Zeruya Shalev, o prozatoare foarte preţuită şi multipremiată din Israel, și-a lansat zilele trecute la București, cel mai recent roman, ”Destin”, apărut la editura Humanitas Fiction, în traducerea Ioanei Petridean.

“Destin” este o carte a nefericirii și a relațiilor complicate dintre soț și soție, dar mai ales dintre părinți și copii. Este o carte despre doliu, despre traume, dar este și o poveste despre întemeierea statului Israel și despre lupta sa pentru supraviețuire.

Mai multe a aflat Diana Joicaliuc de la scriitoarea Zeruya Shalev. Traducerea interviului a fost asigurată de Cătălin Rață. 

“Am vrut să terminăm stagiunea cu acest concert pentru că arată Big Bandul la potențial maxim, pune în valoare absolut toți membrii și poate deschide vacanța mental, nu doar pentru noi, ci și pentru publicul nostru. Este virtuzitate pură”, spune Simona Strungaru, dirijoarea Big Band-ului Radio.

Concertul „The Magic of Buddy Rich” îl va avea ca solist pe Laurențiu Zmău - percuție, unul dintre cei mai reprezentativi instrumentiști ai scenei autohtone. „Viteză, fraze foarte complicate, tehnică foarte bine definită, repertoriu foarte complex, care acoperă o arie foarte largă de aspecte ale instrumentistului. E un concert la care eu am visat de ceva vreme și  care, în sfârșit, se întâmplă” (Laurențiu Zmău).

Stagiunea 2022-2023 a Big Band-ului Radio a însemnat o suită de evenimente speciale sold-out, care s-au bucurat de mare succes și care au adus la București mai mulți invitați de talie internațională, cum ar fi solista vocală Alice Francis, trompetistul Alex Sipiagin sau saxofonistul Tobias Hoffman, dar și concerte prezentate alături de nume ale jazz-ului românesc, precum Berti Barbera, Irina Sârbu sau soliștii de la New Vegas Show (Petru Călinescu și Maximilian Muntean).

 Orașul Vorbește cu Simona Strungaru și cu Laurențiu Zmău.

Cum erau vacanțele în secolele trecute? Ce găseau de mâncare călătorii vremurilor apuse și unde? Ce nu trebuie să ratăm din punct de vedere al gustului în vacanțele contemporane? 

Orașul Vorbește cu Adriana Sohodoleanu despre vacanțele romanilor prin Imperiu și despre Pompei ca destinație de weekend, despre pelerinii din Evul Mediu, despre călătoriile prin Europa ale regilor, despre "a călători" cu sensul de a "gusta locul respectiv pentru a-l înțelege mai bine", despre turismul culinar.

Mereu ocupat să păstreze amintirile celor care i-au parcurs drumul în formă de potcoavă, pasajul Macca-Villacrosse adună poveștile celor care l-au vizitat încă din anul 1861, când a început să fie proiectat de arhitectul Felix Xenopo. Pasajul avea menirea de a lega Banca Națională de cea mai intens circulată arie comercială de atunci, ajungând de-a lungul deceniilor să fie martor al distracțiilor vremii. Pasajul Macca-Villacrosse își spune povestea în Orașul Vorbește, prin vocea actriţei Claudia Revnic.

Nu puteți vorbi de Centrul Vechi al Bucureștiului, fără să pomeniţi Strada Lipscani. Dobândindu-și numele de la o categorie de negustori, „lipscanii”, care vindeau ţesături și pânze aduse tocmai din orașul german Leipzig încă din 1750, Ulița Mare, cum era pe vremuri denumită, işi spune povestea în Oraşul Vorbeşte. Actriţa Claudia Revnic îi dă voce, semnând cea mai nouă rubrică a noastră, o rubrică ce ne va însoţi zilnic, până la toamnă.

