PASTILA DE SPORT

România dispută astăzi, la Varșovia, cel de-al treilea meci din Liga Națiunilor, împotriva Poloniei. După înfrângerile cu Suedia și Bosnia și Herțegovina, tricolorii vor să lase în urmă prestațiile modeste din primele două partide și să obțină primele puncte în grupă. Pentru Gică Hagi, meciul de la Varșovia este și un test al deciziilor luate după startul ratat al campaniei: selecționerul a schimbat lotul pentru această partidă, iar România are nevoie acum de o reacție pe teren.

Două meciuri, două înfrângeri și niciun punct. Acesta este bilanțul României după primele două etape din Liga Națiunilor, iar meciul cu Polonia, programat diseară la Varșovia, vine într-un moment în care naționala are nevoie, mai mult ca oricând, de o reacție. Nu doar de puncte, ci și de o schimbare de atitudine, de organizare și, poate, de idei.

În Suedia, România a pierdut cu 1-2, după un meci în care tricolorii au avut momente bune, dar nu au reușit să transforme perioadele favorabile într-un rezultat pozitiv. Trei zile mai târziu, pe Arena Națională, lucrurile au mers și mai rău: Bosnia și Herțegovina a câștigat cu 4-2, iar România a rămas fără punct după primele două partide, ocupând ultimul loc în grupă.

Mai grav pentru Gică Hagi este că partida cu Bosnia a lăsat impresia unui experiment care nu a funcționat. Selecționerul a schimbat nouă titulari față de meciul din Suedia, iar echipa a părut, în multe momente, lipsită de coerență.

România nu-și permite să intre pe teren cu povara celor două eșecuri, dar nici să se comporte ca și cum acestea nu s-ar fi întâmplat. Tricolorii trebuie să învețe din ele. Polonia nu este un adversar care să ofere timp pentru experimente, iar un nou început trebuie să însemne o echipă mai echilibrată, mai agresivă în dueluri, cu o posesie superioară și cu o exprimare mai eficientă în ofensivă.

Hagi are acum misiunea de a găsi formula care să ofere stabilitate echipei. Nu este vorba doar despre schimbarea unor nume, ci despre alegerea unor jucători capabili să joace împreună și să respecte un plan timp de 90 de minute. Iar primele sale decizii arată deja că încearcă să reacționeze: pentru partida cu Polonia, selecționerul a anunțat un lot de 23 de jucători, iar mai mulți dintre titularii partidei cu Bosnia au rămas în afara lotului.

Hagi a decis să nu mai mizeze pe Louis Munteanu, accidentat, Matei Ilie, Andrei Burcă, Vladimir Screciu, David Matei, Darius Olaru, Vlad Dragomir și Lisav Eissat. În schimb, în lot apar Andrei Rațiu, Radu Drăgușin, Marius Marin, Nicușor Bancu, Ianis Hagi, Răzvan Marin, Dennis Man și Bogdan Racovițan.

Există însă și probleme obiective. Louis Munteanu s-a accidentat și nu poate evolua în următoarele două partide, locul său în primul 11 urmând probabil să fie luat de Daniel Bîrligea. În același timp, revenirea lui Dennis Man, absent în meciul cu Bosnia, reprezintă o opțiune importantă pentru ofensivă.

O altă schimbare care se profilează este înlocuirea lui Ionuț Radu, criticat pentru prestațiile din primele două meciuri, cu Otto Hindrich, portarul care evoluează chiar în Polonia, la Legia Varșovia.

Hagi a recunoscut că atât el, cât și tricolorii au picat examenul cu Bosnia, iar acum, pentru partida cu Polonia, pare să revină la un grup mai stabil după experimentele de pe Arena Națională.

Selecționerul se va baza pe mai mulți jucători pe care i-a mai antrenat, cel puțin mijlocul echipei urmând să fie probabil format din Tudor Băluță, Răzvan Marin și Ianis Hagi, toți trecuți prin Academia Hagi. Primul 11 va semăna cu cel de la partida cu Suedia, atunci când tricolorii au avut și momente bune

De partea cealaltă, nici Polonia nu traversează un început liniștit de campanie. Echipa a remizat 0-0 cu Bosnia și Herțegovina și a pierdut cu 1-3 în fața Suediei, ocupând abia locul al treilea în grupă.

În plus, există tensiuni între Robert Lewandowski și o parte a presei poloneze. Atacantul, ajuns la 38 de ani, a fost criticat pentru faptul că nu s-a prezentat la o acțiune a naționalei anul trecut și a avut, de asemenea, un conflict cu fostul selecționer. Relația sa cu presa poloneză a devenit și mai complicată după disputa cu Michał Probierz, care i-a retras banderola de căpitan.

Dacă mai punem la socoteală că polonezii au ratat și ei calificarea la Campionatul Mondial din 2026, observăm că adversara din această seară are, la rândul ei, propriile probleme.

Polonia ne-a învins cu 3-0 și 3-1 în ultimele două confruntări, disputate în 2016 și 2017. România nu a mai învins Polonia de aproximativ 17 ani, iar ultima victorie într-un meci oficial este și mai veche: 2-1, în 1995, în preliminariile EURO 1996.

Astfel, partida de la Varșovia pune față în față două reprezentative care caută urgent o schimbare de direcție.

