Ecofrecvența

Masterplanul Velo, adoptat de Consiliul General al Capitalei în iulie 2025, e cel mai ambițios document de mobilitate pe bicicletă din istoria Bucureștiului: 565 km de piste până în 2035, împărțite într-o rețea primară de 150 km și una secundară de 415 km, integrate cu transportul public. 

Planul include 600 de facilități de parcare pentru biciclete, 350 de stații de bike-sharing cu aproximativ 7.000 de e-bike-uri, dar și campanii educaționale pentru siguranță rutieră.

Ținta declarată: 18% cotă modală pentru ciclism până în 2035 și 90% din locuitori să trăiască la cel mult 500 de metri de o pistă principală.

E o veste bună, dar cu multe semne de întrebare.

Rețeaua actuală de piste din București se întinde pe 56,3 km, din care doar 25,38 km sunt funcționali, întrucât restul de aproximativ 30 nu îndeplinesc standardele minime de operare. Astfel că saltul enorm va depinde de finanțare europeană prin Programul Regional București-Ilfov și, mai ales, de voința politică de a aloca spațiu stradal bicicliștilor în detrimentul mașinilor.

La 1,37 euro pe călătorie, metroul bucureștean va deveni cel mai scump din fostul bloc sovietic — mai scump decât Sofia (0,80 euro), Budapesta (0,75 euro) sau Varșovia (puțin peste un euro). Ba chiar se apropie de Roma, unde biletul costă 1,5 euro. 

Nu uita însă de călătoriile metropolitane integrate cu metroul, care îți permit, ca în alte orașe europene, să folosești orice mijloc de transport de suprafață din Regiunea București-Ilfov și metroul, timp de 120 de minute de la prima validare, cu transferuri nelimitate în această fereastră.

Soluția pragmatică, dacă folosești des transportul în comun, e abonamentul anual integrat STB + Metrorex: sacrificiul financiar inițial de aproximativ 1.400 lei, astăzi, înainte de scumpiri, e real, dar costul per călătorie scade considerabil, ești protejat față de orice nouă majorare de tarife pe parcursul anului și eviți complet stresul cardurilor reîncărcate în grabă. 

Ursul panda gigant nu mai este în pericol de dispariție — asta pentru că Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii i-a schimbat statutul din specie „în pericol” în specie „vulnerabilă” în septembrie 2025, după ce populația sălbatică a crescut la aproximativ 1.900 de exemplare, față de estimările din anii '80.

Decizia recunoaște munca de decenii a guvernului chinez, a comunităților locale și a organizațiilor de mediu, care au extins rețeaua de rezervații naturale, au investit în programe de reproducere și au creat, în 2020, un parc național de aproape 27.000 de kilometri pătrați — de trei ori mai mare decât Yellowstone.

Vestea bună vine însă cu o avertizare clară. Proiecțiile Uniunii arată că, până în 2100, schimbările climatice ar putea reduce drastic habitatul urșilor panda, afectând în primul rând pădurile de bambus de care depind pentru supraviețuire.

Activiștii pentru bunăstarea animalelor salută decizia Norvegiei de a elimina treptat puii de carne cu creștere rapidă, supranumiți „FrankenChickens”, într-un demers considerat istoric.

Aceste rase, crescute pentru a ajunge la greutatea de sacrificare într-un timp foarte scurt, sunt asociate frecvent cu probleme grave de sănătate, precum afecțiuni cardiace și dificultăți de deplasare. Autoritățile și industria avicolă norvegiană au convenit să le înlocuiască progresiv cu rase cu creștere mai lentă, considerate mai sănătoase.

Prin această tranziție, Norvegia devine prima țară care își propune adoptarea integrală a unor standarde superioare de bunăstare în producția de carne de pui. Totodată, țara, face, astfel, pași majori către practici agricole mai etice.

Un studiu publicat recent de Universitatea din Liverpool arată că persoanele care dețin câini merg pe jos, zilnic, cu aproximativ 22 de minute mai mult decât cele fără animale de companie. 

