Se numește Marina, are 21 de ani și tot atația ani de viață trăită în sistemul de protecție. A crescut mai intâi în asistență maternală, apoi în orfelinat, iar de câțiva ani într-o casă de tip familial din București construită de Fundația Hope and Homes for Children.
Acum, Marina este studentă la Asistență Socială. A intrat vara trecută cu nota 8.90, după ce a terminat prima pe liceu, cu cea mai mare medie.
La 7 ani, fără familie, fără atenție, fără dragoste și insuficient stimulată intelectual în primii ani de viață, Marina a fost considerată copil cu nevoi speciale. Și timp de 10 ani, nimeni nu a văzut că ea învăța rapid, era peste nivelul copiilor din clasa ei și nu avea niciun fel de întârziere mentală. Marina a avut noroc, cineva a văzut la un moment dat în ea ambiția, potențialul și determinarea care au făcut-o azi să fie studentă.
Marina nu a ales întâmplător Asistența Socială și chiar glumește, cu un zâmbet amar, și spune că ea a făcut deja toată practica de care ar putea avea nevoie în facultate, și chiar mai mult.
Realizator: Andra Petrariu.
Producător: Gabriela Mitan.
Radio România Cultural.