“Via Soarelui aduce călătorul în zona viticolă Dealul Mare. Odată ajuns aici, descoperi că, de fapt, zona asta foarte frumoasă și variată înseamnă mai mult decât vin. Aici găsești și conace și biserici foarte vechi și însemnate și, mai ales, oameni foarte primitori, gospodari, muncitori, care știu să gătească foarte bine. Practic într-o singură zi poți să ai un cumul de experiențe minunate”, spune Mircea Crisbășanu, fondator al Centrului cultural și comunitar Nucu, cel care împreună cu Asociația Zi de Bine demarează proiectul Via Soarelui și amenajează primii 15 kilometri de traseu tematic pentru iubitorii de natură. Traseul se întinde pe o distanță de 150 de km și unește 15 localități din arealul Dealul Mare, care trece prin județele Prahova și Buzău. Astfel, traseul va promova cramele, tradițiile locale și producătorii locali, obiectivele turistice, meșterii și peisajele.

Proiectul presupune igienizarea zonei, curățarea și toaletarea vegetației și repararea drumului, acolo unde este necesar. În plus, traseul va fi marcat cu borne realizate în piatră de singurul meșter pietrar de pe traseu. De asemenea, se vor amenaja două popasuri cu bănci, iar pe hartă vor fi adăugate puncte gastronomice, locuri cu priveliști deosebite, crame, meșteșugari și locuri unde turiștii vor putea rămâne peste noapte.

“Oameni de știință români şi disciplinele lor”, așa se intitulează cursul de știință oferit de Școala Românească din Eindhoven, primul de acest fel din diaspora. Cursul nu lipsește de la nicio activitate publica a școlii, care funcționează din 2008 sub coordonarea profesorului universitar Vlad Niculescu-Dinca. https://scoalaromaneasca.eu/

Source, cea de-a doua expoziție personală a Ralucăi Popa la galeria Gaep, curatoriată de Mihaela Chiriac, aduce laolaltă lucrări noi și mai vechi ale artistei de origine română, stabilită la Berlin. Unele dintre cele din urmă, deși au fost realizate acum câțiva ani, nu au mai fost arătate până în prezent. Însă, așa cum spune curatoarea Mihaela Chiriac, ele „au ecouri latente în lucrări mai noi. Popa culege materiale – imagini, idei, texte, ale ei sau de la alții – și le împletește în noi forme și configurații. Chiar și propriile ei lucrări pot fi asemenea materiale, până când decide cum să le refolosească, recitească, rescrie.”

Astfel, o rețea de conexiuni unește desenele, lucrările video, fotografiile, obiectele și variile translatări dintr-un mediu în altul realizate de artistă sub influența unor surse de natură diversă, de la vizuală la literară și muzicală.

„Trebuie să lucrăm la clarificarea cuvintelor cu care ne descriem situațiile în care ne aflăm, ca să știm exact în ce fel ne putem descrie pe noi înșine, în ce fel putem interpreta realitatea și în ce fel îi putem interpreta pe ceilalți, astfel încât să nu intram în relații de ostilitate sau în relații de adversitate care să contribuie

Ciprian Mihali (n.1967) a terminat Filosofia la Cluj în 1992. În 2000 a devenit doctor în filosofie al Universităților din Cluj și Strasbourg. Predă din 1992 la Universitatea “Babeș-Bolyai” și a fost profesor invitat la numeroase universități europene. Între 2012 și 2016 a fost ambassador al României în Senegal și în alte șapte state din Africa de Vest. Din 2016 până în 2020 a fost director pentru Europa de Vest, la Bruxelles, al Agenției Universitare a Francofoniei. A scris până în present șapte cărți, a coordonat nouă volume colective și a tradus în limba română peste 25 de lucrări de filosofie. A fost recompensat de statul francez cu Palmele Academice (2012) și de Academia Română cu Premiul “Nicolae Titulescu” pentru excelență în Diplomație (2017). Cea mai recentă carte a sa,

Cu o istorie veche de mii de ani, înghețata, acest desert versatil, evanescent, alchimic, atinge în zilele noastre perioada sa cea mai bună, "epoca de aur" - după cum o numește Adriana Sohodoleanu. Înghețata "alifioasă" de pe vremea lui Brâncoveanu a devenit astăzi desertul preferat al multora, indiferent de vârstă sau de vremea de afară. Mai mult, chefi celebri duc înghețata în zona de experiment. Așa se face că avem înghețată de ardei verde sau roșu, înghețata mic dejun - din ouă prăjite și bacon sau înghețata japoneză din carne de cal.

