
Sign up to save your podcasts
Or


Acest al doilea episod al colecției de practici de meditație pentru copii și adolescenți din capitolul Mind about You te invită să explorezi o practică de meditație ghidată de colega mea Alina Lupeș, trainer și facilitator mindfulness la Mind Education. Ai nevoie doar de 5 minute neîntrerupte, de curiozitate și de un spațiu liniștit. Înainte de practică vei auzi un mic intro de 2 minute jumătate adresat părinților sau adulților din viața ta care vor să înțeleagă mai multe despre meditație. Îi poți invita să ți se alăture sau le poți povesti după cum a fost pentru tine. Multă prezență, curiozitate și deschidere.
min. 01:19 - intro adulți
min. 03:58 - meditație în mișcare
Music: Sergiu Tuhuțiu. Cracked Dreams
Din dorința de a contribui la sănătatea emoțională a copiilor și adolescenților noi, cei de la Mind Education am pregătit o colecție de practici de meditație mindfulness pentru copii și adolescenți. Vor fi trei practici diferite pentru copiii de 7-9 ani și adolescenții de 10-14 ani și 15-18 ani.
De ce meditația mindfulness? Pentru că acestea au câștigat atât de multă susținere și confirmare a efectelor pozitive încât școlile care au adoptat programe de stare de bine pentru copii pornesc de la aceste practici. Care sunt aceste efecte pozitive? Dincolo de efectele asupra stării de bine, o meta-analiză* care a evaluat rezultatele a 33 de studii confirmă că practicile de meditație mindfullness au efecte pozitive pentru sănătatea mentală a copiilor și adolescenților. Mai precis, această meta-analiză care a evaluat efectele în rândul a peste 1700 de copii și adolescenți a arătat că practicile mindfulness contribuie la reducerea depresiei și anxietății. Spus mai simplu, printr-o practică zilnică dar consecventă, de 5-10 minute, în care ești ghidat să explorezi prezentul prin focus pe corp și respirație, stările de depresie și anxietate se ameliorează.
Ce înseamnă practica mindfulness? Este un exercițiu de prezență, de ancorare în momentul prezent prin care ajuți mintea să fugă mai puțin în viitor sau să rămână agățată de trecut. Nu e așa că mintea noastră este fascinantă? Printr-un gest atât de simplu de disciplină, cât de mult poți contribui la sănătatea ta mentală.
Alina Lupeș este trainer și facilitator mindfulness la Mind Education.
min. 03:12 - Intro părinți
min. 05:49 - Meditație ghidată
*Dunning, D. L., Griffiths, K., Kuyken, W., Crane, C., Foulkes, L., Parker, J., & Dalgleish, T. (2018). Research Review: The effects of mindfulness-based interventions on cognition and mental health in children and adolescents - a meta-analysis of randomized controlled trials. Journal of Child Psychology and Psychiatry (IF 6.129). doi:10.1111/jcpp.12980
Music: Sergiu Tuhuțiu. Cracked Dreams
Jumătate dintre problemele de sănătate mintală debutează la vârsta de 14 ani și din păcate majoritatea nu sunt detectate, ceea ce înseamnă că rămân neadresate. La nivel global, depresia este principala cauză de dizabilitate din perioada adolescenței iar restricțiile sociale din ultima perioadă au avut un impact major asupra sănătății mintale și emoționale a adolescenților. Un studiu recent* derulat în Germania a arătat că două treimi dintre copii și adolescenți au recunoscut că se simt copleșiti de pandemie iar mai mult de jumătate dintre aceștia au spus că școala de acasă este mult mai dificilă decât înainte de pandemie. Aproape două treimi dintre adolescenți recunosc că relațiile de prietenie le-au fost afectate în timp ce o treime dintre aceștia spun că certurile din familie au crescut, aspect pe care l-au confirmat și o treime dintre părinți.
