striblea's podcast

Școala pare să devină un fel de Cenușăreasa principiilor. Câtă vreme treaba e lămurită pentru majoritatea copiilor, iar acest an școlar va fi șters din registre, pare că nu contează cum mergem mai departe. Dar, timid, o idee incorectă își face simțită apariția: să nu mai dăm examene. 

O asociație a învățătorilor, Asociația generală a Învățătorilor din România, cere guvernului ca examenele de Evaluare Națională și Bacalaureat din acest an să nu se mai dea, dacă nu toți copii pot să le dea online. Asociația atrage atenția că la aceste examene nu se vor prezenta mulți dintre elevi și dintre profesori de teama bolii. Motivul ar fi că în timpul examenelor nu poate fi respectată distanțarea fizică între copii sau între profesori. Un alt argument este că elevii nu pot fi struniți și că e posibil să vină din familii care au bolnavi sau nu au respectat regulile.

Este prima oară când o astfel de poziție este exprimată public și-n mod oficial.

Vine relaxarea și eu cred că acesta este cel mai greșit termen cu putință pe care-l putem folosi. Nu știu de cea am impresia că greul de-abia acum începe.

Guvernul a trimis Parlamentului un proiect de lege prin care stabilește așa numitele măsuri de relaxare care vor fi aplicate din 15 mai. Mă rog, dat este incertă, de vreme ce PSD a și spus deja că votul ar putea avea loc tocmai săptămâna viitoare. Dar asta o să vedem ceva mai târziu. 

Deocamdată este important să știm că, de luni, cel mai probabil, la muncă se va intra în ture decalate. Că se va putea intra doar cu mască și după ce ți-a fost luată temperatura. Că în autobuz sau metro, vei sta la locuri stabilite clar și aflate măcar la un metru distanță.

Guvernul a anunțat o amnistie fiscală parțială. Dar aceasta este doar o veste bună într-o grămadă de altele care sunt proaste. Și care vin să spună că, dacă nu ne mișcăm mai repede, economia noastră își va reveni greu de tot. 

Amnistia anunțată de guvern scutește de plata penalităților și a dobânzilor pe cei care nu-și achitaseră datoriile până la 31 martie. Nu și de principal. E firesc așa pentru că și cei care au plătit trebuie să aibă un sentiment de corectitudine. Per ansamblu, situația nu este, însă, bună deloc, așa cum arată două studii recente. 

Primul este barometrul Smartbill, compania care oferă facturarea electronică pentru 65 de mii de firme mici și mijlocii. Pe baza sondării facturilor emise de 20 de mii de companii, se vede o scădere a cifrei de afaceri, în aprilie, cu 20 la sută față de anul trecut. Primele trei luni ale anului fuseseră în creștere. 

Astăzi o să vă arăt cum, încă o dată, realitatea nu ține cont de alegeri și nici de campanii electorale. Toate planurile economice ale guvernului au primit un duș rece de la Bruxelles. De acolo aflăm că prognoza pentru deficitul bugetar al României în 2020 este de 9,25 la sută

Da ați auzit bine. 9,25 la sută. Păi, o să-mi spuneți domnul Cîțu ne-a spus că o să fie de peste 6 la sută doar. Desigur. Comisia Europeană care a publicat această prognoză de primăvară nu are, însă, alegeri în toamna acestui an. Și nici nu are de ce să spună că lucrurile arată mai bine decât speram, așa cum spune ministrul de finanțe. 

Pe scurt, prognoza Comisiei Europene spune că vom avea o scădere a economiei de șase procente și nu de aproape două cum a zis guvernul. Apoi la anul vom crește cu peste patru procente, dar deficitul se va duce la peste 11 la sută.

Hotărârea CEDO care spune că doamna Kovesi a fost îndepărtată incorect din funcția de șef al DNA este cea mai recentă piatră de moară la gâtul Curții Constituționale. Și poate e timpul, dacă-mi dați voie la o parafrază, să spunem, Iohannise, fă ceva!

Sper că vă amintiți la ce mă refer. Este celebra frază a lui Codrin Ștefănescu care a declanșat tăvălugul de la DNA.  ”Așteptam o reacție a Procurorului General, nu a venit așteptam o reacție a ministrului justiției... nu a venit. Așteptam trimiterea corpului de control al DNA… nu s-a întâmplat. Așa că fac un apel către ministrul justiției: Tudorele, fă ceva!”

Liderul PSD-ului lui Dragnea vorbea la începutul lui februarie, după o emisiune de televiziune care prezenta cazul procurorilor de la Ploiești. Laolaltă cu toți liderii PSD, el a cerut o execuție sumară a Laurei Codruța Kovesi. Sub conducerea sa DNA făcuse un număr uriaș de dosare mai multor lideri politici. La sfârșitul lui februarie, ministrul justiției prezenta un raport de control al activității șefei DNA și apoi o destituia. Decizia nu a  fost pusă în aplicare de Klaus Iohannis care a tras de timp până a fost obligat de o hotărâre a CCR. Acest tip de hotărâri nu sunt contestabile în sistemul nostru. Klaus Iohannis nu a avut niciodată o poziție publică detaliată, ci și-a pus purtătorul de cuvânt să anunțe hotărârea. La un moment dat, însă, Liviu Dragnea a spus într-un interviu că DNA nu mai există.