Se împlinesc 10 ani de când Mihaela Noroc călătorește prin lume (a ajuns în peste 100 de țări), descoperă povești și fotografiază femei (a strâns peste 1000 de portrete). Pe 8 iunie, la Muzeul Brukenthal, aproape 200 dintre aceste fotografii, unele faimoase în toată lumea, se vor întâlni cu privitorii într-o expoziție, cea mai mare din acest proiect.

Share, Tag or Dye Again (re)deschide discuția despre social media ca mediu de consum pentru artă și sondează cât timp petrec artiștii promovându-și lucrările în aceste medii vs. timpul petrecut pentru creație. În urma apelului, 313 artiști din 34 de țări de pe 6 continente au înscris link-uri din feed-urile lor de social media pentru materializarea unei noi instalații colective care pune din nou întrebarea: în ce măsură poate micul ecran contemporan, pe care îl deținem cu toții, să redea complexitatea unei lucrări de artă?

"Ubicuitatea fotografiei digitale și ușurința cu care toți fotografiem cu telefonul au condus la o reîntoarcere la tehnicile vechi de creare și recreare a imaginilor. (...) Digitalul va rămâne pe telefon, iar pasionații vor merge către analog. (...) Nișa fotografiei analog a tot crescut cu oameni din generația nouă, care au cunoscut lumea analog prin butoanele din photoshop” a spus Ștefan Dinu, co-fondatorul Asociației Fotografice Allkimik, unul dintre inițiatorii proiectului, care se va materializa într-o nouă expoziție ce va fi vernisată pe 8 iunie, la spațiul artist-run Lapsus, din Timișoara.

Tradus în peste 23 de ţări, "Radio Popov şi copiii uitaţi" spune o poveste plină de umor şi căldură, care ne aduce aminte de unii dintre cei mai îndrăgiţi clasici ai literaturii pentru copii, precum Roald Dahl şi Astrid Lindgren.

Este o carte tandră, despre copiii pentru care părinții nu au timp, din diverse motive, despre trăirile lor, dar și un omagiu adus radioului, mijlocul de comunicare care îi ajută sa nu se mai simtă atât de singuri și chiar să formeze o comunitate.

Este prima carte pentru copii a jurnalistei și scriitoarei finlandeze Anja Portin, distins cu Premiul Finlandia Junior.

Anamaria Spătaru a stat de vorbă cu Iustina Croitoru, coordonatoarea Humanitas Junior.

Melon Palon, sora mai mică a Fabulafiei, este un album de artă și de joacă, fără a eluda și funcțiile educative, pentru că fiecare pagină sau rubrică are rolul ei bine stabilit. Dacă Fabulafia, al cărei prim număr a apărut în 2015, este o revistă-carte de poveşti cu scrieri şi ilustraţii pentru copii de 7-12 ani, Melon Palon se adresează celor mai mici cititori, cu vărsta între 3 și 7 ani.

“Revistele sunt prieteni ai copilului”, spune editorul Cristina Durica. “Ne propunem să educăm vizual, pentru că prima legătură cu cartea este una estetică, ilustrația trebuie să fie senzorială, senzitivă”.

Ilustratorul Ștefan Georgescu, Art Director Melon Palon: “E o aventură! În momentul în care îți vin materialele, e ca și cum ai încerca să organizezi un batalion, dar în loc de soldați ai un fel de vedete îmbrăcate ca la Met Gala - fiecare explodează în culoare, în personalitate. Nu sunt tocmai genul de entități pe care îți vine să le înregimentezi.”

De doi ani, în cadrul Bibliotecii Publice din Eindhoven funcționează o bibliotecă românească pentru copii. Sâmbătă a avut loc un eveniment special pus sub semnul Zilei Internaționale a Copilului, în care copiii s-au întâlnit virtual cu scriitoarea Lavinia Braniște. Sub coordonarea profesorului universitar Vlad Niculescu-Dinca, biblioteca pentru copii din cadrul OBE Eindhoven organizează cu regularitate întâlniri cu autori de carte din România sau care locuiesc în Olanda, precum şi lansări de carte pentru copii.