Invitata acestui episod Mind Education Podcast este Bogdana Păcurari, psihoterapeut de familie și cuplu și trainer la Mind Education cu experiență pratică vastă cu și alături de adolescenți.
min. 02:14 - Este depresia în adolescență mai frecventă acum?
min. 04:09 - Care dintre factorii de mediu și de dezvoltare contribuie la dezvoltarea depresiei în adolescență?
min. 09:16 - Cum se explică legătura dintre o istorie personală sau în familie de depresie și depresia adolescenților?
min. 10:14 - Cum arată depresia în adolescență?
min. 14:00 - Ce au nevoie adolescenții?
min. 18:58 - Cum creezi un spațiu de conectare când există distanțare în relație?
min. 22:47 - Ce rol au mentorii în perioada adolescenței?
min. 25:23 - O recomandare pentru adolescenți.
*Ravens-Sieberer, U., Kaman, A., Erhart, M. et al. (2021). Impact of the COVID-19 pandemic on quality of life and mental health in children and adolescents in Germany. European Children Adolesc Psychiatry (2021). https://doi.org/10.1007/s00787-021-01726-5
Music: Sergiu Tuhuțiu. Almost Found
Schimbările abrupte din ultimul timp s-au reflectat în experiențele emoționale ale tuturor iar pentru multe persoane s-au exprimat prin stări de frică și nesiguranță care au luat forma, de multe ori, a anxietății. Rapoartele internaționale arată, de exemplu, că în Statele Unite ale Americii rata persoanelor care suferă de depresie sau anxietate a crescut de la 11% (în decembrie 2019) la 42 % la finalul anului trecut. Alte statistici din Europa spun că de exemplu, în Belgia, ratele de depresie și anxietate s-au dublat, și că sunt mult mai frecvente în rândul tinerilor și persoanelor singure. Consumul de antidepresive în Marea Britanie a crescut cu 23% în ultimul an. Vestea bună, cu speranță vine de la un studiu publicat anul acesta în februarie, în Lancet Psychiatry* care confirmă că mintea este capabilă să se adapteze rapid în orice context. Acest studiu longitudinal observațional derulat în Marea Britanie a arătat că deși inițial multe persoane au resimțit o scădere a sănătății emoționale, aceasta s-a îmbunătățit semnificat în următoarele 20 de săptămâni după instalarea regulilor stricte de distanțare socială.
Salut, bine te regăsesc la Mind About You, un capitol din Mind Education Podcast. Sunt Mara Bria, doctor în psihologie la Mind Education și Școala pentru Cuplu și în acest episod o am alături pe colega mea Oana Goloiu, psiholog clinician și psihoterapeut într-o discuție despre blândețe de care are nevoie vindecarea fricii și a atacurilor de panică:
min. 03:09 - Faptul că mintea umană găsește mai greu siguranță si predictitibiliate în ultimul timp, a afectat calitatea vieții emoționale? Sunt mai frecvente stările de anxietate?
min. 04:39 - Ce este anxietatea și ce forme poate lua?
min. 06:21 - Cum poți crește sentimentul de siguranță atunci când mintea percepe constant sau deseori pericol?
min. 11:16 - Cum recunoști un atac de panică?
min. 19:27 - Ce poți să faci atunci când ai un atac de panică dar mai ales după ce a trecut, ca el să nu reapară?
min. 29:55 - Ajută ca atunci când cineva are un atac de panică cei de lângă să îi spună ”stai liniștit/ă, nu e nimic grav, nu ai de ce să te simți în pericol. Sau mesaje ca ”totul va fi bine, va trece repede, nu te speria”?
min. 31:48 - Un gând de final.
*Fancourt, D., Steptoe, A., Bu, F. (2021). Trajectories of anxiety and depressive symptoms during enforced isolation due to COVID-19 in England: a longitudinal observational study. The Lancet Psychiatry; 8(2);141-149. https://doi.org/10.1016/S2215-0366(20)30482-X.
