Ecofrecvența

Someșul Inferior, porțiunea de râu care traversează municipiul Satu Mare pe circa 238 de hectare, reprezintă un coridor ecologic important între două situri Natura 2000, deși nu beneficiază el însuși de statut de arie protejată. 

Malurile sale, mărginite de plopi și sălcii seculare, sunt deja folosite intens de locuitorii orașului pentru plimbări, alergare, pescuit sportiv și caiac, existând chiar două asociații active pe apă. 

Potențialul ariei rămâne însă nevalorificat la adevăratul său nivel, astfel că Societatea Carpatină Ardeleană propune protejarea oficială a zonei și eliminarea speciilor invazive, pentru a transforma acest fragment de natură urbană într-un spațiu verde de calitate, la îndemâna sătmărenilor.

Clujul are deja câteva exemple de spații publice reușite – malurile Someșului și Parcul Feroviarilor, amenajate prin concursuri de arhitectură – care au reușit să creeze comunități reale în jurul lor, după cum spune în mai multe interviuri și peisagista Ana Horhat. 

Totuși, specialista atrage atenția că orașul se confruntă cu o problemă serioasă de întreținere a vegetației și că va fi nevoie de personal calificat pentru a păstra în timp calitatea acestor spații pe măsură ce suprafața de spațiu verde crește. 

Privind spre viitor, Horhat mai subliniază că Parcul Est, proiect câștigat de biroul său, ar urma să fie cu totul diferit față de ce există astăzi: un parc mare cu caracter natural, o „junglă urbană" care ar oferi clujenilor o experiență autentică de contact cu natura chiar în oraș.

Pădurea Codrișor, aflată la marginea municipiului Bistrița pe aproape 50 de hectare, reprezintă un refugiu natural de excepție pentru locuitorii orașului, adăpostind 16 specii de mamifere, 46 de specii de păsări și o floră remarcabilă, inclusiv orhidee și arbori seculari de 200-300 de ani.

Cu peste 20 de kilometri de trasee velo și pietonale, aria oferă deja spații de recreere în natură, iar potențialul său rămâne în mare parte nevalorificat.

Grupul civic RURALIS propune, în acest sens, amenajarea unor trasee tematice, observatoare ornitologice, zone de relaxare și facilități educaționale.

Provocarea principală este că pădurea nu dispune, încă, de un plan de management, ceea ce o expune unui turism necontrolat și unor intervenții necoordonate care îi pot afecta biodiversitatea.

Pădurea Verde – Behela Bega este o pădure urbană valoroasă din Timișoara care înconjoară malurile canalului Bega și adăpostește arbori, arbuști și o diversitate bogată de plante și animale, oferind locuitorilor un refugiu verde în mijlocul orașului.

Inițiativa Asociației Bio-Team își propune să protejeze această zonă de dezvoltări dăunătoare și să o transforme într‑un spațiu natural urban conectat cu orașul, cu poteci, locuri de observare a naturii și oportunități de recreere și educație ecologică. 

Dacă ești prin Timișoara, fă o plimbare prin Pădurea Verde – Behela Bega, descoperă trilurile păsărilor și liniștea copacilor și susține protejarea acestui colț de natură urbană.

Dacă ajungi în Oradea, nu rata o plimbare pe marginea Crișului Repede. Un proiect propune protejarea unui tronson extins de luncă semi‑naturală şi stufăriş de‑a lungul râului.

Acolo, salcâmi, plopi şi arini oferă adăpost mai multor mamifere, păsări, amfibieni, reptile şi peşti – de la vidre şi castori până la berze şi acvile de apă – într‑un peisaj urban rar conservat.

Iniţiativa, susţinută de comunitate şi ONG‑uri locale, vizează atât conservarea habitatelor valoroase, cât şi dezvoltarea unor poteci tematice, ture de bicicletă, caiac sau observarea naturii pentru educaţie şi recreere.

Organizația Act for Tomorrow mobilizează mii de voluntari pentru plantări, ecologizări și proiecte de educație de mediu. Vorbim astăzi despre campania de plantări din această primăvară și despre cum pot participa comunitățile, cu domnul Andrei Coșuleanu, președintele Act for Tomorrow.

Detalii aici

Păsările sălbatice nu trebuie hrănite cu pâine sau produse de panificație, a spus recent observatoarea de păsări Livia Gyongyosi, intervievată de echipa Rețelei pentru Natură Urbană. 

Acestea conțin sare, drojdie, zahăr și conservanți care le pot provoca probleme digestive grave și chiar deformări ale penelor de zbor, cunoscute sub numele de „aripă de înger”. 

Cel mai simplu mod de a le ajuta este să le oferim semințe de floarea-soarelui nesărate și neprăjite sau resturi vegetale, în cazul păsărilor acvatice, iar pe termen lung să creăm și să păstrăm zone verzi cu arbori și arbuști care produc flori și fructe. Astfel, păsările își găsesc singure hrana și nu devin dependente de oameni. 

Dezvoltarea imobiliară haotică amenință taluzurile și peisajele costiere din Constanța, unde proiecte de ansambluri rezidențiale și o posibilă șosea de coastă ar putea reduce plaja, crește poluarea și afecta biodiversitatea zonei.

Rețeaua pentru Natură Urbană și Mare Nostrum cer administrației locale să respingă aceste planuri și să deschidă consultări publice reale, bazate pe studii de biodiversitate, mobilitate și analize sociologice relevante.

Ca alternativă, organizațiile propun amenajarea unor spații verzi și arii naturale urbane minim invazive, care să protejeze taluzurile și să pună în valoare patrimoniul natural al litoralului — o resursă esențială pentru oraș și comunitate. 

Dacă ajungi pe faleză, privește cu atenție peisajele și susține inițiativele care le pot conserva pentru viitor.

Muntele Cozla, aflat în inima Piatra Neamț, este propus ca una dintre primele arii naturale urbane din România; un masiv împădurit de peste 260 ha ce prezintă păduri vechi de fag și pin, situri fosilifere unice și trasee care conectează natura cu orașul. 

Inițiativa Asociației Walden își propune să protejeze pe termen lung biodiversitatea locului și să creeze poteci tematice, observatoare de faună și oportunități educative și recreative pentru locuitori și vizitatori, astfel încât natura să devină o parte vie a vieții urbane. 

Dacă ajungi în Piatra Neamț, urcă pe Muntele Cozla, explorează pădurea și formele geologice fascinante și urmărește cum comunitatea lucrează pentru a transforma această comoară naturală într-un loc accesibil și protejat pentru toți. 

Voluntarii din Codrii Iașilor continuă să lupte pentru a transforma pădurile din jurul orașului într-un parc natural și pentru a proteja ultimii arbori seculari și sănătatea locuitorilor, în fața exploatărilor forestiere intensive.

Această zonă este un ecosistem valoros, cu fagi și stejari, animale protejate și monumente naturale, care merită cunoscută nu doar pentru resursa de lemn, ci pentru aerul curat și biodiversitatea pe care o oferă. 

Dacă ajungi prin Iași, nu ezita să faci o plimbare și prin pădurile din jur și urmărește codriiiasilor.ro pentru a fi la curent cu eforturile civice și pentru a afla când sunt plănuite următoarele tururi ghidate în zonă.