Rural

Un studiu privind sursele de proteine pentru hrana animalelor în Uniunea Europeană, realizat de un consorțiu extern la solicitarea Direcției Generale pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, arată că dependența de importuri din țări terțe nu poate fi eliminată nici prea ușor, și nici prea curând, dar o reducere este posibilă prin măsuri de stimulare a producției în statele membre, prin diversificare și accelerarea activităților de cercetare printr-un efort comun, public-privat.

„Chiar și cu voință politică puternică, trecerea de la situația din prezent până la importul zero de produse bogate în proteine ar dura zeci de ani”, acceptând că acest lucru ar fi realizabil, apreciază autorii studiului.

Pe termen mediu și lung, opțiunile posibile de reducere a dependenței de importuri pot fi doar o combinație de pârghii administrative și de proteine alternative care trebuie să fie disponibile pe o perioadă mai lungă, să răspundă nevoilor nutriționale ale animalelor și să aibă un preț rezonabil. În privința politicilor Uniunii Europene, studiul recomandă creșterea temporară a sprijinului cuplat pentru culturile proteice. Programele operaționale PAC și fondurile de dezvoltare rurală ar putea sprijini fermierii și lanțurile valorice să investească în proteine alternative. Statele membre ar putea să includă în mod sistematic măsuri de sprijinire a culturilor proteice în planurile lor strategice - PAC, dar ar putea, de asemenea, să instituie planuri naționale specifice. Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania și Țările de Jos au astfel de strategii naționale.

În cadrul actualei politici agricole comune, 20 de state membre au inclus în planurile lor strategice stimulente pentru culturile de leguminoase și proteice și se preconizează că suprafața care beneficiază de sprijin va crește de la 4,2 milioane de hectare în 2022, la 6,4 milioane de hectare în 2023 și la aproape 7 milioane de hectare în 2027. În plus, programele ecologice sprijină, indirect, producția de leguminoase.

Totuși, studiul arată că o creștere a diversificării producției de plante bogate în proteine în Uniunea Europeană necesită terenuri agricole disponibile. De exemplu, înlocuirea a 50% din importurile echivalente de boabe de soia ar însemna schimbarea destinației a 6,6 milioane de hectare de teren agricol.

Efectivele de animale din Uniunea Europeană, în scădere

Efectivele de animale din Uniunea Europeană s-au redus în 2023, comparativ cu 2022, continuând tendința remarcată în ultimul deceniu, potrivit datelor provizorii publicate săptămâna trecută de Biroul european de statistică, Eurostat. Populațiile de porcine și bovine au fost mai mici cu 1%, numărul ovinelor a scăzut cu 3%, iar cel al caprinelor cu 5%, cu evoluții diverse în rândul statelor membre.

Croația și Irlanda au înregistrat scăderi bruște ale efectivelor de porcine în 2023, cu 10% fiecare, în schimb în Bulgaria și Malta au fost consemnate creșteri accentuate (+21%).

Letonia a înregistrat cea mai mare scădere a populației de bovine (-6%), urmată de Lituania, Estonia, Portugalia, Finlanda și Ungaria (-3%). Cipru a fost singura țară cu o creștere modestă (+1%), în timp ce în Malta, Polonia și Irlanda efectivele de bovine au rămas aproape neschimbate față de nivelurile din 2022.

Anul trecut, Uniunea Europeană avea înregistrate 133 de milioane de porci, 74 de milioane de bovine, 58 de milioane de ovine și 11 milioane de caprine, informează Eurostat.

Excedent comercial agroalimentar mai mare în februarie

Blocul comercial european rămâne cel mai mare exportator global de produse agroalimentare. Excedentul realizat de Uniunea Europeană în urma schimburilor internaționale a ajuns la 6,2 miliarde de euro în februarie, cu 24% peste nivelul din ianuarie, potrivit celui mai recent raport lunar privind comerțul agroalimentar, publicat săptămâna trecută de Comisie.

În ansamblu, atât importurile, cât și exporturile se mențin stabile în comparație cu anul trecut.

Regatul Unit este în continuare prima destinație pentru exporturile UE, cu volume mai mari de bere, cidru și alte băuturi, carne de porc, preparate din fructe și fructe cu coajă lemnoasă livrate în februarie 2024, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Statele Unite ale Americii reprezintă a doua piață de desfacere. Deși au rămas la un nivel ridicat, exporturile agroalimentare ale Uniunii către China și Rusia au scăzut în ultimul an.