Music: Matei Sax - Easy Heal (Official Audio) || Saxophone Liquid Drum & Bass
Valorile și asumpțiile multor organizații au migrat în ultimul timp de la explorare și creativitate înspre siguranță și reziliență*, însă cum arată siguranța și reziliența în contexte fluide și instabile? Inovația depinde nu numai de creativitate, ci mai ales de abilitatea unei persoane, echipe și organizații de a integra paradoxuri, de a aduce ordine în haos și de a vedea haos în ordine. Presupune disponibilitatea spre joacă și-n același timp spre disciplină focusată. Însă, pe de altă parte, inovația este foarte fragilă în fata asumpțiilor și paradigmelor implicite care ghidează alegerile. Fără claritate, fără disponibilitatea și disciplina de a explora aceste asumpții implicite, ele vor lua adeseori forma erorilor de decizie, a acelor biasări care sabotează procesul inovativ. Managementul vulnerabilităților personale, emoționale și mentale, reprezintă aspectul cel mai important care este insuficient luat în seamă în acest domeniu.
Partenerul acestei discuții, care explorează din mai multe unghiuri impactul erorilor de decizie asupra procesului de inovație este Gabriel Dombri, CEO și product strategist la Tapptitude, un studio de produs din Cluj-Napoca. Gabriel lucrează direct cu fondatorii de start-up și cei care creează produse digitale și este expus zilnic la provocările pe care le aduce inovația:
*Spicer, A. (2020). Organizational Culture and COVID-19. Journal of Management Studies;57:8. DOI:10.1111/joms.12625
Music: Sergiu Tuhuțiu. Cracked Dreams
”Relația de cuplu este ca un organism viu, evoluează, se transformă. În ritmul evoluției celor doi parteneri. Uneori creștem mai mult individual și apoi ducem resursele și înțelepciunea în cuplu; alteori relația evoluează cu pași repezi pentru că este susținută de cei doi, alteori crizele personale sau stresul erodează sau sabotează relația și parcă regresăm și în cuplu. Depresia, traumele nevindecate, anxietatea, stresul, oboseala ne distrag atenția de la noi și relație, așa cum are ea nevoie. Și relația este secătuită. Uneori este tot ce am putut să facem. Cu toate bunele intenții. Ale ambilor.
Evoluția unei relații însă nu este lineară așa cum, firesc, ne-am putea dori. Să fie fără greutăți, crize, rupturi, îndoială, răni. Uneori ne auzim și vedem unul pe celălalt, alteori suntem în lumi paralele pentru că rănile fiecăruia încă au nevoie să fie înțelese pe deplin și apoi vindecate. Proiectăm mai mult decât ne dăm seama. Plasăm nefericirea, furia, tristețea asupra celui de lângă noi. Ca și cum am fi niște copii neputincioși care căutăm alinare în afara noastră.”
Text preluat din newsletter-ul Trai în doi scris de Domnica Petrovai în fiecare joi. Te poți înscrie fie pe pagina de facebook Școala pentru Cuplu sau accesând link-ul https://mailchi.mp/886971292c07/newsletter-trai-in-doi
min. 03:45 - Care sunt etapele unei relații de cuplu?
min. 20:12 - Ce faci când partenera/ul refuză terapia de cuplu?
min. 23:10 - E mai bine pentru relație să te căsătorești după ce cuplul a trecut de perioada provocatoare a dezamăgirilor?
min. 25:28 - Este familia un sprijin care ajută evoluția cuplului?
min. 28:30 - Ce avem nevoie pentru a fi mai angajați față de iubire?
Music: Sergiu Tuhuțiu. Foolish Hope
Sedentarismul cauzează anual la nivel mondial peste 5 milioane de decese, dintre care jumătate de milion în țările Uniunii Europene. Inactivitatea fizică costă țările Uniunii Europene 80,4 milioane de euro anual. Statisticile pre-pandemie arătau că 1 din 4 adulți nu îndeplinesc recomandările Organizației Mondiale a Sănătății pentru mișcare zilnică. Studii recente care au explorat oboseala față de platformele de comunicare online (zoom fatigue*) consideră că unul dintre cei 4 factori care duc la această oboseală este tocmai reducerea mobilității fizice.
