Mind Education Podcast

Când realitatea exterioară provoacă atât de profund siguranța vieții, ne putem recâștiga sentimentul de control și libertatea de a alege prin a ne îndrepta atenția către realitatea emoțională și relațională. Acolo avem control și putere de influență, și prea puțin în contextul extern acestor realități.

Am reflectat la ce ne spune practica și știința că ne sprijină adaptarea în momente de criză și le-am adunat în 15 recomandări practice. Dacă le găsești utile, dă-le mai departe și altora să le fie de folos.

Eu sunt Mara Bria doctor în psihologie la Școala pentru Cuplu și Mind Education și, dacă găsești utilă colecția de podcast-uri Mind Education, îți sunt recunoscătoare dacă lași un review pe platforma pe care le asculți.

Recomandările practice din acest episod Mind Education Podcast includ 

Music: Sergiu Tuhuțiu. More than Silence

Ce facem cu impactul emoțional al războiului, pe care îl resimțim acum, indirect? Cum ne exprimăm compasiunea față de cei afectați în mod direct, cum îi sprijinim fără să ne pierdem pe noi și ceea ce ne menține sănătatea emoțională? Abilitățile de reziliență, pe care pandemia ne-a provocat să le exersăm, au acum o altă fațetă, cea a mobilizării și a apărării umanității, în cel mai profund și în același timp concret sens posibil.

Alături de Raul Lupaș și Bogdana Păcurari am împărtășit din experiența profesională și personală despre cum putem facilita adaptarea imediată la schimbările politice din ultimele zile care amenință stabilitatea și siguranța. Am explorat împreună despre

Raul este psiholog clinician și psihoterapeut, head of corporate development Mind Education iar Bogdana este psihoterapeut de familie și cuplu la Mind Education.

Music: Sergiu Tuhuțiu. No Final Answer

Educația incluzivă pornește de la premisa că unicitatea fiecărei persoane, contribuția pe care o aduce într-un grup, într-o comunitate este valorizată și integrată; iar unicitatea stă tocmai în ceea ce o face pe o persoană (sau un grup) să fie distinctă, diferită.

Educația incluzivă înseamnă că invită în același spațiu de siguranță emoțională și încredere copii și adolescenți cu opinii, genuri și rase diferite, apartenențe culturale și etnice diverse. Și că în acele comunități diverse din care ei simt că fac parte, că aparțin, copiii și adolescenții se vor simți confortabili să își asume și să își exprime identitatea etnică. Însă ce înseamnă asumarea sănătoasă a identității etnice și ce rol poate avea școala pentru a o susține?

Studiile* arată că experiențele negative de discriminare pe baza etniei pe care le trăiesc adolescenții sunt asociate cu o scădere a curiozității și perseverenței academice dar și a sănătății lor emoționale. Identitatea sănătoasă depinde în mare măsură de mecanismele socio-culturale de adaptare, adică de practicile din familie prin care sunt împărtășite cunoștințe despre istoria etnică, despre moștenirea și autenticitatea culturală dar și despre conștientizarea formelor de discriminare.

Invitata acestui episod Mind Education Podcast este Luiza Medeleanu, doctorandă în domeniul Studii Culturale la Școala Doctorală Pluridisciplinară ,,Spațiu, Imagine, Text, Teritoriu”, Facultatea de Litere, Universitatea București. De peste 10 ani activează în domeniul nonguvernamental rom și coordonează activități educaționale cu tematică romă și caracter intercultural. În prezent, lucrează la Fundația Roma Education Fund România ca expert educațional unde dezvolta metodologii cu tematică interculturală atât pentru cadre didactice, cât și pentru copii și părinți.

