
Sign up to save your podcasts
Or


Tatiana Niculescu este unul dintre scriitorii care s-a aplecat cu mare atenție asupra perioadei de la începutul secolului trecut, realizând mai multe biografii.
Printre ele, cele ale Reginei Maria, a lui Nae Ionescu sau Corneliu Zelea Codreanu, dar a recuperat și povestea de iubire dintre regele Carol și Elena Lupescu.
Ea lansează, în aceste zile, și o carte cu șapte povești de iubire spectaculoase din urmă cu 100 de ani, „Nepovestitele Iubiri”.
Și mi-a mai spus Tatiana ceva uimitor. "Epidemia asta ne-a obligat să ne uităm unii în ochii altora."
Am a întrebat-o întâi, dacă în cercetările ei, s-a întâlnit cu relatări ale epidemiei de gripă spaniolă de acum 100 de ani.
Recent, premierul Cîțu spune c-a a găsit niște sporuri de care nu auzise niciodată. Nu le-a numit, dar unele le știm: spor de antenă, spor de arhivă, spor de Covid la prefectură. Și aici ajungem la povestea noastră, pe care am auzit-o joi, la România în Direct.
Poate vă întrebați cum se dă sporul de radiații. De 10 la sută. Păi e simplu. Vine un evaluator, face o măsurătoare și stabilește care sunt valorile de radiații rezultate din aparatele cu pricina, face un document cu care angajații merg pe linie ierarhică în sus și iau sporul.
Doar că din când în când, instituția cu pricina mai dă și de un evaluator corect. Și omul, de cinste sau de frică, chiar se apucă să facă treabă. Unul din aceștia a sunat deunăzi la emisiune să ne spună ce-a găsit.
La România în Direct am stat de vorbă cu un medic român, chirurg la Brașov. M-a anunțat că pleacă din nou. Și nu neapărat pentru că nu i-ar fi bine aici, dar pentru că "nu se regăsește în societatea noastră." A obosit să facă toate lucrurile pe care trebuie să le facă un medic aici. L-am întrebat ce am putea face noi ca să-l oprim. Răspunsul este mai jos.
Coincidența face ca înainte cu două zile de incendiul de la Balș să fi vorbit cu Alexander Nanau, autorul documentarului Colectiv. Documentarul așteaptă în aceste zile să afle dacă va intra pe lista scurtă a filmelor internaționale care concurează pentru Oscar. Mai multe publicații îl dau favorit la câștigarea trofeului, iar artiști, critici sau politicieni ca Barrack Obama îl laudă. Filmul despre minciuna oficiale despre răniții din incendiul de la Colectiv a fost apreciat și-n țară. Drept urmare, președintele Iohannis ar fi vrut să-l decoreze pe Alexander Nanau, dar acesta a refuzat din cauza lipsei de sprijin pentru cultură în timpul pandemiei.
Invitatul meu de astăzi construiește un drum. Aceasta nu este o metaforă, ci chiar așa este. Via Transilvanica se numește drumul construit de asociația Tășuleasa Social a lui Alin Ușeriu și ține de la Putna la Drobeta Turnu Severin. Este un drum turistic, o cărare, pe plaiuri frumoase. Și doar una dintre acțiunile Tășuleasa care se ocupă de ajutorarea copiilor săraci, împăduriri și maratoane speciale. Da, maratoane, pentru că, v-ați dat seama, Alin este fratele lui Tibi Ușeriu, cel care a câștigat de două ori cea mai grea cursă de anduranță la poli.
Mi-am dorit foarte mult ca primul invitat din 2021 să fie un om foarte tânăr. Eu cred că urmează un deceniu al schimbării în România și că o nouă generație va veni să conducă societatea. O generație care nu mai are niciun fel de legături cu comunismul și tranziția. Iar Selly este unul dintre liderii săi de opinie. Urmărit în online de trei milioane de persoane, el a purtat în ultimele luni mesajul unei generații despre reforma școlii din România.
Totuși în discursul său există o parte care trebuie pusă la încercare. Dacă școala românească este atât de inadcvată pe cât spune, cum se face că produce tineri ca el? Adică închegați, care știu să vorbească, au milioane de urmăritori și o grămadă de curaj.
Pe doctorul Gabriel Tatu-Chițoiu l-ați cunoscut pe acest blog în mai multe rânduri. De-a lungul timpului, stând de vorbă, doctorul mi-a povestit despre zilele pe care le-a petrecut în spital în timpul revoluției din decembrie 1989. Medicii din spitalul Floreasca, unde a fost cardiolog vreme îndelungată, au fost consemnați la muncă vreme de o lună, din decembrie până pe 18 ianuarie.