În ziua în care și-a reluat pregătirile pentru Jocurile Olimpice de la Los Angeles, David Popovici a vorbit despre partea nevăzută a sportului de performanță. Campionul român a avut un adevărat discurs-manifest după eșecurile echipei naționale din Liga Națiunilor, cerându-le suporterilor să rămână alături de sportivi și atunci când aceștia pierd.

David Popovici a avut un mesaj pentru „tricolori” după ce aceștia au avut un început dificil în Liga Națiunilor. România a pierdut primele două partide din grupă, 1-2 cu Suedia, la Stockholm, și 2-4 cu Bosnia și Herțegovina, pe Arena Națională, iar rezultatele au provocat reacții dure din partea suporterilor și a oamenilor din fotbal. Într-un astfel de moment, David Popovici a ales să transmită un mesaj diferit: sportivii nu ar trebui abandonați atunci când rezultatele nu sunt cele așteptate.

Campionul olimpic a vorbit despre modul în care oamenii se raportează la sportivi și despre tendința de a transforma succesul într-un motiv de identificare colectivă, în timp ce eșecul îi face pe unii suporteri să se delimiteze de cei pe care îi susțineau anterior.

„Mi se pare greșit ca spectator să te raportezi, indiferent ce sport urmărești, în felul ăsta la cei ce practică sportul, la cei care încearcă să ducă numele României mai sus”, a spus Popovici.

Ideea transmisă de înotător este una simplă: dacă victoria este privită ca o victorie a tuturor, atunci și înfrângerea ar trebui înțeleasă ca parte a parcursului sportivilor care reprezintă România. Popovici consideră că sentimentul de apartenență nu ar trebui să dispară după un rezultat nefavorabil.

„Tot sentimentul ăsta de identificare poate fi puțin modificat, în așa fel încât să nu o luăm ca pe ceva personal în momentul în care pierde”, a explicat sportivul.

În loc să se alăture corului contestatarilor, Popovici a preferat să vorbească despre presiunea pe care o resimt sportivii și despre felul în care publicul poate contribui la aceasta.

Citeste siRomânia, naufragiu fără public: 2-4 cu Bosnia Herțegovina

Pentru un sportiv obișnuit cu presiunea competițiilor de cel mai înalt nivel, mesajul lui Popovici are și o componentă personală. Înotătorul român a vorbit în repetate rânduri despre importanța de a nu-ți construi întreaga identitate în jurul rezultatelor. O medalie sau o victorie poate aduce satisfacție, însă un eșec nu ar trebui să anuleze munca depusă până în acel moment.

Aceeași perspectivă a aplicat-o și în cazul echipei naționale de fotbal

Rezultatele sunt importante, iar înfrângerile trebuie analizate, însă ele nu ar trebui să transforme sportivii în ținte ale furiei colective.

Mesajul lui Popovici nu înseamnă că rezultatele trebuie ignorate sau că prestațiile slabe nu trebuie criticate. Diferența este între analiza sportivă și atacul îndreptat împotriva celor care intră pe teren și încearcă să reprezinte România.

În fotbal, presiunea publicului este aproape inevitabilă. Naționala este una dintre puținele echipe sportive care reușesc să adune în jurul lor milioane de oameni, iar fiecare rezultat este urmărit cu emoție. Tocmai de aceea, reacțiile după înfrângeri sunt adesea mult mai puternice decât în cazul altor competiții.

David Popovici propune însă o schimbare de perspectivă. Suporterii pot fi dezamăgiți, pot analiza greșelile și pot cere performanță, dar fără să uite că în spatele tricoului naționalei se află sportivi care își asumă presiunea competiției.

Mesajul lui Popovici a venit la un eveniment în cadrul căruia a vorbit despre sportul de performanță, despre presiune și despre lucrurile care se află în spatele rezultatelor văzute de public. Emoțiile, de exemplu, sunt combustibilul campionului David Popovici.

David Popovici a avut o lună și jumătate de vacanță după ce a obținut cele două medalii de aur la 100 și 200 de metri la campionatele mondiale de la Paris. El va avea un an 2027 încărcat, cu Europene la Alghero și Mondiale la Budapesta.

Naționala de tineret joacă astăzi la Târgoviște împotriva Finlandei un meci decisiv în campania de calificare pentru EURO 2027. Situația din grupă nu e pe placul „tricolorilor mici”, aflați pe locul 3 în acest moment, în spatele Spaniei și Finlandei. Doar prima poziție asigură calificarea directă, în timp ce locul doi ne-ar trimite la „baraj”.

La Târgoviște nu se joacă doar un meci. Diseară, de la ora 19.00 pe stadionul „Eugen Popescu”, România U21 se află în fața unui moment de cumpănă. Finlanda vine în fața „tricolorilor mici”, iar partida poate cântări decisiv în lupta pentru un loc la turneul final. România U21 a bifat patru calificări consecutive la Campionatul European de tineret, dar riscă să rămână acasă la finalul acestei campanii.

Miza este cu atât mai mare cu cât România vine după o victorie importantă în Cipru. Echipa pregătită de Costin Curelea s-a impus cu 3-0 la Larnaca și a rămas în cursa pentru poziția secundă. Înaintea ultimelor jocuri, Spania conduce grupa A cu 21 de puncte, Finlanda are 16, iar România 13. După duelul cu Finlanda, pentru selecționata U21 urmează cea mai dificilă misiune posibilă: deplasarea în Spania, pe 6 octombrie.

