Politologul și profesorul universitar Cristian Pîrvulescu analizează în cea mai recentă ediție a podcastului „Pe Agendă” primele discuții dintre reprezentanții Statelor Unite și ai Rusiei despre pacea din Ucraina. El vorbește despre poziția pe care Ucraina și statele europene ar trebui să o ocupe la aceste negocieri, dar și despre cum Europa își revede politicile de securitate și apărare.

Într-o lume transfigurată vertiginos, care ar fi, potrivit politologului, locul Republicii Moldova în ea și de ce ar trebui să țină cont Chișinăul în toiul acestor schimbări geopolitice?

Ucraina nu va împiedica tranzitul de gaze către regiunea transnistreană, prin intermediul companiei maghiare MET Group, dar întrebarea este pentru cât timp Rusia va putea „credita” acest gaz pentru stânga Nistrului, se întreabă analistul politic Nicolae Negru în podcastul „Dincolo de știri”.

Despre ajutorul Uniunii Europene, refuzat recent de așa-zisele autorități ale regiunii transnistrene, deschiderea primelor clustere de negocieri, integrarea europeană, unitară sau nu a R. Moldova, dar și factorii externi care ar putea grăbi sau, din contra, tărăgăna aderarea la UE, discutăm în acest episod al podcastului „Pe Agendă” cu vicepremierul pentru integrare europeană și negociatoarea șefă a R. Moldova cu UE, Cristina Gherasimov.

Rusia „vede” inevitabilă integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană și își dorește „oamenii săi” în funcții-cheie în administrația de la Chișinău, afirmă analistul Nicolae Negru în podcastul „Dincolo de știri”.

Chișinăul ar trebui să transmită un semnal clar Tiraspolului „că s-au terminat gazele gratuite” și că nu se poate reveni la status quo-ul anterior, crede Victor Parlicov, ex-ministrul Energiei. Această claritate i-ar da Chișinăului mai multă putere în negocierile de reintegrare a celor două maluri.

O eventuală fuzionare a Procuraturii Anticorupție (PA) cu PCCOCS nu va aduce schimbări semnificative în lupta cu corupția politică, iar scopul real al „reformei structurale” ar fi înlăturarea Veronicăi Dragalin de la șefia PA, afirmă în podcastul „Dincolo de știri”, analistul politic Nicolae Negru.

În noul episod al podcastului „Pe agendă”, discutăm despre războiul informațional, propagandă și tacticile de combatere ale acestora cu jurnalistul și autorul Peter Pomerantsev.

Criza energetică din Transnistria se complică pe fondul declarațiilor contradictorii și confuze ale liderilor de facto de la Tiraspol, care ba vor, ba nu vor să fie ajutați de Chișinău în reluarea livrărilor de gaze în regiune, explică comentatorul politic Igor Boțan în podcastul „Dincolo de știri”.

Chișinăul a avut cel puțin un an și jumătate, în avans, pentru a pregăti (mai bine) malul drept să facă față crizei energetice, cu care se confruntă azi din plin regiunea transnistreană, spune la Europa Liberă Alexandru Flenchea, fostul viceprim-ministru pentru reintegrare al Republicii Moldova. Putea fi evitată oare această criză anunțată? A deschis oare aceasta o fereastră de oportunitate în plus pentru soluționarea conflictului transnistrean? – acestea și alte teme în discuție, pe cuprinsul celui mai recent episod al podcastului „Pe Agendă”, cu Alexandru Flenchea.

Nu mai poate exista îndoială că Moscova, așa cum avertizează vocal și guvernarea, urmărește, prin criza energetică și umanitară provocată în mod artificial în regiunea transnistreană, să destabilizeze situația în dreapta Nistrului. Inclusiv să învenineze, prin scumpiri generale previzibile și înverșunarea nemulțumirilor, dispozițiile electorale ale populației de aici la alegerile parlamentare din acest an. Astfel încât drumul spre preluarea puterii de către niște forțe ce-și juruiesc „docilitatea” față de Kremlin să fie pavat, remarcă în podcastul „Dincolo de Știri” analiștii politici Nicolae Negru și Igor Boțan.