Asta se traduce în peste un milion de pași suplimentari, anual. Activitate fizică constantă, de intensitate moderată, care contribuie semnificativ la menținerea sănătății cardiovasculare.

Cercetătorii subliniază că rutina zilnică a plimbărilor este asociată cu reducerea nivelului de stres și cu un risc mai scăzut de boli de inimă. Astfel, beneficiile companiei unui câine merg dincolo de legătura emoțională și lasă urme importante asupra calității vieții.

Primele 25 de exemplare de vultur sur au ajuns în România la începutul lunii martie și nu, nu e un zvon: păsările sunt deja instalate într-o volieră de aclimatizare lângă Rucăr, la peste 1.000 de metri altitudine, unde vor sta câteva luni înainte de a fi eliberate în Munții Făgăraș.

Aduse din Spania de Fundația Conservation Carpathia, în parteneriat cu mai multe comune din Argeș, exemplarele tinere vor forma nucleul viitoarei populații — prima reintroducere a speciei în România, vreodată.

Vulturul sur a dispărut de pe la noi în secolul trecut, victimă colaterală a momelilor cu otravă puse pentru lupi și urși, dar și vânat direct, pe motiv că ar fi dăunător. Revenirea lui contează pentru că e, practic, sanitarul naturii: se hrănește exclusiv cu animale moarte, curăță habitatul și ține bolile la distanță. 

California a devenit al doilea stat din SUA, după Washington, care interzice creșterea caracatițelor — și primul care merge mai departe, interzicând și vânzarea lor. Decizia nu a fost grea: nu existau ferme de caracatițe în California, iar legiuitorii au ales, pur și simplu, să nu lase loc industriei pentru dezvoltare.

Caracatițele sunt animale surprinzător de complexe, iar condițiile din fermele intensive implică stres, comportament agresiv, canibalism și mortalitate ridicată, fără nicio metodă umană de sacrificare recunoscută. 

Acum, ideea prinde contur și la nivel național: doi senatori americani au propus extinderea interdicției în toată țara, inclusiv pentru caracatițele crescute în ferme din alte state sau importate din străinătate.

Cum ar fi să ajungă hainele second hand mai scumpe ca cele noi? Mădălina Corciu, PR & CSR manager la #HUMANA - people to people RO, membră în Consiliul Director al Asociației Române pentru Reutilizare și Reciclare Textile este invitata emisiunii de azi.

Despre reciclarea textilelor în România mai multe detalii aici

O investigație recentă a publicației Buletin de București arată că încă trei primării din județul Ilfov au semnat contracte cu un adăpost din județul Vrancea, cunoscut în presă drept „abatorul de câini”, unde sute de animale fără stăpân sunt eutanasiate sau supuse unor tratamente considerate inumane.

Ancheta a scos la iveală și că acest furnizor de servicii a încheiat, de‑a lungul anilor, peste o sută de contracte similare cu primării din întreaga țară, iar unele autorități locale au fost criticate că nu au respectat legislația privind gestiunea animalelor. 

În contextul reacțiilor publice, autorități precum Consiliul Județean Ilfov au promis alternative. Una dintre ele ar fi înființarea unor adăposturi proprii pentru gestionarea câinilor fără stăpân... 

O pisică blocată pe un acoperiș poate impresiona repede, însă specialiștii recomandă o evaluare calmă înainte de a interveni. De multe ori, animalele reușesc să coboare singure după câteva ore, iar intervențiile neautorizate pot speria pisica și agrava situația. 

Dacă pisica pare, totuși, rănită, epuizată sau blocată de mult timp, putem apela la Poliția Animalelor sau la Direcția pentru Protecția Animalelor din cadrul primăriilor. Autoritățile atrag atenția că numărul de urgență 112 poate fi apelat doar dacă există un pericol real și imediat, cum ar fi riscul de cădere sau incendiu.

În plus, putem contacta asociații locale de protecție a animalelor, acolo unde există, sau echipe specializate de intervenție, inclusiv pompierii locali, în funcție de situație. Oricum, recomandarea generală este ca intervenția să fie făcută de persoane pregătite, pentru a evita rănirea felinelor.