Subiecte discutate:

Studii menționate:

*Dimitrova, R., et al. (2017). Ethnic socialization, ethnic identity, life satisfaction and school achievement of Roma ethnic minority youth, Journal of Adolescence. http://dx.doi.org/10.1016/j.adolescence.2017.06.003

Centrul Național de Cultură a Romilor (2020). Efecte, percepții și reprezentări ale interculturalității în școală și în familie”, coordonat. Adrian Nicolae Furtună. Disponibil https://ikultura.ro/biblioteca/raport-intercultural/  

Music: Matei Sax. Cubano Loco

La nivel global, anterior pandemiei actuale se considera că în viitorii 20 de ani sănătatea mintală fragilă va fi de departe cea mai mare sursă de dizabilitate; însă contextul pandemic din ultimii ani a accelerat dezvoltarea problemelor de sănătate mintală și emoțională; un studiu* publicat în jurnalul Lancet, de exemplu, a estimat că doar în anul 2020 incidenta depresiei a crescut, la nivel global, cu 28% și cea a anxietății cu 26%, cu o creștere, in Europa, mai mare față de această medie globală, unde se estimează ca ambele provocări emoționale au crescut cu 30% față de anii anteriori pandemiei. 

Știința abundă în modele și studii care argumentează faptul că dezvoltarea depresiei depinde de inter-dependența a diverși factori și mecanisme, de la vulnerabilități  personale (genetice, biologice, emoționale) până la lipsa suportului social și al comunităților care dezvoltă sentimentele de apartenență. Însă, tot studiile arată că din anii 1990 încoace nu s-au înregistrat progrese majore în tratamentul depresiei, probabil pentru că încă sănătatea emoțională și mintală este abordată trunchiat, prin focus exclusiv pe sănătatea creierului fără să integreze și alte aspecte. Descoperiri științifice recente însă deschid noi perspective care explorează relația dintre corp și claritatea mintală și emoțională.

Rezultate din domeniul psihoneuroimunologiei arată faptul că sistemul imunitar afectează modul în care o persoană răspunde în fața stresului, ceea ce va contribui la vulnerabilitatea sănătății emoționale. De exemplu studiile arată că există o relație complicată între inflamația din corp și depresie, și arată că aproape o treime dintre persoanele cu depresie au constant niveluri crescute ale inflamației in corp.

Sau spus foarte simplu, claritatea gândurilor depinde de sănătatea corpului, și invers, sănătatea corpului depinde de claritatea gândurilor.

Subiectele discutate în acest episod Mind Education Podcast cu Claudia Buneci, health coach:

Studii incluse:

*Santomauro, D. F. et al. (2021). Global prevalence and burden of depressive and anxiety disorders in 204 countries and territories in 2020 due to the COVID-19 pandemic. The Lancet. 398(10312);1700-1712, November 06, 2021. DOI: https://doi.org/10.1016/S0140-6736(21)02143-7

**Dickerson, F. et. al. (2018). Adjunctive probiotic microorganisms to prevent rehospitalization in patients with acute mania: A randomized controlled trial. Bipolar Disorders;20(7):614-621. Doi: 10.1111/bdi.12652.

Music: Matei Sax. Cubano Loco

În contextul schimbărilor din ultimii ani, sănătatea emoțională si mintala a devenit, pentru majoritatea organizațiilor și liderilor, dintr-un cost ne-necesar, într-o investiție strategică. Suntem, lideri, organizații, echipe mai conștienți că munca nu poate fi separată de viața emoțională; și că dacă vrem cea mai bună muncă posibilă, știm că ea începe cu claritate emoțională. 

Un raport McKinsey* arată punctele în care efortul și perspectiva echipei de leadership este deconectată de perspectiva angajaților în trei aspecte: 1) nivelul de sprijin pentru sănătatea emoțională și mintală, 2) accesul angajaților la soluții de specialitate pentru adresarea problemelor de sănătate mintală și a adicțiilor, 3) stigma de la locul de muncă, adică rușinea, discriminarea sau impactul nefavorabil al sănătății mintale neadresate corespunzător.