Importurile din Argentina, Australia, Canada, Indonezia și Ucraina s-au redus față de 2023, din cauza scăderii volumelor și a prețurilor pentru anumite mărfuri. Între timp, au crescut importurile din Coasta de Fildeș, Egipt, Maroc, Tunisia și Turcia, determinate de produsele din cacao, de fructe și fructe cu coajă lemnoasă.

Amendă de sute de milioane de euro pentru abuz de poziție dominantă

Gigantul american Mondelēz, unul dintre cei mai mari producători de ciocolată și de biscuiți din lume, a fost amendat de Comisia Europeană cu 337 de milioane de euro, pentru abuz de poziție dominantă pe piețele statelor membre. Potrivit unui comunicat de presă emis săptămâna trecută de Executivul european, producătorul cu sediul în Statele Unite ale Americii, al cărui portofoliu include mărci cunoscute, precum Côte d'Or, Milka, Oreo, Toblerone și TUC, a restricționat comerțul transfrontalier cu diverse produse de ciocolată, biscuiți și cafea, prin mai multe acorduri anticoncurențiale sau practici concertate care au acoperit toate piețele Uniunii Europene în perioada 2006-2020.

În urma investigației, Comisia a constatat că practicile ilegale ale Mondelēz au împiedicat comercianții cu amănuntul din blocul comun să achiziționeze produse din statele membre unde acestea erau mai ieftine și să le comercializeze pe alte piețe, mai scumpe, pe care le-a izolat de comerțul liber pentru a evita reducerea prețurilor în detrimentul consumatorilor.

Executivul blocului a reamintit, o dată cu prezentarea rezultatului anchetei, că orice persoană sau companie afectată de un comportament anticoncurențial poate aduce subiectul în fața instanțelor din statele membre și poate solicita despăgubiri. De asemenea, persoanele sau companiile care dețin informații despre practici anticoncurențiale pe piața unică pot sesiza Comisia Europeană, sub protecția anonimatului, accesând instrumentul de avertizare disponibil pe portalul instituției.

Fermierii români şi cei europeni şi-au făcut publice măsurile pe care le propun pentru următorii ani. Măsurile propuse sunt legate de nemulţumirile manifestate pe parcursul acestui an.

Discutăm cu Cristina Cionga, director adjunct Forumul APPR și Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

 

Săptămâna trecută, Consiliul Uniunii Europene a adoptat formal relaxarea regulilor de mediu ale politicii agricole comune (PAC), ca răspuns la preocupările exprimate de fermieri în ultimele luni și ținând cont de impactul evoluțiilor geopolitice, precum consecințele invadării Ucrainei de către Rusia, și al fenomenelor meteorologice extreme, se arată într-un comunicat de presă.

Normele actualizate asigură simplificarea, reduc sarcina administrativă a fermierilor și oferă o mai mare flexibilitate în ceea ce privește respectarea anumitor condiționalități de mediu.

După semnarea actului legislativ de către reprezentanții Consiliului și ai Parlamentului European, acesta va fi publicat în Jurnalul Oficial și va intra în vigoare în ziua următoare, până la sfârșitul lunii mai. Fermierii vor putea aplica retroactiv unele dintre noile norme referitoare la condiționalitățile de mediu pentru anul de cerere 2024.

 

Crește eficiența culoarelor de solidaritate UE-Ucraina

Comisia Europeană, Ucraina, Republica Moldova, România și SUA au inaugurat, în data de 16 mai, punctul modernizat de trecere a frontierei dintre Ucraina și Republica Moldova de la Reni. Acest punct de frontieră, renovat cu sprijin european, va permite fluidizarea traficului pe cale rutieră în ambele sensuri și o mai bună conectivitate între Ucraina, Republica Moldova și România, ca parte a inițiativei privind culoarele de solidaritate, informează Reprezentanța Comisiei Europene în România.

Până în prezent, culoarele de solidaritate au permis Ucrainei să exporte 136 de milioane de tone de bunuri, din care aproape jumătate cereale, semințe oleaginoase și produse conexe, și să importe 52 de milioane de tone de mărfuri. Culoarele de solidaritate au generat venituri de aproximativ 50 de miliarde de euro pentru economia Ucrainei și au permis importul de bunuri din blocul comun în valoare de aproximativ 107 miliarde de euro.

