Ecofrecvența

Încă din 2025, colectarea separată a deșeurilor textile este obligatorie în toate statele membre UE, inclusiv în România, conform Directivei-cadru privind deșeurile. Măsura vizează reducerea impactului asupra mediului, gestionarea a peste 160.000 de tone de deșeuri textile generate anual în România și creșterea gradului de reciclare.

Dacă ai haine pe care nu le mai folosești, caută magazinele de caritate ale primăriilor prin Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), containerele dedicate hainelor de prin orașe, sau vinde-le în grupuri și pe platformele dedicate precum Vinted.

Dacă ești om creativ și cauți o pauză de la ecrane, transformă o pereche de blugi într-o geantă sau un portofel.

Magazinele zero waste s-au extins deja în marile orașe precum București, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Iași sau Oradea. În majoritatea poți cumpăra alimente – de la semințe la fructe și legume –, detergenți sau produse de igienă vrac, fără ambalaje de unică folosință.

Aceste modele reduc semnificativ cantitatea de deșeuri per gospodărie. Tu doar te prezinți cu recipiente proprii și plătești cât cântărești. 

Nu-ți face procese de conștiință dacă nu poți face tranziția deodată, nu e simplu să mai integrezi un magazin în rutina ta de cumpărături, însă pe termen lung vei avea mai puține sticle, punguțe și cutii rămase prin casă.

Înainte de a arunca haine sau perechea aia de adidași care ți-au plăcut mult, gândește-te dacă sunt, într-adevăr, un caz terminal. Poate au nevoie doar de un petic sau de o cusătură...

Tot mai mulți români redescoperă croitoriile și atelierele de reparații, întrucât produsele reparate își pot dubla, practic, viața, iar ție îți pot proteja portofelul pe termen lung. 

În plus, dreptul la reparație este astăzi prevăzut de legislația UE și garantează consumatorilor posibilitatea de a-și repara bunurile mai accesibil și mai ieftin, inclusiv după expirarea garanției, reducând deșeurile și sprijinind economia circulară. 

Așa că dă o nouă șansă papucilor și hainelor și caută pe Maps croitoriile și cizmăriile din cartierul tău, înainte de a cumpăra ceva nou!

În România există peste 900 000 de persoane cu dizabilități, iar foarte puțini dintre aceștia ies din casă... și nu doar pentru că nu s-ar putea deplasa... Asociația Caiac Smile le dă o șansă de a face mișcare în natură și reușește astfel, de multe ori, să transforme dizabilitățile în abilități!

Invitatul emisiunii speciale de astăzi, realizată la Arena Platoș din Semenic, este Ionuț Stancovici, președintele asociației Caiac Smile. 

Platforme precum băncile pentru alimente colectează surplus alimentar de la retaileri și îl redistribuie către persoane vulnerabile, printr-o rețea de ONG-uri. 

Doar în 2025, Rețeaua Băncilor pentru Alimente din România a distribuit aproape 11.000 de tone de alimente, hrănind aproximativ 325.000 de persoane vulnerabile.

La nivel național, în paralel, un român aruncă, în medie, o porție de mâncare pe zi, deși multe dintre alimente sunt perfect consumabile.

Folosește aplicații precum Bonapp, caută rafturile cu reducere din hipermarketuri, și nu uita să intri în magazine cu lista pregătită ca să nu cumperi impulsiv.

De asemenea, poți susține financiar băncile de alimente, sau dona hrană neperisabilă la colectele organizate, de regulă, în preajma marilor sărbători, la intrările în marile magazine.

Textilele pot căpăta o a doua viață prin afaceri sociale.

Inițiative precum Atelierul de Pânză sau ReMesh transformă bannere publicitare, textile uzate și plase industriale în sacoșe, accesorii și obiecte decorative, oferind în același timp locuri de muncă persoanelor din medii vulnerabile. 

Industria textilă generează cantități masive de deșeuri, aproximativ 85% din textilele post-consum ajungând la gropile de gunoi sau incinerate, în ciuda faptului că 95% pot fi reciclate sau refolosite.  

Alege produse realizate din materiale refolosite și donează textilele curate către astfel de inițiative.

Citeste siColectarea separată a deşeurilor textile devine obligatorie

Telefoanele vechi sau laptopurile pot reintra în economie prin programe de buy-back. Inițiative precum FLIP permit cetățenilor să predea dispozitive vechi, care sunt recondiționate sau reciclate responsabil. 

În România, rata de colectare a deșeurilor electrice și electronice (DEEE) este sub media UE, deși acestea conțin materiale valoroase și poluante.

Ca să nu ocupi degeaba spațiu în sertar pentru un telefon sau un laptop vechi și ca să nu te arunci impulsiv la noi cumpărături, verifică mai întâi ce programe de reparații sau centre de colectare specializate ai în orașul tău.

Grădinile de bloc pot deveni nuclee de compostare urbană. Tot mai multe asociații de proprietari testează compostarea resturilor vegetale în grădini de bloc, reducând cantitatea de gunoi trimis la groapă.

Proiecte-pilot precum Academia de Compost arată că până la 40% din deșeurile menajere pot fi deviate prin compostare locală.

O veste bună e că Primăria Municipiului București a semnat recent un parteneriat cu Academia de Compost pentru a extinde proiectele comunitare de compostare la nivelul cartierelor, cu scopul de a reduce deșeurile menajere.

Discută și tu cu vecinii și solicită sprijinul primăriei pentru un proiect-pilot; multe administrații caută exact astfel de inițiative locale.

Peste 20 de asociații și inițiative civice au cerut recent primăriilor din mai multe orașe din România sprijin și reglementări clare pentru amenajarea de grădini comunitare ca proiecte-pilot, menite să protejeze și să crească spațiile verzi urbane, dar și să facă loc agriculturii mici, de oraș.

Tot mai multe comunități de vecini din marile orașe folosesc grupuri civice pentru a transforma spații verzi nefolosite în grădini urbane.

Datele arată că spațiile verzi gestionate comunitar reduc presiunea pe salubritate și cresc coeziunea socială, iar România are un deficit major de astfel de inițiative raportat la populație.

Caută și tu grupuri de inițiativă civică în cartierul tău sau pornește unul. Implicarea a 10-15 vecini este adesea suficientă pentru a începe dialogul cu primăria.

Astăzi discutăm despre Green Energy Expo & Romenvirotec - hub regional al tehnologiilor pentru energie verde, apă, deșeuri și orașe sustenabile (3-5 martie 2026, Romexpo, București), cu doamna Camelia Buda, organizator.

Detalii despre eveniment aici