Calculele sunt simple doar la prima vedere

Spania este lider autoritar și are avantajul unui parcurs perfect, astfel că prima poziție pare deja aproape securizată. România trebuie să privească însă spre Finlanda. Nordicii sunt adversarii direcți pentru locul secund, iar confruntarea de la Târgoviște poate schimba radical situația din clasament așa cum susține și selecționerul Costin Curelea.

În tur, Finlanda s-a impus cu 2-0, astfel că România are nevoie nu doar de puncte, ci și de o prestație care să repare acel rezultat. În cazul egalității de puncte, rezultatele directe reprezintă primul criteriu de departajare. Cel mai bun scenariu ar fi o victorie, chiar și la limită, așa cum s-a întâmplat acum trei ani, la Sibiu, în fața aceluiași adversar, în calificările pentru EURO 2025, când selecționer era Daniel Pancu. Atunci, Matei Ilie a marcat golul decisiv în ultima fază a meciului. Fundașul a făcut pasul la Naționala mare, a fost pe teren și alaltăieri, în partida pierdută de naționala lui Gică Hagi în fața Bosniei.

Pentru generația lui Curelea, presiunea vine și dintr-o tradiție recentă pe care România U21 nu vrea să o întrerupă. „Tricolorii mici” au fost prezenți la ultimele patru ediții consecutive ale Campionatului European, în 2019, 2021, 2023 și 2025. Actuala generație încearcă să ducă seria mai departe și să obțină calificarea la EURO 2027.

De data aceasta însă, drumul este mai complicat.  România nu mai poate conta pe statutul de gazdă pe care l-a avut la ediția din 2023, iar fiecare punct din finalul campaniei capătă o importanță uriașă.

În jurul acestei generații există însă și o miză mai mare decât simpla calificare

Naționala U21 trebuie să rămână una dintre principalele surse pentru prima reprezentativă. Iar momentul este cu atât mai sensibil cu cât naționala mare trece printr-un început dificil în noua ediție a Ligii Națiunilor. România a pierdut primele două partide, 1-2 cu Suedia, la Stockholm, și 2-4 cu Bosnia și Herțegovina, astfel că atenția se poate îndrepta și mai mult către jucătorii capabili să facă pasul către prima reprezentativă.

Gică Hagi are de gând să întinerească lotul, în condițiile în care unii dintre titulari au ajuns la o vârstă înaintată și nu mai pot oferi același randament la echipa națională.

Pentru selecționerul Curelea, aceasta este una dintre responsabilitățile esențiale ale mandatului: să construiască o echipă capabilă să se bată pentru calificare, dar și să pregătească fotbaliști pentru nivelul următor. Într-un moment în care prima reprezentativă are nevoie de sânge proaspăt, fiecare jucător U21 care confirmă în meciuri cu miză poate deveni, în timp, o soluție pentru naționala mare.

Dar toate acestea rămân, pentru moment, în plan secund. La Târgoviște există o singură întrebare: poate România să învingă Finlanda și să-și păstreze drumul către EURO?

România a pierdut și al doilea meci din Liga Națiunilor, scor 2-4 cu Bosnia. Echipa lui Gică Hagi s-a prăbușit pe Arena Națională și a rămas pe ultimul loc în grupa B4. Selecționerul a recunoscut că a greșit selecția pentru acest meci, dar le cere „tricolorilor” să dea mai mult pentru echipa națională.

Arena Națională a fost ieri seară imaginea perfectă a unui meci pe care România ar trebui să-l uite cât mai repede. Fără spectatori în tribune, fără presiunea unui public care să împingă echipa de la spate și, mai ales, fără reacția pe care o aștepți de la o națională aflată în căutarea identității, „tricolorii” au pierdut categoric în fața Bosniei-Herțegovina, scor 2-4. A fost al doilea meci al României în această ediție a Ligii Națiunilor și primul joc oficial al lui Gheorghe Hagi pe teren propriu de la revenirea pe banca naționalei.

Atmosfera apăsătoare a stadionului gol s-a potrivit, parcă, cu începutul României în meci. În locul unei echipe agresive, hotărâte să repare înfrângerea din Suedia, România a părut apatică, lentă și lipsită de reacție. Bosnia, participantă la ultima Cupă Mondială, a profitat imediat și a marcat de două ori în primele 20 de minute. România a încercat să răspundă prin Daniel Bîrligea, care a redus diferența în minutul 28, însă bucuria a fost de scurtă durată. Bosniacii au înscris pentru 3-1 înainte de pauză.

Prima repriză a fost, de fapt, rezumatul serii. Bosnia a jucat cu mai multă claritate, a atacat spațiile și a speculat greșelile românilor, în timp ce naționala părea surprinsă de propria lipsă de reacție. Într-un meci în care fiecare punct contează, „tricolorii” au intrat pe teren ca și cum ar fi avut tot timpul din lume.

Alegerile lui Gică Hagi au părut neinspirate și riscante

Selecționerul a decis să schimbe radical echipa după înfrângerea din Suedia: nouă titulari noi au apărut în primul 11, iar din formula de start de la Solna au mai rămas doar Ionuț Radu și Andrei Coubiș. Mai mult, Hagi a lăsat în afara lotului pentru Bosnia jucători precum Drăgușin, Rațiu, Răzvan Marin, Man și Ianis Hagi.