Creșterea eficienței benzilor de solidaritate, combinată cu prelungirea suspendării taxelor de import și a cotelor Uniunii Europene pentru exporturile ucrainene până la 5 iunie 2025, cu un mecanism de plafonare a volumelor pentru anumite produse sensibile, confirmă angajamentul blocului de a menține sprijinul acordat Ucrainei.

Potrivit unui comunicat de presă emis la începutul săptămânii trecute de Comisia Europeană, cu ocazia reînnoirii așa-numitelor măsuri comerciale autonome, instituțiile Uniunii și Ucraina lucrează pentru a ajunge la un acord asupra unei liberalizări tarifare reciproce pe termen mai lung, ca parte a procesului de integrare a acestui stat pe piața internă a blocului comun.

 

Noi orientări privind utilizarea pesticidelor interzise și regimul derogărilor

Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din ianuarie 2023, conform căreia statele membre nu pot autoriza tratarea semințelor cu substanțe interzise „în mod expres” de legile comunitare, face obiectul discuțiilor în cadrul reuniunii Comitetului permanent pentru plante, animale, alimente și furaje din această săptămână.

Potrivit unei știri Euractiv, în 22 și 23 mai, Comitetul va dezbate cu ușile închise interpretarea și noile orientări ale Comisiei propuse în urma hotărârii CJUE. În cea mai recentă versiune a proiectului de ghid văzută de publicația citată se arată că statele membre nu pot acorda derogări pentru produse care conțin substanțe a căror utilizare în aer liber este interzisă „în mod expres” în Uniunea Europeană din 2018.

În pofida deciziei de anul trecut a Curții Europene, mai multe state membre, printre care România, Letonia și Cehia, au continuat să autorizeze neonicotinoide și alte pesticide restricționate. Spania, Grecia, Polonia și Estonia au susținut o interpretare mai restrânsă a deciziei CJUE, pledând pentru încetarea derogărilor doar pentru neonicotinoizi și nu pentru alte substanțe interzise.

Euractiv scrie că utilizarea altor substanțe neautorizate în Uniune ar putea continua, în anumite condiții, justificate, deoarece CJUE s-a pronunțat doar împotriva celor interzise în mod expres.

 

Vânzările produselor de protecție a plantelor, în scădere

Vânzările de pesticide s-au redus în Uniunea Europeană, în cea mai mare parte ca urmare a creșterii prețurilor inputurilor agricole. Aproximativ 320.000 de tone de produse de protecție a plantelor au fost vândute în 2022, în scădere cu 10% față de volumele comercializate cu un an în urmă, potrivit celor mai recente date publicate de Biroul european de statistică.

Franța, Spania, Germania și Italia, principalii producători agricoli din blocul comun, au înregistrat cea mai mare pondere în totalul vânzărilor de pesticide din UE. Scăderi remarcabile se observă în Italia (-37%), Portugalia (-36%) și Grecia (-33%).

 

Croația și România, cele mai afectate de pesta porcină africană

În anul 2023, numărul focarelor de pestă porcină africană (PPA) în fermele din Uniunea Europeană a crescut de cinci ori față de 2022, fiind afectate animale domestice din 14 state membre. Această evoluție a fost determinată, în principal, de introducerea și răspândirea virusului în Croația și de reizbucnirea bolii în România, potrivit unui raport publicat recent de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA).

Cele mai multe focare de PPA la porcii domestici au fost sezoniere, fiind raportate în perioada iulie-octombrie. Vârfuri de iarnă au fost consemnate numai în Polonia, Slovacia și Ungaria.

Zonele de restricții s-au redus pentru porcii domestici în Polonia, Slovacia și Bulgaria, iar situația epidemiologică a mistreților s-a îmbunătățit în Germania și Ungaria, mai arată analiza EFSA.

 

Organizațiile de mediu presează Comisia Europeană să pună capăt exporturilor de animale vii

Organizațiile neguvernamentale intensifică presiunile asupra Comisiei Europene pentru a pune capăt exporturilor de animale vii, după aprobarea de către Parlamentul Marii Britanii a unei interdicții în acest sens, transmite publicația Euractiv.

Săptămâna trecută, un proiect de lege care interzice exportul de bovine, caprine, porcine și cabaline a trecut de etapa finală în Parlamentul britanic și se îndreaptă către avizul regal înainte de a deveni lege, scrie France24.

Activiștii de mediu consideră că acesta este un moment de referință pentru bunăstarea animalelor și îndeamnă blocul Uniunii Europene să urmeze exemplul.