Sedentarismul este considerat mai periculos decât fumatul, infecția cu HIV sau săritul cu parașuta. S-a impregnat atât de mult în stilul de viață contemporan încât Organizația Mondială a Sănătății a emis un ghid cu recomandări pentru a-l preveni, dar mai ales pentru a încuraja mișcarea în rândul copiilor cu vârsta sub 5 ani.
Invitatul acestui episod Mind about You, parte din Mind Education Podcast este dr. Gheorghe Ungureanu, medic neurochirurg pasionat să contribuie mai mult la educația comunității și societății în care trăiește. Te invit să ni te alături la o discuție despre impactul sedentarismului și ce înseamnă reducerea lui:
min. 01:56 - Ce este sedentarismul și cu ce costuri vine?
min. 04:58 - Cum și unde se văd efectele sedentarismului?
min. 13:08 - De ce un stil de viață excesiv de activ nu aduce neapărat beneficii asupra sănătății?
min. 20:55 - Care sunt recomandările actuale pentru mișcare sănătoasă?
*Bailenson, J. N. (2021). Nonverbal Overload: A Theoretical Argument for the Causes of Zoom Fatigue. Technology, Mind, and Behavior, 2(1). https://doi.org/10.1037/tmb0000030
Music: Matei Sax. Cubano Loco (Official Audio) || MSX
Școala pentru Cuplu a derulat o cercetare națională despre provocările cuplurilor din România, cercetare la care au participat 1000 de persoane. Primele rezultate arată că avem nevoie să redefinim iubirea și resursele care îi sprijină evoluția.
min. 02:38 - Care sunt primele rezultate ale cercetării?
Îți propun să discutăm aceste rezultate prin prisma a trei aspecte:
min. 03:50 - Cum definim iubirea și cât durează în cultura noastră.
min. 07:40 - Pot fi prevenite rupturile dintr-o relație și divorțul și dacă da, cum.
min. 10:28 - Care sunt indiciile prin care un cuplu poate realiza că se află în dificultate.
Meta-analiza discutată:
Roddy, M. K., Walsh, L. M., Rothman, K., Hatch, S. G., & Doss, B. D. (2020). Meta-analysis of couple therapy: Effects across outcomes, designs, timeframes, and other moderators. Journal of Consulting and Clinical Psychology, 88(7), 583–596. https://doi.org/10.1037/ccp0000514
Music: Sergiu Tuhuțiu (https://www.sergiutuhutziu.com). More than Silence
Familia este comunitatea, micro-sistemul unde adulții si copiii trăiesc sentimente de siguranță, încredere si reciprocitate în relații, însă restrângerea vieții de familie în același spațiu cu viața profesională a venit cu o serie de provocări pentru adulți, dar mai ales pentru copii. Pentru că deși relațiile semnificative au câștigat mai multă apropiere, uneori aceasta a fost doar fizică și a facilitat mai degrabă exprimarea vulnerabilităților personale, uneori cu costuri asupra sănătății emoționale și mentale pe termen lung. Ce au nevoie însă familiile ca să păstreze acel spațiu de siguranță si încredere în care copiii sa crească armonios și adulții să aibă grijă de starea lor de bine?
Salut și bine te găsesc la primul episod Mind About Communities, parte din Mind Education Podcast într-o conversație despre familie și bunătate în care o am alături pe colega mea Bogdana Păcurari, psihoterapeut de familie și cuplu și trainer la Mind Education:
Studiul adus în discuție:
Hui, B. P. H., Ng, J. C. K., Berzaghi, E., Cunningham-Amos, L. A., & Kogan, A. (2020). Rewards of kindness? A meta-analysis of the link between prosociality and well-being. Psychological Bulletin, 146(12), 1084–1116. https://doi.org/10.1037/bul0000298
Music: Sergiu Tuhuțiu. Almost Found
From the publisher's feed

28,900 Listeners