Decizia putea fi justificată prin strategia lui Gică Hagi, însă rezultatul și prestația echipei au făcut ca selecția să fie privită critic. Problema nu a fost doar cine a lipsit, ci și ceea ce a arătat echipa aleasă. România nu a transmis siguranță, iar schimbările masive au părut să afecteze omogenitatea unei formații care avea nevoie, înainte de toate, de stabilitate. În fața unei Bosnii disciplinate, „tricolorii” au părut o echipă construită din bucăți, cu jucători care păreau că se întâlnesc pentru prima dată. Selecționerul a recunoscut că a greșit selecția și și-a asumat responsabilitatea pentru deciziile luate.

După pauză, Bosnia a lovit din nou. A fost 4-1 în minutul 55, un scor care a pus capăt oricărei speranțe reale de revenire. Cicâldău a înscris pentru 2-4 în minutul 62, însă golul a venit prea târziu pentru a schimba imaginea unei seri în care România fusese deja pusă la pământ.

În ultimele minute, România a încercat să mai repare ceva din dezastru, dar Bosnia a controlat situația. Diferența de pe tabelă a fost și diferența dintre cele două echipe în ceea ce privește maturitatea și eficiența. Bosnia ne-a învins încă o dată, a treia oară în ultimul an și jumătate.

Ce este de făcut ?

Înfrângerea este cu atât mai apăsătoare cu cât România venea după un 1-2 în Suedia și avea nevoie de un rezultat pozitiv pentru a-și relansa parcursul în grupă. În schimb, după două partide, începutul mandatului lui Hagi în Liga Națiunilor lasă mai multe întrebări decât răspunsuri. Selecționerul spune că noaptea va fi un sfetnic bun. România mai are încă două meciuri de jucat în următoarele șapte zile în Liga Națiunilor, iar ceva, nu se știe încă ce, trebuie schimbat la națională.

Arena Națională goală a oferit cadrul perfect pentru o seară tristă. Fără cântece, fără fluierături, fără presiunea tribunelor. Doar ecoul unei echipe care nu a arătat bine și al unui rezultat greu de digerat: România 2, Bosnia 4.

Pentru Hagi, adevărata provocare abia începe. Va trebui să găsească rapid formula care să redea echipei energie, echilibru și personalitate. Pentru că o națională poate pierde un meci. Dar când pierde într-o asemenea manieră, fără reacție și fără identitate, întrebările devin inevitabile, iar dezamăgirea suporterilor este cu atât mai mare.

România joacă diseară al doilea meci din Liga Națiunilor, împotriva Bosniei, un adversar binecunoscut. Partida de pe Arena Națională se va disputa însă fără spectatori. Din ce cauză s-a ajuns în această situație, cât de mult va afecta lipsa suporterilor echipa națională și de ce tricolorii au un complex în fața Bosniei, ne explică Tudor Furdui.

România revine pe Arena Națională în această seară pentru confruntarea cu Bosnia și Herțegovina din Liga Națiunilor, într-un context neobișnuit: stadionul va fi gol. Partida se va disputa fără spectatori ca urmare a sancțiunii UEFA aplicate după incidentele de la România – Kosovo din noiembrie 2024, când tricolorii erau antrenați de regretatul Mircea Lucescu.

Atunci, cu meciul aproape încheiat, spiritele s-au încins după un duel între Amir Rrahmani și Denis Alibec. Căpitanul kosovar l-a bruscat pe atacantul român, Alibec a ripostat, iar conflictul dintre cei doi a provocat o busculadă pe teren. Ambii au fost avertizați.

De aici înainte, însă, lucrurile au degenerat dincolo de duelul dintre cei doi. Jucătorii kosovari au părăsit terenul în prelungiri, invocând scandările venite din tribune. Printre acestea s-a auzit „Serbia, Serbia”, în timp ce partea kosovară a acuzat și scandări precum „Kosovo e Serbia”, acuzație contestată ulterior de FRF. UEFA a decis în cele din urmă victoria României cu 3-0 la masa verde. În același timp, FRF a fost sancționată pentru comportamentul suporterilor și obligată să organizeze următorul meci de acasă fără spectatori, sancțiune menținută ulterior de Tribunalul de Arbitraj Sportiv.

Pentru tricolori, consecința concretă este că atmosfera de pe cea mai mare arenă a țării va fi aproape ireală pentru un meci al naționalei: suporterii care, în mod normal, ar trebui să împingă echipa de la spate vor lipsi cu desăvârșire.

Ceea ce s-a întâmplat în 2024 merită amintit, căci și din greșeli se poate învăța. Fotbalul poate fi pasional, iar rivalitățile pot fi intense, însă suporterii ar trebui să se gândească de două ori înainte de a recurge la scandări rasiste sau xenofobe. Prețul unor astfel de gesturi nu este plătit doar prin amenzi sau sancțiuni administrative. În cazul de față, România va juca un meci important fără ceea ce, de multe ori, reprezintă unul dintre cele mai importante avantaje ale unei echipe naționale: propriul public.

Bosnia este genul de adversar care, de ani buni, pare să activeze un adevărat complex în fotbalul românesc. Nu este vorba despre o superioritate permanentă — România a câștigat cu 4-1 în 2022 — însă ultimele confruntări au alimentat senzația că bosniacii știu să joace împotriva noastră.