În luna decembrie 2023, Comisia Europeană a propus înăsprirea regulilor privind comerțul cu animale vii, prin reducerea timpilor de călătorie, creșterea spațiului disponibil, limite de temperatură, norme mai stricte pentru transportul maritim, însă nu a vizat interzicerea exporturilor.

Militanții pentru bunăstarea animalelor sunt de părere că interdicțiile din afara Uniunii Europene vor impulsiona Comisia să revizuiască legislația și să pună capăt transportului de animale vii pe distanțe lungi. Noua Zeelandă a interzis deja această practică în 2023 și, anul trecut, un tribunal brazilian a impus interdicții pentru exportul de bovine din porturile țării. Australia s-a angajat, recent, să elimine exportul de ovine până la 1 mai 2028.

Când la nivel european sunt stabilite obiective precum dezvoltarea lanţului scurt, agricultura sustenabilă şi utilizarea resurselor la nivel local, România poate oferi câteva exemple de antreprenori care au reuşit să dezvolte afaceri în mediul rural.

Invitaţi: Anca Vlad, antreprenoare, proprietara unui punct gastronomic local, Adrian Despi, antreprenor din judeţul Timiş, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

 

Agențiile de mediu avertizează blocul comun că riscă să nu atingă obiectivul Organizației Națiunilor Unite de reducere la jumătate, până în anul 2030, a risipei de alimente pe cap de locuitor și obligațiile juridice care decurg din Directiva-cadru privind deșeurile.

40% din alimente sunt risipite la nivel global, provocând aproximativ 8%-10% din emisiile mondiale și utilizând aproape 28% din suprafața agricolă a lumii - mai mare decât China și India la un loc, semnalează Biroul European de Mediu, cea mai vastă rețea de agenții de profil, într-un comunicat transmis vineri, 10 mai.

Comisia Europeană a propus reducerea pierderilor de alimente cu 30% în gospodării, restaurante și retail și cu 10% în activitățile de procesare, față de anul 2020, iar Parlamentul a ridicat nivelurile la 40% și, respectiv, la 20%, prin poziția adoptată luna trecută. Urmează ca statele membre să ajungă la un acord comun cu privire la proiectul Comisiei și au această ocazie la următoarea reuniune a miniștrilor de mediu, din 17 iunie.

Grupurile de mediu propun accelerarea acțiunilor prin creșterea țintelor de reducere în industria de prelucrare a alimentelor până la cel puțin 25%, însă nu multe state membre consideră realizabil acest lucru. Potrivit publicației Euractiv, țări precum Germania, Țările de Jos și Austria își doresc mai multă ambiție.

Propunerea Executivului european a fost una dintre cele două acțiuni promise pentru a lupta împotriva risipei alimentare în blocul comun, ca parte a politicii „De la fermă la consumator”. Cealaltă a fost revizuirea datei de expirare marcată pe etichetele produselor. Anul trecut, executivul Uniunii Europene a lansat o consultare publică pentru a aborda neînțelegerile cu privire la etichetarea produselor alimentare. Până în prezent, o propunere concretă referitoare la acest aspect nu a fost avansată, mai scrie Euractiv.

 

Curtea de Conturi Europeană avertizează: recuperarea banilor UE cheltuiți necorespunzător durează prea mult

Curtea de Conturi Europeană, în raportul său special publicat în data de 7 mai a.c., recomandă Comisiei să ia în considerare acțiuni suplimentare pentru recuperarea mai rapidă a fondurilor UE cheltuite necorespunzător. Constatările auditului Curții arată că, de regulă, trec între 14 și 23 de luni de la încheierea activităților finanțate din bani publici, fără respectarea cerințelor UE, până la emiterea unei cereri de rambursare, iar returnarea sumelor poate dura ani, și avertizează că procesul poate încetini chiar mai mult în cazul ajutoarelor directe acordate fermierilor. „În lipsa unui stimulent, există riscul ca rata recuperărilor în agricultură să scadă”, atenționează auditorii Curții, făcând referire la faptul că politica agricolă comună pentru perioada 2023-2027 nu mai cuprinde regula introdusă în 2006, prin care statele membre suportau o parte din suma nerecuperată, în cazul în care corecțiile durau prea mult.