Însă care sunt oportunitățile prin care organizațiile pot să devină mai deschise față de provocările emoționale care sunt în continuă creștere? Conștientizarea impactului și relevanței lor? Comunicare constantă și transparentă atât despre provocările emotionale cât si despre soluțiile puse la dispoziție? Sau crearea unei culturi incluzive care susține și investește în campanii de sănătate mintală, încurajează liderii să discute onest despre aceste aspecte și este preocupată să crească comunități și sentimentul de apartenență în organizație?

Invitata acestui episod Mind Education Podcast este Daniela Vercellino, COO pentru Societe Generale Global Solution Centre, unul dintre centrele globale de servicii ale Grupului Societe Generale. Daniela este doctor în psihologie, absolventă a Universității Babeș-Bolyai și are peste 18 ani de experiență în construirea de strategii eficiente și programe ample de resurse umane.

Subiectele discutate:

*Coe, E., Cordina, J., Enomoto, K., & Mandel, A.  (21 April, 2021). National surveys reveal disconnect between employees and employers around mental health need. McKinsey & Company. https://www.mckinsey.com/industries/healthcare-systems-and-services/our-insights/national-surveys-reveal-disconnect-between-employees-and-employers-around-mental-health-need 

Music: Sergiu Tuhuțiu. Blackmailed Soul

Somnul este un indicator puternic al calității vieții, sănătății emoționale, mintale și fizice a unei persoane, indiferent de vârstă. Altfel spus, cu cât somnul este mai hrănitor, cu atât va fi mai bună sănătatea și starea de bine. Însă care sunt implicațiile atunci când somnul este considerat un obicei neglijabil, sau când lipsa somnului este glorificată? Invitatul acestui episod Mind Education Podcast despre rostul somnului este dr. Gheorghe Ungureanu, medic neurochirurg pasionat de alegerile care susțin un creier sănătos. Subiectele discutate includ:

Music: Matei Sax - Easy Heal (Official Audio) || Saxophone Liquid Drum & Bass

Ce înseamnă dezvoltare emoțională sustenabilă, în perioade provocatoare? Sau mai exact, de ce au nevoie organizațiile pentru a întâmpina provocările cu un potențial crescut de reziliență?

Reziliența unei organizații nu mai este definită doar ca abilitatea de a absorbi stresul, ci ca un proces, ca o abilitate care se construiește prin prioritizarea cu consecvență a resurselor emoționale și relaționale care asigură adaptarea și creșterea. Și care începe înainte de momentele stresante. Cu cât o organizație acumulează resurse în perioade liniștite, cu atât va avea un potențial mai mare de a crește în perioadele dezordonate. Aceasta implică, conform unui studiu recent*, un set de competențe și rutine dezvoltate în timp prin adaptarea la fiecare micro-amenințare, micro-eșec dar și prin anticiparea acestora. Iar aceste competențe și practici sociale depind de rezervorul emoțional și relațional al organizației.

Spus mai simplu, cu cât investiția în resursele emoționale și implicit în sănătatea emoțională a liderilor și echipelor este o prioritate constantă, cu atât organizația va avea forța să transforme provocările în oportunități de dezvoltare.

Nicoleta Iordan, invitata acestui episod este co-fondatoarea Cărturești, sau cum se descrie ea însăși, un finanțist idealist și un cititor profesionist care crede în oameni și în puterea cărților de a ne face viața mai bună. Despre Cărturești Nicoleta spune că, privită din interior, este o organizație deschisă, care prețuiește contribuția fiecaruia.

Mind Education este o companie de consultanță psihologică creată din dorința de a contribui la o lume mai echilibrată mental și emoțional. 