Bosnia a câștigat cu 1-0 în martie 2025, în preliminariile Mondialului, iar în noiembrie același an s-a impus cu 3-1. Bilanțul ultimelor opt întâlniri directe este perfect echilibrat, cu câte patru victorii pentru fiecare echipă, însă rezultatele recente lasă impresia unui adversar pe care România nu l-a putut controla cu suficientă autoritate.

Bosnia vine, în același timp, cu o experiență pe care România nu o poate ignora: participarea la ultimul Campionat Mondial, cel din 2026. Nu a fost o simplă apariție decorativă. Bosniacii au terminat pe locul trei în grupa lor, după un 1-1 cu Canada, un 1-4 cu Elveția și o victorie cu 3-1 împotriva Qatarului, înainte de a fi eliminați în șaisprezecimi de Statele Unite, cu 0-2. Așadar, au plecat de la turneul final cu o victorie, un egal și experiența unor meciuri la cel mai înalt nivel.

Pentru România, provocarea este cu atât mai mare cu cât schimbarea de selecționer nu a produs, cel puțin până acum, o revoluție în joc. Hagi a început noul mandat cu un 1-1 în Georgia și un 2-1 împotriva Țării Galilor, iar primul meci oficial s-a terminat vineri cu înfrângerea cu 1-2 de la Stockholm.

Rezultatele pot fi interpretate diferit, însă, din punct de vedere al identității de joc, tricolorii nu au arătat încă o ruptură clară față de ceea ce produceau înainte de venirea lui Hagi.

Înfrângerea de la Stockholm a arătat poate mai clar decât scorul ce îi lipsește încă României. Nu neapărat curajul de a ataca, pentru că tricolorii au avut momente bune în prima repriză, ci capacitatea de a controla meciul. Suedia a avut 60% posesie și aproape 200 de pase reușite în plus, iar România a fost obligată să alerge după minge în prea multe momente.

Hagi însuși a recunoscut că echipa trebuie să aibă mai multă posesie, mai mult curaj și să nu joace exclusiv vertical. Iar cifrele din dreptul șuturilor sunt la fel de grăitoare: 10 încercări pentru România, dar unul singur pe poartă. Cu alte cuvinte, tricolorii au avut momente în care au putut lovi, însă nu au reușit să transforme acele momente într-un control real al partidei.

Meciul cu Bosnia devine astfel un prim test important pentru noul selecționer. Fără zgomotul tribunelor, fără atmosfera care poate împinge echipa înainte și împotriva unui adversar care ne-a creat probleme în ultimii ani, România trebuie să demonstreze că era Hagi poate însemna mai mult decât o schimbare de nume pe bancă.

Iar pentru a face asta, tricolorii vor trebui să rupă nu doar un rezultat negativ recent, ci și senzația că Bosnia este una dintre acele echipe în fața căreia România joacă, prea des, cu frâna trasă.

Echipa națională de fotbal debutează astăzi în noul sezon al Ligii Națiunilor, cu un meci în deplasare împotriva Suediei. Selecționerul Gică Hagi a convocat 32 de jucători pentru cele patru meciuri programate în septembrie și octombrie.

Toamna începe în forță pentru echipa națională a României. „Tricolorii”, pregătiți de Gică Hagi, intră astăzi în lupta pentru un nou parcurs în Liga Națiunilor, într-o grupă B4 în care adversarele sunt Suedia, Bosnia și Herțegovina și Polonia.

Pentru selecționer, perioada următoare reprezintă și debutul oficial după revenirea, la 25 de ani distanță, pe banca naționalei.

Primul test vine în această seară, în deplasare, împotriva Suediei. Partida se va disputa pe Strawberry Arena din Solna, de la ora 21:45, și va fi primul meci oficial al lui Gică Hagi în noul său mandat.

„Tricolorii” vor disputa, în total, până pe 5 octombrie, patru partide. Este pentru prima dată după multă vreme când fotbaliștii naționalei vor sta aproape trei săptămâni împreună, iar această situație îi convine celui supranumit „Regele fotbalului românesc”.

Pentru această acțiune, Hagi a convocat 32 de jucători, mizând atât pe fotbaliști experimentați, precum Nicolae Stanciu, Răzvan Marin și Andrei Burcă, cât și pe jucători mai tineri. Miza este importantă: câștigătoarea grupei promovează în Liga A, în timp ce ocupanta locului secund va avea șansa de a disputa un baraj pentru promovare.

Pe 28 septembrie, România revine la București pentru duelul cu Bosnia și Herțegovina. Partida de pe Arena Națională se va disputa fără spectatori, astfel că avantajul terenului propriu va fi unul mai degrabă simbolic. După meciul de la București, delegația României va pleca în Polonia, pentru o nouă confruntare importantă.

Pe 2 octombrie, „tricolorii” vor întâlni Polonia, la Varșovia, într-un meci programat tot de la ora 21:45. Robert Lewandowski este unul dintre jucătorii importanți ai adversarilor, iar duelul va reprezenta un nou examen pentru defensiva României.

Seria celor patru partide se încheie pe 5 octombrie, când România primește vizita Suediei, pe Arena Națională. În numai 11 zile, echipa lui Gică Hagi va disputa patru meciuri, dintre care două în deplasare și două pe teren propriu.