Pentru Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), cuantumul total al cheltuielilor neconforme detectate în perioada 2007-2022 a fost de 2,4 miliarde de euro, cele mai mari valori fiind raportate de Franța, Italia, Spania și Polonia. 52 % din această sumă a fost recuperată până la sfârșitul anului 2022, iar restul a fost fie anulat (9%), fie reprezintă datorii restante (39%). În analiza sa, Curtea a observat diferențe semnificative între statele membre în privința ratelor de recuperare și de anulare. Cea mai mare rată de recuperare a fost consemnată în Austria (92%), iar cea mai mică în Polonia (17%), în timp ce ponderea anulărilor a variat între 0%, în Austria și alte câteva state printre care și România, și 48%, în Țările de Jos.

 

 

Franța aprobă utilizarea experimentală a unor soluții de combatere a dăunătorilor obținute din surse naturale

Ministerul francez al agriculturii susține logistic și financiar dezvoltarea unei soluții naturale împotriva îngălbenirii sfeclei de zahăr, una dintre cele mai frecvente boli ale acestei plante. Produsul, testat experimental pe o suprafață de 500 de hectare, se bazează pe kairomoni. Acestea sunt molecule mirositoare care au un efect respingător asupra afidelor, dăunători ai sfeclei de zahăr. În felul acesta se poate reduce nivelul de infestare și se pot amâna tratamentele cu insecticide.

Din cauza unei ierni foarte blânde, riscul de îngălbenire a sfeclei este, anul acesta, foarte mare, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii din Franța. Pentru a lupta împotriva afidelor, dăunători responsabili de transmiterea bolii numită îngălbenirea sfeclei, experții francezi recomandă o strategie care să includă întărirea nivelului epidemiologic, supravegherea afidelor, luarea unor măsuri profilactice precum smulgerea lăstarilor de sfeclă afectați și, ca ultimă soluție, utilizarea tratamentelor cu insecticide.

Proiectul-pilot, care presupune testarea diferitelor amestecuri de compuși organici volatili cu scopul de a perturba comportamentul afidelor, se derulează în cadrul Planului Național de Cercetare și Inovare și este finanțat cu o sumă de aproximativ 300.000 de euro.

 

Așteptări limitate în privința redresării consumului alimentar

Prețurile alimentelor rămân în continuare ridicate, iar acest lucru combinat cu perspectivele reduse de creștere economică limitează așteptările de normalizare a consumului, se arată în raportul privind previziunile pe termen scurt pentru piețele agricole din Uniunea Europeană, publicat de Comisie la începutul lunii în curs.

Se anticipează că producția de cereale a blocului va crește în acest an agricol, datorită randamentelor mai bune, și este confirmată redresarea producției de zahăr. Oferta de lapte din statele membre va rămâne relativ stabilă, în pofida scăderii efectivelor de vaci de lapte, iar producția și exporturile de brânzeturi și unt din piața comună ar putea continua să avanseze în 2024.

Cererea pentru carnea de pasăre este estimată în creștere, în schimb se previzionează o scădere a consumului și producției de carne de vită. De asemenea, producția de carne de porc se va reduce ușor.

Fermierii europeni continuă să se confrunte cu incertitudini legate de evenimente meteorologice extreme imprevizibile, conflicte geopolitice în curs, creștere economică mai scăzută. Costurile cu inputurile rămân peste nivelurile anterioare pandemiei de COVID-19, ratele dobânzilor încă ridicate și persistă presiunea cheltuielilor cu forța de muncă, se mai arată în raportul Comisiei.

 

Mercosur revine pe agenda negociatorilor

Negociatorul-șef al Uniunii Europene, Rupert Schlegelmilch, speră să poată încheia acordul cu blocul comercial sud-american Mercosur după alegerile europene, scrie Agenția EFE. Oficialul european a explicat în timpul unei vizite în Uruguay că semnarea tratatului a fost întreruptă pentru a se asigura că a fost pe deplin aliniat la standardele legate de sustenabilitate, cum ar fi angajamente mai puternice privind defrișarea sau punerea în aplicare a Acordului de la Paris, și a afirmat că, acum, aceste aspecte sunt mult mai detaliate. Schlegelmilch a admis că protestele fermierilor izbucnite în Europa la începutul acestui an au încetinit negocierile, dar, în același timp, s-a delimitat de declarațiile președintelui francez, Emmanuel Macron, care a spus, recent, că textul acordului este învechit și ar trebui deschise noi tratative.

Dacă Acordul UE-Mercosur, care se negociază de două decenii, ar fi semnat, acesta ar fi cel mai mare parteneriat al blocului până în prezent, acoperind 10% din populația lumii și 20% din PIB-ul global.

