„Nu se poateˮ nu există in vocabularul echipei Code4Romania, echipa care a dormit foarte puțin zilele acestea, care trăiește doar acolo, în calculator, lucrând și oferind soluții.

În urmă cu aproape două săptămâni, Code4Romania anunța că își oprește activitatea obișnuită pentru a îndrepta toate eforturile echipei și comunității de peste 2000 de voluntari spre construcția infrastructurii digitale de care refugiații ucraineni au nevoie în aceste momente. Soluțiile digitale propuse de echipa asociației, care vom afla, este formată nu doar din bărbați, asa cum poate ne așteptam, ci și din foarte multe femei, au fost gata într-un timp record.

Infrastructura digitală critică construită în aceste zile de Code4Romania a devenit resursă oficială guvernamentală. Vorbim despre  Dopomoha, dar și despre  Un acoperiș și Sprijin de Urgență, care vor deveni operaționale în curând.

Orașul Vorbește cu Olivia Vereha, co-fondator Code4Romania, omul „mediu spre bun la toateˮ, asa cum spune chiar ea.

Cafeaua nu are în spate doar un gust foarte apreciat, tabieturi și o nevoie de a o savura cât mai des, ci și o istorie bogată, ba chiar multe legende cu privire la apariția sa și la felul în care ea era de fapt folosită. Cea mai cunoscută legendă spune că primele consumatoare de cafea au fost niște capre. 

Orașul Vorbește cu Ovidiu Neacșu, specialist în prăjirea cafelei și cofondator al Uzina Coffee.

Ultimele două săptămâni ne-au arătat că există foarte multă dorință de a ajuta, că ne putem baza unii pe ceilalți la nevoie. Se fac în aceste zile foarte multe gesturi impresionante care ne emoționează, ne încărcăm pozitiv cu poveștile despre solidaritate pe care le creăm, pe care le vedem la televizor, le auzim în jur sau la radio. Ne dorim să ne implicăm, să fie bine în jurul nostru și este absolut minunat. 

Cum se explică însă tot acest val uriaș de solidaritate aflăm de la psihoterapeuta Cristina Călărășanu.

Fierți sau copți? Muntenești sau moldovenești? Mucenici, măcinici, sfințișori, bradoși sau brăduleți? 

Adriana Sohodoleanu, doctor în sociologia practicilor alimentare și fondatoarea site-ului biscuit.ro,  a povestit pe 9 martie despre legenda celor 40 de martiri, despre forma mucenicilor, dar și despre cum a fost acestă hrană tradițională hipsterizată, fiind reinterpretată și estetizată, "instagramabilizată"(așa au apărut Fandosoții).

Adriana povestește și despre Zhavoronki, mucenicii ucraineni și rusești. 

Deși au avut de suferit foarte mult în timpul celor doi ani de pandemie, foarte multe entități culturale din Olanda - muzee, săli de concerte, orchestre, teatre, galerii de artă din toată țara – au donat sume considerabile pentru victimele războiului din Ucraina. Campania continua astăzi la nivel național, pentru întreaga populație olandeză. Astfel de campanii se fac în Olanda de câte ori o națiune are nevoie de ajutor – în caz de cutremur, de tsunami, de război. Mobilizarea din Olanda are la bază ideea că nimeni nu poate face nimic de unul singur, ci doar împreună.

Șase balerini ucraineni, refugiaţi în România, au început programul de studiu la Opera Națională din București. Ei vor primi inclusiv contracte de colaborare.

Opera Națională București s-a alăturat astfel demersurilor de ajutorare a artiștilor victime ale războiului din Ucraina.

Rețeaua Naționale a Muzeelor din România s-a alăturat campaniei Radio România Cultural RUGĂ PENTRU PACE. Cele peste 270 de muzee membre vor transmite pe 5 martie, simultan cu Radio România Cultural, înregistrarea poetei Ana Blandiana care citește un scurt fragment din prefața cărții „Ultimii martori” a scriitoarei născută în Ucraina, câștigătoare a premiului Nobel pentru literatură, Svetlana Aleksievici.

Orașul Vorbește cu Dragoș Neamu, Coordonatorul Departamentului de Relații Internaționale și Proiecte Culturale in cadrul RNMR, despre rolul instituțiilor de cultură și al oamenilor de cultură în aceste momente, despre patrimoniul cultural din Ucraina.

De peste 20 de ani, Hope and Homes for Children face eforturi uriașe pentru ca sărăcia să nu ia copiii de lângă părinți, iar în prezent, echipa asociației face de asemenea tot ceea ce se poate pentru ca oamenii care fug din fața războiului să aibă parte de zile cât de cât suportabile pe teritoriul României. La Vama Sighet, cei de la Hope and Homes for Children au cunoscut foarte mulți copii care își doresc să fie acasă, în pace, cu familia lor. Din păcate asta nu este posibil acum, dar în rest se fac eforturi foarte mari pentru ca ei să se simtă în siguranță. Despre sprijinul pentru refugiații ucraineni din aceste zile și despre cum este pentru un ONG să gestioneze o asemenea situație de criză, Orașul Vorbește cu Robert Ion, Directorul de Fundraising al fundației Hope and Homes for Children România.

În fiecare miercuri ne bem cafeaua în Oraș împreună cu Ovidiu Neacșu. De această dată vorbim despre particularitățile originilor de cafea, dar și despre blenduri.

Ovidiu Neacșu este fondator al Uzinei Coffee, specialist în prăjirea cafelei și un foarte bun cunoscător al acestei lumi aromate pe care ne-o dezvăluie și nouă.

Când credeam că pandemia se îndreaptă către final și că frustrările, panica și anxietatea se vor mai diminua, a venit acest război din Ucraina, care ne-a dat total peste cap, care ne-a făcut să revenim la sentimentul de neputință. Mintea noastră nu avea cum să conceapă ușor ca la câțiva km de noi se dau - în anul 2022 - lupte cu tancuri și rachete. Așa că ne-am pierdut pofta de somn și cheful de a face orice altceva. Am început să ne temem, s-a activat starea de nesiguranță și lipsa de control. Pe scurt, ne-am lasat copleșiți. Și pentru că noi credem că este important să știm cum să ducem acest război interior, cu să ne găsim echilibrul și speranța, am apelat la psihoterapeuta Cristina Călărășanu pentru sfaturi.