„Caiete de rețete” este un proiect realizat de o echipă de antropologi din București, care își propune să contribuie la îmbogățirea gastronomiei urbane actuale. Totul a pornit de la un caiet vechi de 68 de ani, din Brașov, plin de idei de îndulcit nepoții. Pe lângă rețete, în jurul caietului s-au strâns multe povești intime. Curând, toată lumea va avea acces la ele, căci se va lansa site-ul (caietederețete.ro) cu povești, rețete și cunoștințe culinare, menit să funcționeze ca o carte de bucate colectivă. 

Orașul Vorbește cu Anca Dănilă, unul dintre fondatorii proiectului.

“Arta este lipsită de apărare”, a fost reacția muzeului Mauritshuis din Haga, după ce doi activiști belgieni au avut ca țintă una dintre cele mai iubite opera de arta din lume, Fata cu cercel de perlă, tablou semnat de Johannes Vermeer in 1665. Asociația muzeelor din Olanda pledează pentru dialog şi respinge acțiunile de acest fel, considerate vandalism.

Alisa Tarciniu este coach, facilitator terapie prin râs și fondator programe de creativitate prin care încurajează atât copiii, cât și adulții să își dea voie să se exprime autentic, să își descopere talentele și să prindă curajul de a ieși din zona de confort.

Pe Alisa Tarciniu o cunoaștem din seria de interviuri pe care a ințiat-o - „antiDot. punct și de la capăt în Creativitate”. O serie care se transfrormă zilele acestea în “antiDot. The Talks”. Este vorba despre 5 zile de intâlniri și discuții despre secretele creativității, printre care și ateliere cu invitați care lucrează în domenii creative. Sunt acolo, pe lista, nume precum antrenorul digital Cristian China-Birta, cântăreața Teodora Brody- Enache, coregrafa Vava Ștefănescu, actorul Vlad Logigan sau scriitoarea Simona Popescu. Întâlnirile vor avea loc în București, la Cărturești Verona. Vă veți întâlni acolo și cu Alisa, care este coach și antrenoare de trăit viața frumos.

Deși consideră că este o fată senzațional de obișnuită, noi am spune că este o persoană foarte specială și o să vă dați și dumneavoastră seama de lucrul acesta din discuția care urmează.

Ne plimbăm prin oraș cu eleganță și un pic mai multă strălucire, pentru că vorbim despre bijuterii, despre cum s-au transformat și cum au fost ele purtate de-a lungul istoriei, despre cum au fost create aceste accesorii care ascund de obicei o gramadă de povești, dar și de mesaje ascunse, pe care nu știm întotdeauna cum să le interpretăm. 

Orașul Vorbește cu Monica Neațu, istoric și lector al Fundației Calea Victoriei, despre bijuterii, ca imagine a societății care le-a produs și a celor care le-au purtat.

În ultimul episod Spooktober, Theodor Ineluș vorbește despre un subgen horror - Foud Footage (care a început cu The Blair Witch Project) și aduce în atenție VHS99, cel mai recent film al seriei, o antologie de scurtmetraje legate de o  poveste de fundal.

„Kiltul îi ajută pe bărbați să depășească obstacolele dificile, să alerge cu ușurință, să facă mișcări rapide sau să traverseze ape, fiind potrivit pentru a trăi în casă sau în pădure’’, asta aflăm dintr-o scriere din 1746. Kiltul este, așa cum știti, acea fustă scoțiană celebră, simbol național al masculinității în această țară, purtată cu mândrie și în prezen.

Aruncăm o privire în garderoba bărbătească, pentru a afla unde se purta inițial kiltul, care era rolul său, cum a devenit el atât de popular și mai ales cum mai arată kiltul modern. 

A venit vremea ca mirosul de dovleac copt să ne învăluie și să ne stânească pofte, dorințe și amintiri. Este dulce și foarte gustos, dar dacă nu vă place, nu-i nimic, îl puteti folosi în această perioadă și pe post de decor. Se apropie Halloween-ul și parcă suntem și mai seduși să îl cumpărăm și să îl ducem acasa. 

Porția Cultură la farfurie are de această dată gust parfumat de dovleac. Sunt foarte multe moduri în care el poate fi preparat, iar cu inspirație de mâncăruri pentru Halloween vine chiar acum în Oraș Adriana Sohodoleanu, doctor în sociologia practicilor alimentare și fondatoarea site-ului biscuit.ro. 

În era digitală, este posibil să aflăm live poveștile străzilor pe care ne plimbăm, de la un muzeograf invizibil, care să ne șoptească în ureche relatări istorice despre monumentele pe lângă care trecem, întâmplări vesele sau dramatice cu personalități care au pășit pe ulițele târgului în diverse epoci. 

Orașul Vorbește cu Alina Țiței Ioncioaia, coordonatoarea proiectului „Fonogramele memoriei”.

Coregrafa Simona Deaconescu revine ca profesoară în cadrul Academiei de dans şi performance, ediţia a doua, după succesul pe care l-a avut la prima ediţie. Coreomaniacii, spectacolul pe care l-a creat împreună cu studenţii Academiei, a fost selectat în cadrul programului internațional  Aerowaves Twenty22 și a fost prezentat în deschiderea festivalului Aerowaves Spring Forward, pe 28 aprilie anul acesta, în Elefsina (Grecia). Universul artistic al Simonei Deaconescu se află la intersecţia dansului cu filmul, știința și tehnologia. Simona creează spectacole, instalații performative sau multimedia, dar și filme de dans, fiind co-fondatoarea singurului festival de film de dans din România.

Depănăm amintiri despre București, dar și despre viața seniorilor din capitală, care au acceptat provocarea Iscoada de a-și împărtăși poveștile nespuse despre locurile dragi din cartierele în care au locuit poate chiar o viață întreagă. Vorbim despre istorii personale din Colentina, Drumul Taberei și Rahova, documentate foto-video în cadrul unei cercetari antropologice desfășurate de Iscoada – o platformă editorială de popularizare a cercetarilor din antropologie și știinte sociale. Sunt 75 de fotografii și 15 filmulețe documentare pe care le puteți vedea în cadrul unei expoziții itinerante în cele trei cartiere bucureștene.

Orașul Vorbește cu Raluca Moșescu-Bumbac, coordonatoarea de comunicare & cercetatoare la Iscoada.