 

Comisia Europeană a publicat primul său raport privind punerea în aplicare a inițiativei „Viziunea pe termen lung pentru zonele rurale ale UE”. Documentul, prezentat Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor, prezintă un bilanț al acțiunilor desfășurate de la lansarea Pactului rural, din 2021, și câteva teme de reflecție pentru conturarea viitoarelor politici europene după 2027, respectiv politica agricolă comună și programele complementare de sprijin.

Raportul Executivului european trece în revistă indicatorii actuali reprezentativi pentru zonele și regiunile rurale din statele membre. Iată câteva exemple:

Îmbătrânirea demografică este mai rapidă în regiunile rurale decât în mediul urban, din cauza migrației și a creșterii naturale mai lente a populației. În perioada 2019 – 2022, ponderea populației cu vârste de peste 65 de ani a crescut cu 1,1 puncte procentuale, în regiunile rurale. Fenomenul îngrijorează, pentru că spațiul rural asigură securitatea alimentară a continentului, acoperind 77% din terenurile destinate agriculturii și 79% din pădurile și zonele naturale.

Numărul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani, care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, numiți statistic NEETs, crește în rândul populației din satele europene, iar femeile tinere din această categorie înregistrează cea mai mare dinamică.

În schimb, mediul rural este un catalizator al tranziției energetice. 72% din energia produsă din surse regenerabile provine din zonele rurale ale Uniunii Europene și se estimează că 78% din potențial este încă neexploatat. De asemenea, se observă o îmbunătățire a competențelor digitale de bază în mediul rural și o tendință de creștere a numărului de persoane care dobândesc noile aptitudini, deși decalajul față de orașe este același din 2021, cu 15 puncte procentuale sub nivelul zonelor urbane.

 

Fermierii au obținut simplificarea PAC

Săptămâna trecută, reprezentanții statelor membre în cadrul Comitetului special pentru agricultură au aprobat măsurile de simplificare a politicii agricole comune (PAC) propuse de Comisia Europeană, ca răspuns la preocupările exprimate de mediul agricol, un demers salutat de sindicatul fermierilor europeni, Copa-Cogeca, într-un comunicat de presă.

Măsurile nu modifică principalele obiective ale PAC, ci oferă flexibilitate fermierilor pentru a-și putea adapta practicile și a răspunde într-un mod durabil la presiunile climatice, la instabilitatea geopolitică și incertitudinile pieței, precizează comunicatul organizației agricultorilor europeni.

Revizuirea anumitor acte de bază ale politicii agricole comune urmărește simplificarea, reducerea sarcinii administrative și asigurarea unei mai mari flexibilități în ceea ce privește respectarea de către fermieri a anumitor condiționalități de mediu legate de accesarea subvențiilor PAC, precum și scutirea fermelor mici, care dețin mai puțin de 10 hectare, de controale și sancțiuni aferente cerințelor de condiționalitate.

Propunerile urmează să fie adoptate de Parlamentul European, și se așteaptă ca acest lucru să se întâmple în ultima decadă a lunii aprilie, iar apoi de Consiliu. Se preconizează că modificările vor intra în vigoare până la sfârșitul lunii mai.

 

Legea privind noile tehnici genomice și restaurarea naturii, în impas

Aprobarea legislației care relaxează regulile privind noile tehnici genomice (NTG) va trebui să aștepte până la următorul mandat legislativ, a confirmat ministrul belgian al agriculturii, David Clarinval, în marja Consiliului pentru Agricultură și Pescuit de marți, 26 martie, scrie publicația Euractiv. El a spus totuși că președinția belgiană va continua să lucreze pentru a ajunge la o poziție comună între țările Uniunii Europene în perioada rămasă până la sfârșitul mandatului.

Negocierile pe marginea propunerii de regulament au rămas blocate în Consiliu din decembrie anul trecut. Printre punctele controversate la nivelul statelor membre sunt brevetele pentru plantele NTG, împărțirea produselor în două categorii și normele de etichetare.

Adoptarea legii privind refacerea naturii este, de asemenea, în impas, după eliminarea votului de pe ordinea de zi a reuniunii miniștrilor mediului de la începutul săptămânii trecute, ca urmare a retragerii sprijinului de către Ungaria și a pierderii majorității oricum aflată la limita susținerii politicii de mediu.

