Ecofrecvența

Documentarul „Arhitecții Naturii", semnat de Dan Dinu, care urmărește reintroducerea castorilor și zimbrilor în Munții Făgăraș este disponibil pentru programele Școala Altfel și Săptămâna Verde. 

Școlile din orașele cu Cinema City pot rezerva o sală pentru proiecții de grup, cu bilete la prețuri speciale, broșură educațională digitală, bilet gratuit pentru supraveghetor și posibilitatea de proiecții matinale.

Castorul e numit inginerul ecosistemelor pentru că barajele pe care le construiește creează zone umede și oferă habitat pentru zeci de alte specii — un efect în lanț care transformă complet un curs de apă.

Pentru mai multe detalii despre cum puteți planifica vizita la cinema trimiteți un email la [email protected] în care să includeți numărul de elevi și orașul în care veți viziona documentarul.

Senatul României a votat, recent, dublarea cotei de vânătoare a urșilor, în urma unei inițiative legislative a UDMR. Dacă proiectul va fi aprobat și în Camera Deputaților, în următorii doi ani ar putea fi împușcați 859 de urși.

Decizia vine în contextul în care tensiunile dintre comunitățile umane și urși au crescut vizibil în ultimii ani, iar cel mai recent studiu estimează că în România trăiesc între 10.000 și 12.000 de urși — cea mai mare populație din UE.

Organizațiile de mediu contestă însă atât cifrele, cât și abordarea, argumentând că vânătoarea în masă nu rezolvă cauzele reale ale conflictelor și că România ar trebui să investească mai degrabă în măsuri de coexistență și gestionare non-letală a populației.

O petiție recentă a comunității Declic atrage atenția asupra intervențiilor considerate dăunătoare din Parcul Tineretului, unde lucrările de tăiere și toaletare a arborilor afectează fauna urbană, inclusiv populațiile de arici.

Cetățenii avertizează că aceste animale, protejate de lege, depind de vegetația densă și de stratul natural de frunze pentru adăpost și hrană, iar distrugerea habitatului le expune riscurilor de rănire sau moarte.

Inițiatorii solicită autorităților – în special Administrației Lacuri Parcuri și Agrement București – oprirea intervențiilor agresive până la evaluări de mediu clare, subliniind că spațiile verzi urbane nu sunt doar zone de recreere, ci ecosisteme fragile. 

La patru kilometri de centrul Bucureștiului, ne amintim că eforturile civice repetate au transformat o fostă groapă de gunoi într-o deltă vie, unde vidrele, un semn al unei ape curate, coabitează cu vulpile, dihorul și bizamul, în timp ce aproximativ 190 de specii de păsări umplu stufărișul de triluri, de la privighetori și cuci vara, până la specii nordice care iernează pe lacurile din interior.

Cei aproape 5.000 de arbori din Parcul Natural Văcărești captează anual zeci de mii de tone de apă de ploaie, răcorind un cartier înconjurat de beton, iar bălțile ascunse în stufăriș adăpostesc broaște țestoase, gușteri și șerpi care se trezesc la viață pe cărările înguste îndată ce orașul amuțește. 

Dacă nu ai coborât încă de pe dig în interiorul parcului, dă-i o șansă. Stai nemișcat câteva minute pe una dintre poteci, cu toate simțurile treze și lasă natura să te convingă că ești departe de oraș.

Peste 25 000 de copii din Cantus Mundi cântă pentru Ora Pământului. Invitata emisiunii de vineri, 27 martie, este doamna Alina Marin, coordonator comunicare Corul Național de Cameră ”Madrigal”

Un vechi cartier meșteșugăresc din inima Bucureștiului ascunde, între blocuri și artere aglomerate, un parc discret care păstrează memoria locului și oferă umbră și liniște celor care îi trec pragul. 

Aleile sale intime, ferite de zgomotul orașului, invită la o plimbare fără grabă, la o pauză printre pietre și arbori seculari. 

Dacă nu l-ai descoperit încă, Parcul Sticlăriei merită o dimineață sau un apus – unul dintre acele locuri din București în care nu te simți ca-n București și din care te vei desprinde cu greu.

Imaginează-ți un coridor de apă de vreo 4 kilometri, care se termină la vărsarea Dâmboviței în Lacul Morii. Deși aici râul Dâmbovița este la fel de betonat ca în centrul Capitalei, în timp, pe malurile din beton și pe fundul apei s-au depus aluviuni.

Treptat, vegetația și-a cerut din nou drepturile acolo, iar un coridor gros de stuf și papură căptușește digul, după cum explică Rețeaua pentru Natură Urbană. Din loc în loc au crescut nuci, sălcii sau tufe de măceș și muri. Zona este habitatul ideal al amfibienilor, iar brotăcelul răsăritean, acompaniat de trilul păsărilor de apă, poate fi auzit adesea.

Dedică-ți câteva ore din primăvară și explorează ceea ce reprezintă și unul dintre cele mai importante puncte de popas pentru păsările migratoare din zona metropolitană. 

Pajiștea Petricani, o enclavă de peste șase hectare ascunsă în Sectorul 2 al Capitalei, adăpostește o biodiversitate surprinzătoare pentru urban – 89 de specii de păsări, vidre, reptile, amfibieni și peste 100 de specii de insecte, dintre care 49 protejate prin lege.

Asociația Parcul Natural București a deschis zona publicului cu un traseu tematic de aproape un kilometru, iar statutul de arie protejată primit oficial în 2025 de la Consiliul Municipiului București oferă cadrul legal pentru dezvoltarea unui plan care va proteja natura și va susține vizitarea responsabilă, încurajând recreerea, informarea și voluntariatul.

Protejarea Pajiștii Petricani face parte dintr-un efort mai amplu de salvare a ultimelor oaze de natură din București – împreună cu Delta Dâmboviței, Pădurea Băneasa și salba lacurilor Colentina, așa că nu ezita să vizitezi aceste zone care însumează aproape 1.000 de hectare de spații verzi.

Un fragment de 5,5 de hectare de pe cursul râului Colentina, la marginea Sectorului 2 din București, ascunde un ecosistem remarcabil de lacuri, zăvoaie și stufărișuri, care adăpostește o faună variată pe tot parcursul anului. 

Bucureștenii pot vedea de la păsări cuibăritoare vara, până la specii nordice care iernează pe lacurile de acumulare din zonă. Deși zona este deja frecventată informal, ea nu dispune încă de infrastructură de acces precum o serie de panouri informative, iar specii invazive precum țestoasa de Florida amenință echilibrul natural al ariei. 

Asociația Parcul Natural București propune în zonă amenajarea unor poteci pietonale și ciclistice, observatoare ornitologice și programe de educație ecologică. Astfel, Colentina ar putea deveni un spațiu verde de calitate, crescând calitatea vieții din oraș. 

Despre Colecta Națională de Alimente (20-22 martie) discutăm azi cu doamna Lăcrămioara Rediu, director fundraising și comunicare, Federația Băncilor pentru Alimente din România și cu Beniamin Graur, președinte al Asociației ”Graurii”