Patru meciuri în unsprezece zile, trei adversare și un nou început pentru Gică Hagi. Toamna poate oferi primele răspunsuri despre direcția pe care o va urma naționala României în noul mandat al „Regelui”.

Două cluburi cu tradiție, două parcursuri diferite și un trofeu care poate schimba povestea sezonului. Dinamo și Timișoara se întâlnesc sâmbătă, de la ora 15:00, pe Stadionul Național de Rugby „Arcul de Triumf”, în ultimul act al Ligii de Rugby Kaufland 2026.

Pe „Arcul de Triumf” se va juca sâmbătă una dintre cele mai așteptate finale ale rugbyului românesc. CS Dinamo și SCM USV Timișoara au ajuns în ultimul act după ce au trecut, în semifinale, de CSM Știința Baia Mare, respectiv CSA Steaua. Nu este doar o confruntare între ocupantele primelor două locuri din sezonul regulat, ci și o reeditare a unei rivalități care a produs meciuri spectaculoase în ultimii ani.

Timișoara a terminat sezonul regulat pe primul loc, cu 46 de puncte, în timp ce Dinamo a acumulat 45. Ambele au câștigat câte nouă partide, însă bănățenii au avut un avantaj la diferența dintre punctele marcate și cele primite: 544-180, față de 460-184 pentru Dinamo. Cifrele arată un sezon foarte bun pentru ambele formații, dar și o diferență de stil și eficiență care poate deveni importantă în finală.

Dinamo a trebuit să muncească serios pentru calificarea în finală. În fața campioanei en titre, Baia Mare, alb-roșiii s-au văzut conduși cu 10-0 în minutul 20 și cu 13-12 la pauză. Reacția a venit rapid, iar bucureștenii au întors rezultatul în repriza secundă.

Dinamo a accelerat și s-a desprins grație a două intercepții de excepție ale veteranului Freddie Burns, aflat la ultimul său sezon. A fost 39-20 pentru dinamoviști, a căror revenire poate fi unul dintre argumentele importante înaintea finalei.

Dinamo, lipsită de aportul mai multor jucători accidentați, a arătat că poate gestiona un moment dificil și că are resurse pentru a schimba cursul unei partide.

Baia Mare, adversara din semifinală, nu a fost însă un adversar oarecare. Maramureșenii au terminat sezonul regulat pe locul al treilea, cu 43 de puncte, iar în 2025 au câștigat campionatul. Pentru Dinamo, eliminarea actualei campioane reprezintă, așadar, și trecerea unui test important de maturitate.

Drumul Timișoarei spre finală a fost mai convingător ca scor. Bănățenii au învins Steaua cu 36-6, după o primă repriză în care au condus cu 15-6. După pauză, Timișoara a preluat controlul și a mărit considerabil diferența.

Victoria este cu atât mai interesantă cu cât Steaua a încheiat sezonul regulat pe locul patru, iar echipa militară fusese adversara Timișoarei și în semifinala din 2025. Atunci, bănățenii au câștigat mult mai greu, 23-22. Un an mai târziu, diferența a fost de 30 de puncte.

În spatele celor două finaliste rămân Baia Mare și Steaua, care își vor disputa medalia de bronz.

Ce spune sezonul trecut?

Istoria recentă oferă argumente ambelor finaliste. Timișoara este campioana României din 2024, când a învins Baia Mare cu 22-21, într-o finală dramatică. În 2025, bănățenii au ajuns din nou în finală, dar au pierdut în fața aceleiași echipe din Baia Mare.

Așadar, formația din Banat are experiența ultimelor două finale și știe ce înseamnă să joace un meci pentru trofeu. Antrenorul timișorenilor, Mugur Preda, a prefațat finala cu Dinamo.

Cele două echipe și-au împărțit victoriile în sezonul regulat, iar la începutul lui 2025 Timișoara a învins Dinamo cu 29-28, în Supercupa României, într-un meci în care alb-roșiii au revenit după ce bănățenii avuseseră avantaj. Partida s-a decis în ultimele minute, ceea ce confirmă caracterul echilibrat al confruntării.

Dinamo are însă propriile argumente. A terminat la doar un punct în spatele Timișoarei, a demonstrat în semifinala cu Baia Mare că poate reacționa sub presiune și a fost mereu prezentă în ultimii ani în zona podiumului.

„Buldogii”, așa cum sunt supranumiți dinamoviștii, au pregătit un clip de promovare a finalei, în care jucători români și străini din echipă îi îndeamnă pe suporteri să vină la meci.

Dinamo și Timișoara au demonstrat că diferența dintre ele poate fi de câteva puncte, astfel că eficiența la loviturile de pedeapsă, disciplina și modul în care vor fi gestionate ultimele minute pot avea un rol major.

Timișorenii au adunat până acum șapte titluri, iar dinamoviștii, 17. Meciul are loc sâmbătă, 26 septembrie, de la ora 15:00, pe Stadionul Național de Rugby „Arcul de Triumf”. Copiii au intrarea gratuită, în timp ce cel mai ieftin bilet, la tribuna a II-a, costă doar 10 lei.

Cine are argumentele mai puternice?

Timișoara intră în finală cu amintirea unui titlu câștigat în 2024 și cu dorința de a răspunde după finala pierdută în 2025. Dinamo vine după un sezon în care a crescut până la statutul de finalistă și după ce a eliminat tocmai campioana en titre.

