole comune. Totuși, viitoarea Comisie Europeană și viitorul Parlament European vor trebui să găsească un echilibru între cererile agricultorilor și nevoia reformării sistemului agricol european.

Invitați: Dacian Cioloș, europarlamentar, fost comisar european pentru agricultură, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles, Dacian Badea, președinte al Consilului de administrație al Silvania Bio, Cecilia Țugulia, antreprenor Magazia Morăriței.

 

Jumătate din cooperativele agricole locale funcționează doar “pe hârtie”, dar autoritățile nu fac nimic pentru a reglementa situația. Cu toate acestea, asocierea este o miză importantă pentru agricultura românească și ca atare este încurajată prin programe cu finanțare europeană și prin acordarea de facilități fiscale naționale.

Invitați la Rural: Oana Ganea, sociolog, Centrul Român de Politici Europene (CRPE), Florentin Bercu, director executiv UNCSV și Lorand-Aurelian Țăpuc, inginer montanolog, antreprenor, fondator al unei cooperative din zona montană.