Subiecte discutate:

*Duchek, S. (2020). Organizational resilience: A capability-based conceptualization. Business Research, 13, 215–246. Doi:https://doi.org/10.1007/s40685-019-0085-7

Music: Sergiu Tuhuțiu.Almost Found 

Există presupunerea greșită că adresarea sănătății emoționale în școală pune în plan secundar preocuparea pentru performanța școlară și că adresarea ambelor obiective este o ecuație al cărei rezultat este zero; premisa din spate este că dacă o școală alocă resurse (de efort, timp, procese) pentru sănătatea emoțională, nu va mai putea aloca resurse pentru susținerea performantei școlare. Această asumpție a resurselor limitate este însă infirmată de studii și rapoarte recente*, care arată că prioritizarea sănătății emoționale a copiilor este mai degrabă o investiție în performanța lor academică și nici pe departe un cost. Aceste rezultate încurajează școlile să prioritizeze programe de sănătate emoțională atât a copiilor și adolescenților cât și a profesorilor, prin alocarea de resurse ca timp, cunoștințe, procese și decizii de leadership.

Sănătatea emoțională a copiilor și adolescenților în procesul de educație depinde de două aspecte importante: în primul rând de conectarea pe care o simt copiii cu școala, adică de spațiul de siguranță si încredere în relațiile cu ceilalți copii și cu adulții; și în al doilea rând, de impactul pe care îl are școala asupra calității vieții personale a copiilor.

Însă cum poate fi prioritizată grija față de viața emoțională a copiilor în școlile care încurajează competitivitatea nesănătoasă fără să adreseze siguranța emoțională pe care o dau în schimb? Sau când nevoia de a exersa cu mai multă încredere colaborarea și împărtășirea de cunoaștere dintre școli este privită cu suspiciune? De unde începe această transformare, de la a ”repara” copiii înspre a crea în grădinițe și școli un climat de siguranță emoțională?

Sunt Mara Bria, doctor în psihologie la Mind Education și Școala pentru Cuplu și partenerele de discuție sunt Mădălina Ion, antreprenor în educație de peste 15 ani, inițiator al unui lanț de grădinițe, o școală primară și două alte startup-uri în educație, și colega mea Bogdana Păcurari, psihoterapeut de familie și cuplu.

Teme discutate: 

*The Role of Schools in the Mental Health of Children & Young People (2021). British Education Research Association (BERA) Report.

Music: Sergiu Tuhuțiu. No Final Answer

Într-un top al celor mai stresante profesii, cele asociate domeniului juridic se regăsesc între primele 10 poziții, iar un studiu al Universității Johns Hopkins arată faptul că, din peste 100 de roluri profesionale, avocații sunt cei mai predispuși spre depresie. Tensiunea din sălile de judecată, consumul emoțional pe care îl presupune luarea deciziilor cu mize mari, impactul traumatic al infracțiunilor și poveștilor de viață la care sunt expuși cei din domeniul juridic, oboseala cronică și orele puține de somn, sunt doar câteva dintre realitățile care zdruncină echilibrul emoțional al profesioniștilor din justiție. 

Așa se face că cele mai mari riscuri asociate domeniului juridic sunt cele care amenință sănătatea mintală: insomniile, stresul, sedentarismul, diferite tipuri de dependențe etc. Mai mult decât atât, expunerea îndelungată la traumele clienților conduce, potrivit studiilor, la depresie cronică și scăderea performanței în muncă, or, societatea mizează tocmai pe rațiunea profesioniștilor din justiție.

Încrederea este un proces care se construiește prin conversații dificile; și de multe ori, un aspect care poate bloca aceste conversații dificile este fragilitatea sănătății emoționale. Însă cum este aceasta abordată în domeniul public?

Acest episod Mind Education Podcast este o discuție despre rostul conversațiilor dificile și al sănătății emoționale în spațiul profesional, în domeniul juridic. O am alături pe Roxana Dan, judecător în cadrul Judecătoriei Cluj Napoca și președintele secției civile. Roxana este de asemenea doctorand în drept civil la Facultatea de Drept din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și este atent implicată în viața comunității din care face parte din dorința de a contribui la evoluția societății românești.

Music: Matei Sax: Cubano Loco (Official Audio) I I MSX