De o parte este echipa care a terminat sezonul regulat pe primul loc. De cealaltă, formația care a încheiat la doar un punct distanță și care a trecut de un examen dificil în semifinală.

Pe „Arcul de Triumf”, toate statisticile se vor opri la fluierul arbitrului. Rămân 80 de minute, două echipe și un singur trofeu. Iar după un sezon în care Dinamo și Timișoara au mers aproape umăr la umăr, campioana va fi decisă nu de trecut, ci de cine va gestiona mai bine momentul finalei.

Nadia Comăneci și Ciprian Marica vor fi mentorii de lux ai noii generații de campioni ai României. Cei doi vor evalua tinerii sportivi care vor trimite cele mai spectaculoase filmări cu evoluțiile lor. GEN10 este un program de burse destinat copiilor talentați la sport, care își propune să descopere și să susțină viitoarele talente ale României.

Un videoclip filmat într-o sală de gimnastică sau pe un teren de sport poate fi primul pas către performanță. Vodafone România lansează GEN10, un proiect prin care își propune să descopere și să sprijine copiii talentați la gimnastică și fotbal. Programul îi aduce împreună pe Nadia Comăneci și Ciprian Marica, două nume importante ale sportului românesc, care vor deveni mentori pentru viitorii bursieri.

Într-o perioadă în care tehnologia ocupă un loc tot mai important în viața copiilor, sportul rămâne una dintre modalitățile prin care aceștia își pot dezvolta disciplina, încrederea și capacitatea de a lucra pentru atingerea unui obiectiv. Tocmai de la această realitate pornește proiectul GEN10.

Inițiativa are la bază și concluziile unui studiu realizat de D&D Research privind preocupările părinților legate de viitorul copiilor. Potrivit cercetării, părinții consideră că responsabilitatea pentru implicarea celor mici în activități sportive revine tot mai mult familiei, în timp ce presiunile financiare pot limita posibilitatea de a susține practicarea unui sport.

Mai mult, 81% dintre respondenți consideră că marile companii private din România ar trebui să dezvolte programe prin care să sprijine talentele și potențialul copiilor.

Așadar, proiectul GEN10 pornește de la o nevoie semnalată de părinții din România și își propune să ofere o șansă copiilor care pot deveni următorii campioni ai țării.

Timp de un an, copiii selectați vor beneficia de îndrumarea celor doi campioni și a echipelor lor, dar și de susținere financiară pentru dezvoltarea lor sportivă.

Înscrierile au început pe 22 septembrie și se vor desfășura până la sfârșitul lunii octombrie. Pentru prima etapă, părinții trebuie să încarce videoclipuri în care copiii execută exercițiile recomandate de echipele celor doi mentori.

Materialele vor fi evaluate de comisii de specialitate. În luna noiembrie, cei mai promițători participanți vor ajunge la București pentru etapa decisivă a selecției: 30 de finaliste la gimnastică și 33 de finaliști la fotbal.

Aceștia vor participa la o competiție fizică, în urma căreia vor fi aleși 10 bursieri la gimnastică și 11 la fotbal.

Nadia Comăneci: „Copiii nu își doresc să fie o a doua Nadia”

Pentru componenta de gimnastică, proiectul are un mentor cu o valoare simbolică aparte. Nadia Comăneci va coordona această parte a programului.

Experiența sa este legată nu doar de medaliile obținute în competițiile internaționale, ci și de anii de muncă necesari pentru a ajunge la performanță. În viziunea sa, investiția într-un copil nu trebuie privită exclusiv prin prisma rezultatelor sportive.

„Copiii nu își doresc să fie o a doua Nadia, ci să fie ei înșiși”, explică fosta campioană, subliniind că sportul poate însemna sănătate și formarea unor valori care rămân importante indiferent de rezultatele obținute în competiții.

Mesajul este important într-un proiect care nu urmărește doar să găsească viitori campioni, ci și să le ofere copiilor posibilitatea de a-și construi propriul parcurs.

Ciprian Marica și drumul către performanță

La fotbal, mentorul proiectului este Ciprian Marica. Fostul internațional român va lucra împreună cu echipa sa pentru a identifica și sprijini copiii care demonstrează potențial.

Marica pornește de la ideea că viitorii campioni există deja, însă, pentru ca talentul să se transforme în performanță, este nevoie de un mediu potrivit, de repere și de susținere. Într-un sport în care competiția începe de la vârste fragede, accesul la pregătire și îndrumare poate deveni o componentă importantă a parcursului unui copil.

Un an de mentorat și sprijin

Proiectul GEN10 nu se oprește în momentul identificării talentului, ci urmărește să susțină dezvoltarea acestuia pe parcursul unui an. Programul propune, în esență, o căutare a talentului acolo unde acesta poate fi mai greu de observat.

Nu toți copiii au acces la aceleași oportunități și nu toți au posibilitatea de a beneficia de îndrumarea unor specialiști. GEN10 încearcă să creeze o punte între talentul copiilor și resursele de care aceștia au nevoie pentru a progresa.

Pentru cei înscriși, primul pas este simplu: un videoclip și dorința de a încerca. Dincolo de filmarea trimisă pentru selecție se află însă o posibilă poveste despre muncă, ambiție și performanță.