Un ghid (actorul Ghighi Eftimie) oarecum straniu, parcă din altă lume, dar cu o voce caldă, însoţeşte un public puţin numeros prin spaţiile hotelului Caro, într-o călătorie în timp. O călătorie populată cu oameni și personaje care au rămas vii prin poveștile pe care le-au trăit şi care pot fi (re)întâlniți doar cu ocazia unică a acestei vizite. Prima întâlnire a fost cu Anais Nin (Cosmina Olariu), captivă în camera de hotel în care și-a trăit poveștile secrete de iubire. Iar ultima, cu poetul Arthur Rimbaud (Vlad Udrescu), care s-a refugiat la hotel după ce a fost împușcat în braț de poetul Verlaine. Altă cameră este rezervată unui cuplu – personajele (Ada Lupu şi Cristian Popa) sunt o surpriză, dar tema este aceeaşi, a iubirii.

Între 16 şi 18 iunie, hotelul Caro din Bucureşti a fost gazda „Hôtel des poèmes” - Spectacol în camere de hotel, gândit într-un format neconvenţional şi adaptat spaţiului gazdă şi istoriei acestuia. „Hôtel des poèmes” este o producție work in progress creart/TEATRELLI, text şi regie Iris Spiridon, concepută în contextul celebrării a 30 de ani de la aderarea României la Organizația Internațională a Francofoniei. Luana Pleşea a participat la una dintre reprezentaţii şi a stat de vorbă cu directoarea artistică TEATRELLI şi cu regizoarea Iris Spiridon.

***

Cele şase reprezentații (câte două în fiecare zi) s-au desfășurat ca parte din programul Anualei de artă și știință NEO ART CONNECT şi, sunt, momentan, unicele. Un astfel de spectacol – poem şi-ar putea găsi, cu siguranţă, locul şi în alte spaţii neconvenţionale – hoteluri, dar şi castele, conace, case cu o istorie.

În epoca bronzului, în Santorini a existat o așezare cu un nivel de civilizație uimitor: minoicii locuiau case cu două sau trei etaje, pe care le decorau cu fresce elaborate, aveau încălzire prin pardoseală, apă curentă, toalete, cultivau viță de vie și produceau vin. Prin anul 1600 î.Hr., vulcanul a erupt violent şi orașul a fost îngropat în cenușă. Povestea este similară cu cea a mult mai celebrului Pompei, cu diferența că la Akrotiri nu au fost descoperite rămășițe umane sau animale. Se presupune că minoicii au reușit să scape, plecând cu bărcile pe mare.

Revizitarea materialului muzical trecut este ceva comun. „Physical Graffiti”, albumul Led Zeppelin cu numărul șase, a împachetat într-un format dublu LP întregul istoric de până atunci a „celei mai mari trupe de rock”. Devenind o călătorie prin istoria grupului, proiectul trece cu agilitate prin hard-rock, blues metal, folk, funk, prog-rock și multe altele.

Poetă, romancieră și traducătoare, Nora Iuga este, la cei 92 de ani ai săi, un personaj unic pe scena literară contemporană, aducând un mix aparte de spirit ludic, carismă şi autoironie. Iată povestea scriitoarei ale cărei cărţi au fost interzise de comunişti pentru... "erotism morbid". Documentarul De ce mă cheamă Nora, când cerul meu e senin ne invită să descoperim natura acestui erotism şi felul în care încă îi influenţează Norei scrisul şi perspectiva asupra vieţii, dar şi să aflăm secretul tinereţii fără bătrâneţe.

Radio România Cultural.

"Viața la viteză maximă" de Brigitte Giraud, volum recompensat cu Premiul Gouncourt în 2022, apărut în limba română la Editura TREI în traducerea Mihaelei Stan, este o introspecţie extraordinară, o întoarcere teribilă în trecut pentru a exorciza tragedia cumplită pe care a trăit-o autoarea franceză. Într-o istorisire tensionată, ce evoluează ca o numărătoare inversă, Brigitte Giraud încearcă să înțeleagă ce a dus la accidentul de motocicletă produs pe 22 iunie 1999, care l-a costat viața pe soțul ei. (editura TREI)