Ecofrecvența

În 2026, proiectele de microhidrocentrale din România, mai ales cele din arii protejate, rămân puternic disputate.

Legea PL-x 14/2023 este criticată de ONG-uri de mediu precum Bankwatch pentru că ar permite construirea sau finalizarea unor amenajări hidroenergetice în parcuri naționale și situri Natura 2000, cu riscuri majore pentru biodiversitate și cursurile de apă.

Mai multe proiecte sunt contestate în instanță sau la nivel european, pe fondul acuzațiilor că evaluările de impact sunt insuficiente și că râuri cu valoare ecologică ridicată ar putea fi afectate ireversibil.

Autoritățile susțin însă că aceste investiții sunt parte din strategia de securitate energetică, iar evoluția lor va depinde de deciziile legislative viitoare.

Poți urmări și tu parcursul acestor proiecte, participând la consultări publice sau prin implicarea în inițiative pentru conservarea râurilor din comunitatea ta.

Apele dulci ale României sunt esențiale nu doar pentru consumul uman, dar și pentru tradiții, economie și biodiversitate, susținând agricultura, pescuitul și viața a numeroase specii de plante și animale.

România are aproape 79.000 km de râuri, dintre care peste 13.600 km sunt încă în stare ecologică bună sau foarte bună, însă acestea sunt tot mai amenințate de poluare, consumul intens al resurselor, baraje și alte amenajări hidroenergetice care fragmentează cursurile de apă și reduc sănătatea ecosistemelor.

WWF atrage atenția că resursele de apă dulce sunt presate de schimbările climatice și utilizarea excesivă, iar protejarea lor prin soluții naturale pentru inundații și implicarea comunităților este urgentă pentru viitorul generațiilor următoare.

Poți ține aproape de ONG-urile de mediu, pentru a fi informat pe tema apelor și pentru a putea susține inițiativele viitoare de restaurare naturală.

Ca să înțelegem și să protejăm apele, ajută să ne conectăm la ele prin vizite în teren... Delta Dunării, cu canale și lacuri ce susțin păsările și peștii, este ideală pentru excursii cu barca și birdwatching, mai ales între aprilie și iunie, când fauna este activă. 

Cheile Nerei–Beușnița oferă cascade și piscine naturale perfecte pentru drumeții, înot sau picnic și te așteaptă mai ales între mai și septembrie.

Mai puțin mediatizat, Defileul Jiului fascinează prin chei și stânci abrupte, oferind oportunități pentru rafting, plimbări cu barca sau relaxare pe mal, cu cel mai bun sezon între iunie și septembrie.

Aceste locuri arată cum apa poate fi sursă de recreere, inspirație și conectare cu natura...

Echipajele de intervenție din Timiș s‑au antrenat recent pentru situații de urgență pe lacuri și râuri înghețate, exersând tehnici de salvare cu bărci speciale în cazul în care gheața cedează sub greutatea unei persoane — un scenariu care pune viața în pericol chiar și pe Canalul Bega din Timișoara, unde stratul de gheață poate părea solid.

Pompierii subliniază că apele înghețate — fie pe Bega, fie pe alte lacuri și cursuri de apă — nu sunt spații de joacă, iar un pas greșit poate duce la accidente grave.

Autoritățile le recomandă cetățenilor, în special părinților, să nu lase copiii să se apropie de ape înghețate și să evite activitățile recreative pe gheață, unde și când există un strat.

Dacă observi persoane aflate în dificultate pe astfel de suprafețe, sună la 112 și nu încerca intervenții riscante pe cont propriu.

După mai bine de un deceniu în care a fost tratat ca o simplă infrastructură urbană, râul Dâmbovița din București începe să se transforme într-un coridor verde-albastru care răcorește orașul, crește biodiversitatea și devine spațiu public pentru pietoni și bicicliști. 

Inițiativa Dâmbovița Apă Dulce – coordonată de Asociația Ivan Patzaichin-Mila 23 și partenerii de la Nod Makerspace și Ordinul Arhitecților din România – include concursul „Dâmbovița 2035” și proiecte care propun maluri naturale, promenade și spații comunitare.

Evenimentele Dâmbovița Delivery 2025 au arătat cum debarcaderele și malurile subutilizate pot activa comunitatea prin plimbări în caiace, ateliere ecologice și instalații artistice.

Dacă vrei să te implici, ia parte în inițiative civice ale ONG-uri care organizează activări. Dacă ești din alt județ, vezi ce relație există între comunitate și râurile locale și propune soluții similare. 

Discutăm astăzi despre cum îi învățăm pe copii despre locurile în care trăiesc, cu doamna Mina Sava, președinta asociației De-a Arhitectura.

De-a Arhitectura

 

În 2025, proiectele de ecologizare a Dunării și a marilor râuri românești s-au intensificat: operatori privați și ONG-uri au colectat deja aproape 15 tone de deșeuri de pe maluri și din apă, implicând voluntari și comunități locale în acțiuni practice și educaționale.

Dacă te interesează să contribui la curățarea apelor și malurilor sale, fii atent la viitoarele campanii și inițiative ale ONG‑urilor active în 2026, precum Mai Mult Verde, care desfășoară pe termen lung proiecte precum „Cu apele curate”, dedicat mentenanței Dunării și afluenților săi.  

Pe lângă acțiuni de ecologizare, se lansează periodic granturi pentru proiecte civice și activități de educație ecologică – și poți să te implici ca voluntar sau să sprijini local astfel de evenimente.

Previziunile pentru agricultura României în 2026 estimează o recoltă de cereale și oleaginoase de aproximativ 29 de milioane de tone, aproape de recordul din 2021, beneficiind de stratul de zăpadă care a adus umiditate culturilor. 

În același timp, fermierii rămân prudenți din cauza arșițelor, creșterii costurilor cu îngrășămintele și prețurilor relativ scăzute, iar la nivel european se anticipează o ușoară scădere a producției totale de cereale.

Dacă ești fermier, specialiștii recomandă planificarea atentă a culturilor, optimizarea irigațiilor și fertilizării, precum și monitorizarea pieței pentru contractarea la prețuri avantajoase. Dacă ești consumator, poți sprijini agricultura locală prin achiziția de produse românești și verificarea trasabilității alimentelor.

Plasticul ajuns în râuri rămâne mult timp în mediu, se fragmentează și devine microplastic, apoi acesta este ingerat de pești și poate ajunge în lanțul nostru alimentar. 
 

Recent, cercetătorii de la Institutul „Grigore Antipa” au descoperit că peste 90% din șprotul și rapana și două treimi din midiile de pe litoralul românesc conțin microplastice care ajung astfel în alimentația noastră prin consumul de pește și moluște. 

Proiecte de cercetare românești și europene analizează predispunerea apelor dulci la poluarea cu plastic și subliniază impactul asupra ecosistemelor și sănătății umane.

Pentru a reduce riscurile, verifică originea și prospețimea peștelui sau moluștelor înainte de consum și asigură-te că analizele sanitare sunt actualizate.

În România, date recente arată că aproape 30% din populație se bazează pe surse individuale de apă, precum puțuri sau fântâni. Mai mult de-atât, cea mai mare parte a Europei are resurse adecvate de apă, însă deficitul de apă și secetele sunt din ce în ce mai frecvente și răspândite în UE. 

Toate acestea amplifică nevoia de gestionare atentă a resurselor de apă disponibile.

Poți reduce consumul casnic de apă prin remedierea scurgerilor și schimbarea obiceiurilor zilnice. Spre exemplu, poți închide robinetul în timp ce te speli pe dinți sau să instalezi dușuri eficiente...