Disputa între președintele Donald Trump, vicepreședintele JD Vance și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a fost, de fapt, o ceartă ordinară în fața lumii, dar în niciun caz nu a fost premeditată, așa cum s-a speculat în spațiul public, a explicat analistul politic Nicolae Negru în podcastul „Dincolo de știri” incidentul diplomatic de săptămâna trecută din Biroul Oval al Casei Albe.

Despre declarațiile președintelui american Donald Trump privind pacea din Ucraina și scrisoarea reconciliantă a președintelui Volodimir Zelenski, dar și despre sorții de izbândă ai planului european de pace vorbim în această ediție „Pe Agendă” cu profesorul de științe politice de la București, Cristian Preda. El explică și de ce își face UE un plan de reînarmare, precum și care e socoteala R. Moldova în jocul marilor puteri.

Războiul de peste trei ani deja din Ucraina și fragilitatea sistemul de securitate al UE, amplificată de avertismentele Washington-ului privind o eventuală retragere militară din regiune, te duc cu gândul la faptul că marile puteri pot acționa cu impunitate, fără a fi pedepsite, observă analistul politic, Igor Boțan în podcastul „Dincolo de știri”.

Sunt trei ani de când Rusia a început războiul împotriva Ucrainei, iar discuțiile despre o eventuală pace s-au întețit, accelerate de dorința noului președinte american, Donald Trump, de a încheia cât mai repede războiul. Kievul însă spune că nu poate face pace în orice condiții și cere garanții de securitate. Analizăm aceste evoluții cu invitatul „Pe Agendă” din această săptămână, istoricul Armand Goșu de la București, expert în istoria politică și diplomatică a Rusiei.

Este prematur să tragem concluzii asupra acțiunilor SUA privind încetarea războiului din Ucraina, dar este cert că Europa trebuie să-și „revadă strategiile de securitate”, afirmă analistul politic Igor Boțan, în podcastul „Dincolo de știri”.

Politologul și profesorul universitar Cristian Pîrvulescu analizează în cea mai recentă ediție a podcastului „Pe Agendă” primele discuții dintre reprezentanții Statelor Unite și ai Rusiei despre pacea din Ucraina. El vorbește despre poziția pe care Ucraina și statele europene ar trebui să o ocupe la aceste negocieri, dar și despre cum Europa își revede politicile de securitate și apărare.

Într-o lume transfigurată vertiginos, care ar fi, potrivit politologului, locul Republicii Moldova în ea și de ce ar trebui să țină cont Chișinăul în toiul acestor schimbări geopolitice?

Ucraina nu va împiedica tranzitul de gaze către regiunea transnistreană, prin intermediul companiei maghiare MET Group, dar întrebarea este pentru cât timp Rusia va putea „credita” acest gaz pentru stânga Nistrului, se întreabă analistul politic Nicolae Negru în podcastul „Dincolo de știri”.

Despre ajutorul Uniunii Europene, refuzat recent de așa-zisele autorități ale regiunii transnistrene, deschiderea primelor clustere de negocieri, integrarea europeană, unitară sau nu a R. Moldova, dar și factorii externi care ar putea grăbi sau, din contra, tărăgăna aderarea la UE, discutăm în acest episod al podcastului „Pe Agendă” cu vicepremierul pentru integrare europeană și negociatoarea șefă a R. Moldova cu UE, Cristina Gherasimov.

Rusia „vede” inevitabilă integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană și își dorește „oamenii săi” în funcții-cheie în administrația de la Chișinău, afirmă analistul Nicolae Negru în podcastul „Dincolo de știri”.

Chișinăul ar trebui să transmită un semnal clar Tiraspolului „că s-au terminat gazele gratuite” și că nu se poate reveni la status quo-ul anterior, crede Victor Parlicov, ex-ministrul Energiei. Această claritate i-ar da Chișinăului mai multă putere în negocierile de reintegrare a celor două maluri.