Asta înseamnă că doctorul Tatu și colegii săi au trecut prin toate acele întâmplări care zdruncină mintea și sufletul omului, în momente uriașe de tensiune. Întâmplări la limită, amenințări, necunoscuți cu arme, sute de morți și răniți care au fost aduși în spital. "Toată viața am să țin minte cifrele, nu pot să le uit. Așa cum nu pot să uit că ofițerii aveau un singur glonț în cap sau în gât, iar soldații erau ciuruiți." Și, desigur, nici imaginea zecilor de tineri omorâți la Otopeni care au fost aduși la Floreasca. "Erau niște copii și asta făcea lucrurile mai cumplite."
Am strâns această poveste la un loc pentru mărturiile trebuie păstrate, auzite și duse mai departe. Pentru că România nu a dovedit legal ce s-a întâmplat atunci, dar putem judeca pe baza miilor de lucruri pe care le-a văzut fiecare dintre noi.
Ieri dimineață am publicat aici interviul cu Ana Blandiana în care povestește de cartea sa de memorii, Soră lume. Un fragment al interviului a mers în Deșteptarea. E vorba de povestea spusă de doamna Blandiana despre una dintre nopțile revoluției în care un grup de jurnaliști francezi merge pe străzile din București ca să stea de vorbă cu oamenii.
Într-una din nopți, jurnaliștii francezi se întâlnesc cu un pluton de militari, în Piața Revoluției. Francezii îi întreabă diverse lucruri, dar unul dintre militari vrea să afle ceva. Momentul este descris va fiind fascinant de Ana Blandiana, mai ales că întrebarea rostită îi dă o mare încărcătură.
"Ce se poate face cu libertatea?"
Soldatul de atunci asculta Europa FM, chiar la acea oră. "Mi-e greu să vă spun ce-am simțit atunci. Ce emoții, ce amintiri mi-a stârnit. Eram un copil de 20 de ani și am recunoscut-o atunci pe Ana Blandiana. Să aud asta la radioul pe care-l ascult zilnic a fost senzațional."
Partea lui de poveste este în acest podcast
Am stat de vorbă cu Ana Blandiana imediat după alegeri, odată cu apariția cărții sale de memorii, Soră lume. E mai curând o carte a memoriei de călătorie și a unor întâmplări extraordinare pe care le-a trăit de la Paris la Moscova. V-o recomand cu încredere.
Memoriile Anei Blandiana sunt cuprinse în povestiri care vă vor fascina și care se întind de-a lungul câtorva decade grele ale României. Cartea arată o serie de întâlniri și personaje memorabile ale lumii scriitoricești din România, dar și din Europa, într-o perioadă în care, nouă, comunismul ne apăsa din greu viețile. Multe dintre scenele dureroase ale vieții obișnuite, Ana Blandiana și soțul său Romulus Rusan le-au prins în Memorialul Victimelor Comunismului de la Sighet, muzeu pe care cei doi l-au inițiat și structurat. Am pornit în dialogul nostru întrebând-o pe Ana Blandiana cum îi este în această perioadă de izolare.
Ana Blandiana se dovedește în acest interviu, un personaj fascinant prin încărcătura povestirilor sale, dar mai ales prin concluziile riguroase pe care le pune lumii în care trăim.
"Am ratat primii ani de libertate. Ne-a plăcut mai mult s-o consumăm decât să construim cu ea. Am folosit-o ca să facem Paștele în Dubai și Crăciunul la Las Vegas. "
"Pandemia asta mi-a arătat că proștii și deștepții sunt împărțiți egal între țările lumii."
"Nu o să vă placă Europa de peste 25 de ani pentru c-am început să ne negăm rădăcinile creștine."
Doctorul Gabriel Tatu-Chițoiu este renumit pentru profesionalismul său, dar și pentru pasiunea sa pentru alergări și maratoane. El promovează de zeci de ani sănătatea inimii prin alergare și este cel care a înființat Athletic Cardio Club, o instituție care reunește medici și pacienți ce vor să alerge împreună. Și, da, aleargă uneori la nivel de semi profesioniști. E tratamentul cel mai bun pe care doctorul Tatu-Chițoiu îl recomandă tuturor, înainte de a deveni pacienți. Vreme de mulți ani a fost președintele Societății Române de Cardiologie, iar acum face parte din consiliul de conducere.
Am vorbit despre cum să abordăm rațional această epidemie. Și de ce crede doctorul Tatu că virusul de azi este cel mai cuminte dintre cei cunoscuți din familia SARS-COV. O să auziți, însă și despre pacienți de-ai săi, care și-au cumpărat tuburi de oxigen sau de excese în privința medicamentației preventive. Dar și despre cum se protejează el.
Și, da, am lăsat un capitol special funcționării României. "E o țară în care profesioniștii sunt jos, în țărână, și cu oportuniștii la butoane".
From the publisher's feed

25 Listeners

10 Listeners

3 Listeners