Într-o țară cu o tradiție importantă în gimnastică și fotbal, întrebarea pe care o pune GEN10 este una simplă: unde sunt următorii campioni ai României?

Răspunsul poate veni de oriunde. Iar proiectul GEN10 își propune să le ofere copiilor nu doar un loc în care să-și demonstreze talentul, ci și șansa de a-l transforma, în timp, în performanță.

Podiumul Superligii rămâne neschimbat și după etapa a 10-a. Dinamo, Rapid și Universitatea Craiova ocupă, în această ordine, primele trei locuri. Echipele din Cluj, Universitatea și CFR, își revin, în timp ce FCSB, aflată în cădere liberă l-a adus antrenor pe Laurențiu Reghecampf.

O zi dedicată sportului, o poveste despre memorie și un nume care revine acolo unde îi este locul: pe gheață. Berceni Arena a devenit Patinoarul „Doru Tureanu”, în cadrul ceremoniei care a marcat deschiderea Săptămânii Europene a Sportului 2026.

Gheața de la Berceni Arena a fost, sâmbătă, mai mult decât locul unei demonstrații sportive. A fost scena unui moment cu o puternică încărcătură simbolică pentru hocheiul românesc: Berceni Arena a primit oficial numele „Doru Tureanu”, unul dintre cei mai importanți jucători din istoria hocheiului românesc.

Evenimentul a fost organizat de Agenția Națională pentru Sport, împreună cu Berceni Arena Sport Center și Primăria Sectorului 4, chiar în ziua deschiderii celei de-a cincea ediții a Săptămânii Europene a Sportului. Mesajul european #BeActive a primit astfel, la București, o dimensiune românească: aceea de a readuce sportul mai aproape de oameni.

Momentul dezvelirii noului nume al patinoarului a fost punctul culminant al zilei

Doru Tureanu nu este doar un fost campion. Este unul dintre sportivii care au contribuit la construirea istoriei hocheiului românesc. Prezent la eveniment, fostul fotbalist Dănuț Lupu, care a practicat și hocheiul în trecut, se înclină atunci când aude numele lui Tureanu.

Tureanu a evoluat la Dinamo timp de 17 ani, între 1970 și 1987, perioadă în care a câștigat șase titluri naționale. A reprezentat România la Jocurile Olimpice de iarnă de la Innsbruck, în 1976, și Lake Placid, în 1980, dar și la zece ediții ale Campionatelor Mondiale.

În 2011, Tureanu a devenit membru al Hall of Fame al Federației Internaționale de Hochei pe Gheață, o recunoaștere care îl așază între cele mai importante personalități ale acestui sport.

Acum, numele său nu mai aparține doar arhivelor sau amintirilor celor care l-au văzut jucând. Este scris pe un patinoar din București, într-un spațiu în care copiii pot descoperi sportul pe care el l-a reprezentat cu atâta pasiune.

Fosta handbalistă Narcisa Lecușanu se declară mândră că un campion al trecutului primește un loc în viitor.

Între performanță și sportul pentru toți

Redenumirea patinoarului vine într-un moment în care România are nevoie să vorbească despre sport nu doar ca despre performanță, ci și ca despre un obicei cotidian.

Datele arată o realitate îngrijorătoare. Potrivit Eurobarometrului privind sportul și activitatea fizică, publicat în 2022, 62% dintre români declarau că nu fac niciodată sport sau activitate fizică, în comparație cu 45% – media Uniunii Europene. Doar 20% dintre români spuneau că fac sport sau activitate fizică cel puțin o dată pe săptămână, față de 38% la nivelul Uniunii Europene.

România se află, astfel, printre țările europene cu cele mai ridicate niveluri de sedentarism. Fosta campioană la scrimă Ana-Maria Brânză este categorică atunci când vorbește despre această problemă.

Moștenirea unui campion

Pentru o țară care vorbește despre marile performanțe sportive mai ales la timpul trecut, astfel de momente, precum cel al redenumirii patinoarului, au și o importantă valoare educativă.

Un copil care pășește pentru prima dată pe gheața Patinoarului „Doru Tureanu” poate să nu știe cine a fost omul al cărui nume îl poartă arena. Dar poate afla. Poate descoperi povestea unui sportiv care a făcut parte dintr-o generație de excepție și care a reprezentat România la cele mai importante competiții internaționale.

De aici începe legătura dintre memorie și viitor.

Pentru că un nume pe o clădire nu este suficient. El devine cu adevărat relevant atunci când inspiră.

România are nevoie de mai multă mișcare

Săptămâna Europeană a Sportului vine, așadar, cu un mesaj care depășește lumea sportului de performanță. România are nevoie de copii care să alerge, să înoate, să meargă pe bicicletă, să joace fotbal, baschet sau hochei. Are nevoie de adulți care să își găsească timp pentru mișcare și de comunități în care sportul să fie accesibil.

Iar infrastructura contează.

Un patinoar precum cel din Berceni poate însemna mai mult decât o arenă pentru competiții. Poate fi locul primei întâlniri a unui copil cu sportul, locul în care apare pasiunea și, de ce nu, locul de unde începe o carieră.

În acest sens, alegerea numelui lui Doru Tureanu este mai mult decât un gest comemorativ. Este și o declarație despre ceea ce poate însemna sportul: disciplină, performanță, reprezentarea României și puterea de a-i inspira pe cei care vin după el.