Textul de lege asupra căruia Consiliul și Parlamentul ajunseseră la un acord provizoriu aduce noi norme pentru refacerea a cel puțin 20% din zonele terestre și maritime ale Uniunii Europene până în anul 2030 și este o parte importantă a Strategiei pentru biodiversitate.

Euronews scrie că amânarea votului asupra Legii restaurării naturii este consecința protestelor larg răspândite ale fermierilor, care au insuflat prudență suplimentară în țările UE și teama guvernelor naționale de a fi privite că acționează în dauna intereselor agricole.

 

Sorgul, o cultură care prinde teren

Franța este cel mai mare producător european de sorg-boabe și sorg furajer, iar în ultimii ani suprafețele destinate acestei culturi s-au extins semnificativ datorită cererii în creștere. Producția estimată pentru anul 2023 se cifrează la 320.000 de tone și mai mult de jumătate a fost vândută pe piețele Uniunii Europene, în principal în Spania, care absoarbe două treimi din exporturile franceze de sorg. Alte destinații sunt Belgia, Țările de Jos, Italia și Marea Britanie, potrivit organizației interprofesionale europene a sorgului, Sorghum ID. Producția de sorg a Franței este utilizată, în special, pentru furaje.

În Polonia, se preconizează că această cultură, în prezent nesemnificativă, se va dezvolta pentru a fi utilizată ca materie primă în instalațiile de producere a biogazului, alături de porumb și alte reziduuri agricole. Printre avantajele sorgului sunt rezistența la secetă și ritmul rapid de creștere.

În Uniunea Europeană se produc peste 800.000 de tone de sorg, anual, iar Franța și Italia au cea mai mare contribuție, cu aproximativ 550.000 de tone.

Comisia Europeană propune creșterea utilizării în agricultură a gunoiului de grajd prelucrat, în demersul său de revizuire a Directivei Nitraților, introdusă în anul 1991 cu scopul de a proteja apele împotriva poluării cu produse chimice provenite din surse agricole.

Inițiativa, lansată în data de 19 aprilie a.c., se află în dezbatere publică pentru patru săptămâni, până la 17 mai, și vizează, între altele, creșterea utilizării fertilizanților obținuți pe bază de gunoi de grajd (produsele RENURE) peste limita stabilită de normele în vigoare, de 170 de kilograme de azot la hectar.

Potrivit proiectului Comisiei, folosirea gunoiului de grajd și a gunoiului de grajd procesat ar putea reduce expunerea fermierilor la prețurile volatile ale îngrășămintelor minerale. În plus, ar putea contribui la reducerea costurilor aferente colectării și depozitării dejecţiilor animaliere.

Soluția propusă de Executivul european a fost salutată de marile organizații de fermieri, care cer acum măsuri similare cu privire la digestat, dar contestată de Biroul European de Mediu, care a descris-o drept „un alt cadou pentru fermieri” în absența unor studii de impact, potrivit publicației online Euractiv.

În primul trimestru al anului trecut, pe fondul crizei fertilizanților, al prețurilor ridicate și al dependenței blocului comun de produsele rusești, o rezoluție depusă de eurodeputatul Norbert Lins, în numele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European, cerea Executivului să evalueze efectele utilizării gunoiului de grajd prelucrat și să-l redefinească, iar apeluri în acest sens au fost transmise de mai multe state membre, printre care Țările de Jos, Danemarca, Italia, și reiterate, recent, de fermierii olandezi. Examinarea legislației actuale este în curs și va ține cont de rezultatul unei consultări publice la care au fost invitate să participe toate părțile interesate, în perioada decembrie 2023 – martie 2024, însă Comisia a decis să lanseze o soluție provizorie, până la definitivarea evaluării.

 

Consultări privind viitorul ajutoarelor de stat în sectorul agricol primar

Țările Uniunii Europene sunt chemate să-și exprime opiniile cu privire la proiectul de prelungire a perioadei de relaxare a normelor privind ajutoarele de stat adresate sectorului agricol primar și, implicit, a secțiunii aferente din Cadrul temporar de criză și de tranziție instituit după invadarea Ucrainei de către Rusia. „Această prelungire va permite statelor membre să continue să le furnizeze fermierilor cuantumuri limitate ale ajutoarelor, acolo unde este necesar, și să se asigure că măsurile de sprijin pentru situații de criză sunt puse în aplicare în mod eficace”, transmite Executivul de la Bruxelles într-un comunicat de presă.

