Miercuri a avut loc un moment simbolic în Parlamentul României. Sau cel puțin așa l-a dorit PSD, fix la un an de la încarcerarea lui Liviu Dragnea. Fostul său partid a respins toate inițiativele de modificare a codurilor penale și a altor legi din justiție,  care se mai aflau în Parlament. Să fie acesta un moment de îndreptare? Renunță PSD la politica de ciuntire a legii din România?

La fix un an de când Liviu Dragnea face pușcărie și la o zi de când acestuia i s-a respins o nouă cerere de eliberare,PSD a adus în plen un noian de legi de modificare a justiției. Nu mai puțin de șapte. Erau depuse fie de fruntași PSD, fie de formațiuni satelit ale acestuia, dar și de PNL.

La București a avut loc un moment diplomatic important pe care trebuie să-l semnalăm. Ministrul de externe, Bogdan Aurescu s-a întâlnit cu omologul său de la Budapesta, Péter Szijjártó, prima dată după ce relațiile dintre cele două state au ajuns la cel mai tensionat nivel din ultimii ani. Momentul aduce însă și o dezvăluire despre modul în care autoritățile române privesc activitățile economice ale Budapestei în Transilvania.

Îmi închipui că în criza COVID și-n cea economică nu ați mai avut vreme să vedeți și ce se întâmplă între România și Ungaria. Așa că o să recapitulez un pic. 

Despre rostul și rolul examenelor în viața noastră. Aceasta ar fi trebuit să fie discuția de astăzi, dar cu pași repezi ea s-a transformat în dacă mai dăm examene sau nu. Grupuri de profesori, părinți și elevi susțin că evaluarea națională și Bacalaureatul nu ar mai trebui date în acest an. Motivul ține de siguranță sanitară și încălcarea drepturilor civile. 

Ministerul Educației a publicat calendarul examenelor din acest an. Bacalaureatul și Evaluarea Națională vor avea loc la datele dinainte știute, la jumătatea lunii iunie, dar în condiții sanitare mai stricte. Adică elevii vor sta la cel puțin doi metri distanță unii de alții și vor purta mască. 

Există, însă, asociații ale profesorilor, unii părinți și unii elevi, care resping această idee. Motivele sunt de mai multe feluri. În primul rând este chestiunea sanitară, deoarece statul nu poate asigura securitatea tuturor celor implicați în proces, elevi și profesori.

Mai, jos, câteva fragmente din România în Direct dedicată temei

O să vorbim astăzi despre unul dintre paradoxurile acestei crize sanitare, care duce la rezolvarea unei situații ce n-are soluție de ani de zile. E vorba de condițiile de muncă ale românilor sezonieri în străinătate. După ce mulți dintre ei s-au îmbolnăvit, ministerele muncii din România și Germania anunță schimbări. 

Prima schimbare se va produce de anul viitor în industria cărnii din Germania. Ministerul muncii spune că de la 1 ianuarie, lucrătorii nu vor mai veni prin subcontractor, ci direct la poarta fabricii. Condițiile de protecție socială oferite de firmele subcontractoare erau diferite față de cele oferite de patronii fabricii. Plus că având între ei și angajator un lanț de firme, muncitorii români pierdeau și la banii cu care erau angajați. Asta ar trebui să se schimbe. 

Înțelegerea este obținută de ministrul muncii, Violeta Alexandru, care a mers să vadă situația din Germania. Dincolo de entuziasmul autorităților române, ceea ce vedem acum este o picătură într-un ocean. 

Se adună semnalele că România este într-un moment critic în ce privește finanțele sale. Și nu e vorba doar de criza COVID, ci de modul aventuros în care  fost și este gestionat statul român. De data asta, semnalul de îngrijorare profundă vine de la Bruxelles.

În fiecare primăvară, Comisia Europeană redactează un raport de convergență. Adică un document care arată punctele tari și slabe ale societăților din fiecare stat membru. E o analiză care se face câteva luni și-ți arată cât de aproape sau departe ești de standardele pe care Uniunea le cere de la membrii săi. Analiza merge de la domenii privind politica fiscală și până la educație, sănătate sau transporturi. E cel mai bun rezumat pe care un cetățean european îl poate avea despre țara sa. 

Unul dintre punctele analizei europene spune că ”Sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice ale României era deja în pericol înainte de izbucnirea epidemiei de COVID-19 ca urmare a deficitelor bugetare ridicate și a creșterii semnificative preconizate a costurilor legate de îmbătrânirea populației, în special a pensiilor”.

Sigur că ce-o să vă spun eu acum pare cam ciudat, după în ce multe părți ale țării au fost și mai sunt coduri portocalii de ploaie și vânt. Dar furtunile acestea ascund de fapt o nouă dramă pe care să o traversăm în acest an: în partea noastră de lume este cea mai mare secetă din ultimii 100 de ani. Și nu avem timp să ne mai uităm și la asta.