Discursul președintelui Iohannis de la luni la prânz a amestecat epidemia cu autonomia, iar genul acesta de comunicare ar trebui să poarte un nume. Cum nu l-am găsit, i-am spus simplu: campanie electorală. 

Am privit surprins revenirea președintelui la discursul privind autonomia Ținutului Secuiesc, lucru pe care l-a declarat imposibil. Prima dată, m-a surprins pentru că nu avea de ce să fie prezent la coada unui anunț despre pandemie. A doua oară pentru că eu credeam că vrea să-și ceară scuze pentru folosirea limbii maghiar într-un context neonorabil. Dar și pentru că legea de care vorbește se aplică deja de ani buni și acum doar este translatată într-un cod administrativ. Limba maghiară se folosește în anumite circumstanțe în localitățile cu 20 la sută maghiari. La ferk ar fi și-n cazul limbii chineze, dacă am avea aici o comunitate destul de mare. 

A venit barometrul Europa FM și asta ne dă o privire asupra prezentului, dar mai ales asupra viitorului. Pentru că datele arată prost pentru deciziile raționale și corecte care ar trebui luate în viitor. 

Pe scurt, barometrul realizat între 6 și 24 aprilie, cu 1010 interviuri telefonice, vine să ne spună că PNL scade mai departe în sondaje. E a treia lună consecutivă. A coborât de la 47 la sută la 33 la sută. Ultima dată, cu trei procente. Nici nu avea cum să fie altfel, pentru că e o criză monstruoasă, care curmă vieți. Niciun partid de guvernare nu scapă nevătămat. 

PSD a luat un procent, dar îl găsim tot acolo la un sfert din intenția de vot a românilor. E în creștere, totuși. Salba de legi populiste nu a ajutat foarte tare, dar PSD își menține ectoratul. USR scade în continuare cu două procente până la 10,8, iar PLUS cu unul până la 5,1. Crește Victor Ponta și partidul său cu trei procente. 

E o surpriză pentru toată lumea că în plină pandemie avem lupte politice, dar președintele Iohannis a lansat două atacuri violente la adresa PSD în ultimele 24 de ore după acesta încercase câteva dintre șmecheriile obișnuite din Parlament. Ce se întâmplă?

Nu cred să-l fi văzut pe Klaus Iohannis într-un discurs mai violent la adresa PSD decât cel de miercuri la prânz . ”În timp ce noi, eu, Guvernul, celelalte autorități ne luptăm pentru viețile românilor, ne luptăm ca să scăpăm de această pandemie, PSD, marele PSD, se luptă în birourile secrete din Parlament ca sa dea Ardealul ungurilor.”

Un lucru e clar: copiii nu se mai întorc la școală până în septembrie. Și nici atunci nu e sigur. Președintele Iohannis a anunțat că școlile  nu se mai deschid, iar anul se termină pe 12 iunie. Iar aceasta este o veste  care poate schimba România în mod fundamental. 

Președintele Iohannis a făcut un anunț care a luat multora o piatră de pe inimă. Argumentul principal pentru încheierea anului fără revenirea la școală, este riscul major pentru copii și cei din familiile lor. (De dimineață au circulat mai multe scenarii în care școala s-ar fi repornit treptat, dar dl Iohannis știe exact care este capacitatea noastră organizatorică. Mai mult de atât,) el însuși profesor, știe mai bine ce se poate face sau nu într-o școală cu mai mulți sau mai puțini copii. Așadar, niciun risc și mai vorbim la toamnă.

România are cea mai proastă perspectivă economică din tot blocul Uniunii Europene, și nici relaxarea din 15 mai nu ne ajută foarte tare. Pregătiți-vă pentru impact și, pe alocuri, chiar pentru sărăcire. 

Eurostat ne-a spus în urmă cu câteva zile că România are cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. Nu mai puțin de 4,6 la sută, cu patru puncte mai mult decât deficitul mediu al Uniunii Europene. Și asta era pentru anul trecut. Știți că, acum, după măsurile guvernamentale de răspuns la criză, deficitul declarat oficial va fi de 6,7 la sută. 

Adevărul este că el s-ar putea să ajungă la opt procente și asta ne-o spune una dintre cele trei mari agenții de rating, Fitch, care ne-a pus pe o treaptă mai jos decât eram. Și doar cu una deasupra categoriei care nu recomandă investiții în țara cu pricina. Agenția spune oricum de doi ani că România merge spre rău până în anii 2021 și chiar 2022.