La reuniunea Consiliului European din ultima decadă a lunii martie, șefii de stat și de guvern i-au recomandat Comisiei să proiecteze măsuri de sprijin suplimentar pentru fermierii din blocul comun, sugerând extinderea Cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat (TCTF) după luna iunie 2024. Într-un sondaj al Comisiei din 27 martie privind expirarea unor părți din TCTF, statele membre au subliniat că perturbările pieței apărute în urma războiului Rusiei împotriva Ucrainei persistă și afectează în special sectorul agricol primar, care se confruntă cu provocări importante și se află sub presiune financiară. În acest context, Comisia a elaborat o propunere de prelungire limitată a cadrului care relaxează normele de acordare a ajutoarelor de stat și intenționează să adopte cât mai curând posibil modificările, ținând seama de feedbackul primit de la statele membre, se mai arată în comunicatul Executivului european.

 

Sondaj privind simplificarea normelor PAC, rezultate preliminare

Rezultatele preliminare ale sondajului privind simplificarea normelor politicii agricole comune (PAC) și clarificarea surselor de complexitate arată că o treime dintre fermierii intervievați lucrează mai mult de șase zile pe an pentru sarcinile administrative, pentru 24% timpul necesar este de cinci până la șase zile, iar pentru 38% de una până la patru zile lucrătoare, informează Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a Comisiei Europene (DG Agri). Majoritatea fermierilor care au participat la sondaj (78%) apelează la un ajutor extern pentru a-și pregăti și depune cererea de subvenții PAC. Ajutorul este oferit fie de asociații de fermieri și cooperative (în 36% din cazuri), fie de societăți private, precum firme de consultanță sau bănci (25%), sau de autorități publice (18%).

Jumătate dintre respondenții care solicită sprijin PAC nu utilizează dispozitive mobile pentru a transmite autorităților fotografii marcate geografic, iar din cei 50% care le folosesc, aproximativ jumătate invocă probleme, considerând, în special, că sunt consumatoare de timp, că sunt dificil de utilizat sau că lipsește feedbackul cu privire la acuratețea imaginilor furnizate. În privința controalelor la fața locului, în ultimii trei ani, 36% dintre exploatațiile incluse în anchetă au fost vizitate o singură dată, în timp ce 16% dintre ferme au primit cel puțin trei vizite, însă nu obligatoriu în legătură cu PAC, iar pregătirea acestor controale necesită între o jumătate de zi și o zi de lucru pentru 63% dintre agricultorii verificați.

Sondajul a fost realizat în perioada 7 martie-8 aprilie a.c. la inițiativa Comisiei Europene și a colectat aproape 27.000 de răspunsuri. O analiză detaliată a cercetării va fi disponibilă în a doua jumătate a anului.

 

10 ani de la lansarea primului observator european al piețelor agricole

Primul observator european al piețelor agricole a sărbătorit săptămâna trecută, în data de 16 aprilie, cea de-a 10-a aniversare. Este vorba despre Observatorul pieței laptelui înființat în anul 2014 de Comisia Europeană, cu un an înainte de încheierea regimului cotelor de lapte, informează Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG Agri). De atunci, a servit ca model pentru mai multe sectoare, precum al cărnii, al zahărului, al culturilor, fructelor și legumelor, vinului, îngrășămintelor și pentru Observatorul lanțului alimentar a cărei lansare este așteptată în luna iulie a.c.

DG Agri marchează aniversarea Observatorului laptelui trecând în revistă avantajele înființării acestuia pentru sectorul de profil din Uniunea Europeană, în care activează aproximativ 530.000 de ferme, majoritatea de familie, și pentru actorii din lanțul de aprovizionare cu lapte și produse lactate. Observatorul oferă o imagine asupra producției, asupra prețurilor, asupra dezvoltării sectorului de procesare și comerțului cu principalele produse lactate, de asemenea, transmite analize pe termen scurt, în timp util.

Iată câteva exemple care arată volumul schimburilor comerciale ale României cu produse lactate, pe relația intracomunitară. În anul 2023, vânzările de unt din România pe piețele statelor membre au totalizat o sută de tone și au fost efectuate în principal în Bulgaria, dar cumpărările au depășit 16.100 tone, cele mai mari cantități provenind din Polonia (aproape 6.300 tone) și Germania (3.400 tone). În aceeași perioadă, operatorii comerciali locali au livrat 15.000 de tone de brânză în Uniunea Europeană, în special în Grecia și în Italia, dar achizițiile s-au cifrat la 109.500 tone, principalii furnizori fiind Germania, Polonia și Italia.