Cristofor Columb a adus de pe continentului american zeci de plante pe care europenii nu le văzuseră niciodată. A fost nevoie de mai mulți ani de studiu și de selecție atentă, pentru ca aceste produse să intre în dieta noastră. Despre cartof, porumb, ardei, roșii, tutunul, dar și despre curcan ne vorbește astăzi Adriana Sohodoleanu, doctor în sociologia practicilor alimentare și fondatoarea site-ului biscuit.ro.

Realizator: Andra Petrariu.

Producător: Gabriela Mitan.

Radio România Cultural.

Foto: Prasad SN on Unsplash.

În expoziția Google Arts and Culture „The Heart of the Matter: A History of Valentine Cardsˮ vom descoperi o istorie a felicitărilor de Sfântul Valentin, care amestecă în mod jucăuș flirtul și romantismul cu umorul.

Nu e nici Valentin, nici Dragobete. Este bătrânul Cupidon! In colecția Muzeului National din Amsterdam, Rijksmuseum se regăsește si acest Cupidon special, semnat de sculptorul francez Étienne-Maurice Falconet.

Suntem aprope la fel, doar că diferiți, nu? Rubrica De-a joaca se aude în Oraș în fiecare vineri, cu ajutorul copiilor de la Centrul de dezvoltare personală prin teatru Floarea Minții din Brașov, coordonat de actrița Mihaela Nistorică. S-a jucat serios la montaj: Gabriela Mitan.

Orașul Vorbește (și) pe limba păsărilor, cu ajutorul prietenilor de la Societatea Ornitologica Română, invitându-vă să descoperiți locuitorii înaripați ai parcurilor și grădinilor urbane.

„A ne iubi pe noi înșine nu este ceva opțional, nu este un lux, nu este un privilegiu, ci este o necesitateˮ

„Dacă ai capacitatea de a iubi, iubește-te mai întâi pe tine însuțiˮ, spunea scriitorul Charles Bukowski. Iubirea de sine presupune însă o relație sănătoasă cu noi înșine, care nu este tocmai ușor de atins. În mintea noastră domnește de cele mai multe ori gândul că trebuie să îl iubim mai mult pe cel de lângă noi decât pe noi. Așa că uităm faptul că ceea ce ne dorim de fapt pentru persoanele dragi din viața noastră, ar trebui să ne dorim și pentru noi. Despre asta am putea crede că nu este corect totuși, ca suntem egoiști sau poate chiar narcisiști. Am lămurit toate aceste frământări interioare împreună cu psihoterapeuta Cristina Călărașanu.

Înițial, în Italia, espresso „s-a popularizat în rândul muncitorilor care aveau nevoie de un boost de cofeină, un brânci de energieˮ la începutul zilei de lucru, dar și mai târziu de-a lungul programului, am aflat de la Ovidiu Neacșu, Head Roaster - Uzina Coffee. Tot el ne-a spus și cum se prepară un espresso corect și cum și când se bea.

„Un experiment extraordinar”, așa numește Sjeng Scheijen cucerirea fabricii de porțelanuri, jucăria exclusivă a țarilor, de către avangardiștii ruși, cu Kazimir Malevitsj şi Wassily Kandinsky în rolurile principale. Sjeng Scheijen este curatorul expoziției deschise de curând la Muzeul Hermitage din Amsterdam, singura filială din lume a muzeului-mamă din Sankt Petersburg. Expoziția „Avangarda rusă. Revoluție in artă” aduce în prim plan modul în care arta a fost folosită ca strategie de către sovietici.

La 15 ani, Maye Musk s-a numărat printre finalistele concursului de frumusețe Miss Africa, în urma căruia a primit diverse propuneri de colaborare ca model. Mama miliardarului Elon Musk a avut o carieră atipic de longevivă în lumea modellingului, aceasta întinzându-se pe mai bine de 50 de ani. 

Modellingul este a doua carieră pentru ea, după cea de nutriționist. Deține un master în dietetică la Universitatea Orange Free State din Africa de Sud, și un altul în știința nutriției la Universitatea din Toronto.

„Poți să îți faci un plan, dar acesta nu va funcționa întotdeauna. Așa că va trebui să îți faci un alt plan. Viața ta va fi plină de suișuri și coborâșuri, ca un montagne russe. Suișurile vor fi minunate; coborâșurile vor fi un iad. Când ești la pământ, îți trebuie un plan ca să te ridici. Pe măsură ce înaintezi în vârstă, coborâșurile sunt mai puțin tragice, mai puțin dureroase și mai puțin supărătoare, fiindcă ai mai trecut pe acolo’’, scrie Maye Musk în cartea sa ‘’O femeie își face un plan: Sfaturi pentru o viață plină de aventură, frumusețe și succes’’, apărută la editura Act și Politon.

15 lucrări de artă contemporană, 15 artiști din două țări, România și Norvegia și o temă comună: Viața cu HIV. Așa am putea descrie pe scurt proiectul When ContempART helps Social, inițiat de Asociația Semper Musica. 

Vorbim despre instalații vizuale, benzi desenate, scurtmetraje, picturi, graffiti și fotografii expuse într-o galerie online de artă, dar și la Centrul Creart din București. Lucrările sunt bazate pe povești reale de viață ale unor persoane  infectate cu virusul HIV, care trăiesc în România, dar și în Norvegia, ne-a spus Bogdan Istrate, coordonatorul proiectului Semper Musica - una dintre cele mai active organizații din România din domeniul educației pentru prevenirea HIV.