Toate datele arată că Europa Centrală și de Est are cele mai scăzute cantități de apă din ultima sută de ani. Un raport meteorologic spune că la Berlin, în aprilie,  a fost mai uscat ca în Sahara. Unul dintre meteorologii de top ai țării a declarat că în Sahara tot mai găsești 20 de litri de ploaie pe metru pătrat pe lună, dar la Berlin au fost zero. Asta vine după alți ani cu debite mici, 2018 și 2019. În Germania sunt deja focuri de vegetație, iar adâncimea medie a râului Elba este de 95 de centimetri, la jumătate din valoare obișnuită. Fermierii se pregătesc pentru un nou an prost. 

În Cehia, lucrurile stau și mai rău. E cea mai grea secetă din ultimii 500 de ani.

Cum era de așteptat ne îndreptăm către o amnistie generală în materia amenzilor din starea de carantină. Există deja un proiect de lege depus de ALDE în acest sens. Ce efecte va avea, însă asupra societății, această iertare în masă?

Proiectul a fost depus de ALDE, Pro România și UDMR. Mă surprinde absența semnăturilor PSD și chiar sunt curios cum se va raporta partidul lui Marcel Ciolacu la această chestiune. Proiectul este unul care argumentează drepturile și libertățile civile și respectarea acestora cât mai aproape de litera legii. Și este în spiritul solicitărilor cu care Avocatul Poporului a blocat stare de urgență la CCR. 

Chiar deciziile CCR sunt la baza argumentației care propune scutirea de la plata amenzilor pentru trei sute de mii de persoane. Fac excepție actele de tulburare a liniștii publice din perioada respectivă, adică bombardierii și fuga din locurile de izolare. 

Știu că toată lumea se concentrează la criza sanitară și la cea economică, dar politicienii români au și alte treburi de care nu v-au povestit încă. Fără știrea voastră, o nouă lege va duce mandatele primarilor și ale președinților de consilii județene la cinci ani. Legea e deja adoptată la Cameră, tacit. Și a primit și avizele necesare la Senat. Ce se întâmplă?

Legea este depusă de UDMR și a trecut fluierând de Camera Deputaților. De vreme ce toată lumea era atentă la coronavirus s-a considerat că nu e necesară  o dezbatere pe o chestiune esențială a democrației. Legea spune că mandatele aleșilor locali vor fi, de la următoarele alegeri, mai lungi cu un an. Adică, cine se alege la iarnă va fi primar, consilier sau președinte de CJ până în 2025. 

În expunerea de motive se spune că acest lucru s-a întâmplat și în alte state precum Germania, Austria sau Belgia. După care, s-ar evita sincopele în administrarea orașelor, iar diverșii politicieni locali ar fi feriți de crizele politice naționale. 

Începe ziua libertății și a relaxării, spune multă lume,  dar eu aș zice că e mai curând o zi a responsabilității. Și că trebuie să ne schimbăm modul de a privi viața pentru o foarte lungă perioadă de timp. Boala nu dispare și că va trece foarte mult timp până când nu va mai fi un pericol. Întâmplarea următoare cred că va convinge

Președintele companiei Sanofi, Paul Hudson, una dintre corporațiile din domeniul farmaceutic a anunțat recent că Statele Unite ale Americii au dreptul la cea mai mare precomandă pentru un vaccin ”deoarece guvernul american și-a asumat cel mai mare risc în dezvoltarea produsului.” Mai pe șleau: americanii bagă bani în dezvoltarea vaccinului de către Sanofi și bagă mai mulți decât alte state. Asta deși nu știu dacă compania va ajunge la un rezultat. 

Cursa vaccinului este purtată de mai multe companii, institute publice și universități, dar nu toate vor reuși să găsească produsul. Cine îl va găsi, va câștiga, însă cel mai mare premiu din istorie. De asta guvernul american bagă bani în mai multe companii, iar Trump, personal, stă de vorbă cu șefii corporațiilor. Deja o astfel de atitudine stârnise scandal în Germania, unde americanii investiseră serios într-una din companii. 

Bătălia pentru starea de alertă, dată de Parlament și Guvern, cu intervenția CCR, are o semnificație mai profundă decât cine se așează într-o postură electorală mai bună. Este de fapt un test pentru democrația noastră care trebuie să reziste, indiferent de modul în care ne plac sau nu actorii. 

Sesizată de Avocatul Poporului, CCR a decis că limitare unor drepturi cetățenești în România poate fi decisă doar de Parlament nu și de către guvern. Iar acest lucru se poate face doar pe o perioadă limitată. Știu că decizia nu pică bine președintelui și guvernului, dar ea este necesară pentru limpezirea spațiului nostru democratic pe viitor.

De fapt, bătălia care se duce este între pandemie și democrație. Trebuie să admitem că, în România, puterea a fost exercitată în ultimele luni doar de câteva persoane. Putem să le numărăm pe degetele de la o mână: Iohannis, Orban, Vela, Arafat și Tătaru. Asta a fost necesar pentru că era nevoie de decizii rapide. Și putem cădea de acord că fără aceste decizii, În România ar fi putut fi mai rău.