Astăzi discutăm despre Adam Smith, prietenul lui David Hume, despre care am discutat în ultimul episod. Spre deosebire de Hume, ale cărui argumente sceptice l-au făcut să fie privit ca un posibil ateu, Smith a fost mai precaut și a reușit să devină profesor la Universitatea din Glasgow. Deși este cunoscut mai ales pentru "The Wealth of Nations", Smith a scris și "The Theory of Moral Sentiments", iar aceste două lucrări formează un diptic care trebuie citit împreună pentru a înțelege pe deplin viziunea sa asupra economiei și naturii umane. 

Smith nu este doar un economist, ci și un filozof, iar interesul său pentru natura umană și efectele economiei asupra societății sunt esențiale.

Smith a fost preocupat de cum piața liberă poate îmblânzi moravurile și cum virtuțile precum integritatea și autocontrolul sunt necesare într-o economie de piață. Totuși, el a recunoscut și riscurile excesului de egoism și a subliniat importanța teoriei sentimentelor morale pentru a cultiva empatia și simpatie. Diviziunea muncii, un concept central în economia modernă, este privită de Smith atât ca un avantaj productiv, cât și ca un risc pentru spiritul muncitorului. El subliniază necesitatea educației și a formării unui observator imparțial în sufletul fiecăruia.

Smith este împotriva sclaviei, argumentând atât dintr-o perspectivă economică, cât și morală. Deși "mâna invizibilă" este adesea asociată cu el, în opera sa, aceasta apare rar și cu semnificații diferite. Smith recunoaște necesitatea intervenției statului pentru a asigura o distribuție echitabilă a resurselor și funcționarea corectă a pieței. Libertatea economică trebuie să fie susținută de structuri care să asigure bunăstarea tuturor membrilor societății. Opera lui Adam Smith este esențială pentru a înțelege complexitatea interacțiunilor umane și a schimburilor, fie ele economice, intelectuale sau retorice.