Podcastul de EQ

Empatie sau instabilitate emoțională? 🤔

Din păcate ceea ce numesc mulți empatie, este de fapt semnul unei lipse de autocontrol.

Faptul că „preiei” stările celorlalți, că te dă peste cap orice formă de suferință, asta nu este empatie ci instabilitate emoțională. 😉

Receptivitatea și  deschiderea sunt importante ca să poți să te conectezi cu lumea emoțională a celorlalți. Dar să te tot „muți” dintr-o stare în alta… nu este deloc plăcut sau constructiv în vreun fel.

✅ Ce înseamnă empatia?

✅ Cum se dezvoltă?

✅ Care este matematica din spatele conexiunii cu cineva?

… despre toate acestea într-un episod nou din podcastul de inteligență emoțională.

Înainte să trecem la dezvoltarea abilităților de colaborare, adică la empatie și la idealuri înalte, ar fi bine să știm ce înseamnă conceptul de „colaborare”, de la teorie la viața de zi cu zi.

Ca să știm să colaborăm, este important să ne fie clare câteva elemente… pe ce se bazează această „colaborare”? De ce ne-am adunat într-un loc? Unde vrem să ajungem împreună?

Când vine vorba de relații, toată lumea are senzația că știe ce înseamnă o relație cu cineva. Apoi parcă de fiecare dată ne trezim că lucrurile nu funcționează cum ne-am imaginat.

Hai să vedem cum putem avea o colaborare din perspectiva inteligenței emoționale.

Care este diferența dintre un optimist și un pesimist?

Bănuiesc că și tu ai auzit bancuri despre asta.

Din păcate aceste mici ironii și sarcasme s-au instalat ca niște reguli la nivel de subconștient colectiv, iar apoi au devenit parte din imaginea de sine la mulți. „Eu sunt optimist” sau „eu sunt pesimist” sunt ca niște definiții ale unor trăsături de personalitate.

Optimismul și pesimismul nu este ca în bancuri, aproape că nu are nicio legătură cu ele.

Ce înseamnă cu adevărat cultivarea optimismului ca abilitate a inteligenței emoționale, diferențele cu adevărat dintre o perspectivă pesimistă și una optimistă, te invit să le asculți în episodul de podcast.

Am reluat seria episoadelor în care dezbatem cu Oana modelul SixSeconds de dezvoltare a inteligenței emoționale și era la rând ultima abilitate din seria celor care țin de controlul emoțiilor.

Este o zi specială, deoarece avem un episod special, deoarece podcastul de inteligență emoțională împlinește 100 de episoade! 🙂

La Mulți Ani podcast, La Mulți Ani ascultătorii noștri, ați rezistat alături de noi 100 de episoade!

Am trecut prin multe împreună.

Practic ați asistat la toată istoria Refleqt alături de aceste podcasturi, la toată evoluția mea și tot ce am trăit în acești ani și pentru asta vă sunt profund recunoscător.

Nu ajungeam la acest număr impresionant de episoade al podcastului fără susținerea voastră.

Episodul 100 este atât de special, încât nici nu vă spun despre ce este vorba.

Dacă ați rezistat până aici, înseamnă că o să ascultați cu încredere și acest episod, fără să vă cadrez subiectul. :)

La Mulți Aaaaaani! :)

Deși pentru unii pare să fie un fel de magie, autocontrolul și să îți schimbi stările atunci când vrei, chiar nu sunt nici magie, nici  putere paranormală.

Atunci când lumea mă întreabă lucruri de genul „Dar Zoltan, cum aș putea să îmi păstrez o stare de calm când unii fac asta și aialaltă?”, răspunsul meu este unul destul de simplu: prin antrenament.

Navigarea emoțiilor este cea mai „interesantă” abilitate din tot modelul SixSeconds, deoarece aduce acea adaptabilitate și acel nivel de autocontrol, care pentru majoritatea oamenilor par imposibile.

Evident că există nivele și nivele, legat de dezvoltarea acestei abilități. Deși fiecare dintre noi avem metodele noastre prin care „navigăm” pe oceanul emoțiilor de la insulă la insulă, conștient sau inconștient, antrenamentul face diferența.

Ce înseamnă această abilitate de a trece din orice stare în orice stare? Cum funcționează și mai ales cum ajungi la această „putere” de a-ți gestiona lumea emoțională? Care este diferența dintre „măști” și adaptabilitatea reală?

Subiecte fierbinți, pentru zile fierbinți de vară, în episodul de podcast despre navigarea emoțiilor.

În acest episod de podcast am făcut o afirmație îndrăzneață: evaluarea consecințelor, ca abilitate a inteligenței emoționale, este o putere paranormală în ziua de astăzi.

Am vorbit mult despre asumare și despre faptul că regretele nu sunt nimic altceva decât neasumarea unor decizii din trecut. În contextul asumării, am dat multe exemple de ce înseamnă deciziile noastre mai mult sau mai puțin inconștiente și cum faci să devii mai conștient de consecințele acțiunilor tale.

Am vorbit și despre consecințele amânării și lipsa de asumare în acest context , mai ales că este ultima zi din campanie de lansare a platformei http://procrastinare.ro.

Te invit cu mare drag să explorezi această abilitate, evaluarea consecințelor, prin episodul de podcast de săptămâna aceasta.

Motivația este ceva aproape mitic în zilele noastre. Spun asta, deoarece foarte mare parte din dezvoltarea personală, în special partea de performanță, este construită în jurul acestui concept.

„Încep lucruri și nu termin…”

„Mă entuziasmez la început ți apoi nu mă țin de treabă…”

„Nu simt că mă mai motivează nimic”

Și multe alte asemenea fraze, care sunt despre motivație intrinsecă. Despre capacitatea de a-ți genera motivație atunci când nu ai.

Motivația intrinsecă este de fapt capacitatea de a-ți genera motivație atunci când ai nevoie. Nu înseamnă să o „găsești”, ci mai degrabă să găsești „butonul„ din propriul tău creier care vine cu cheful de a face lucruri.

Ce înseamnă motivația intrinsecă, ce poți face să o antrenezi, de ce o pierzi și multe alte subiecte în acest episod de podcast.

Autocontrolul este un subiect pe cât de „cunoscut”, pe atât de greșit.

Majoritatea oamenilor se referă la reprimarea emoțiilor, atunci când spun că se controlează să spună ceva sau se „abțin” de la diverse lucruri.

De unde știu? Din faptul că le este din ce în ce mai greu să se „abțină” sau să se „controleze”.

Dacă emoțiile se adună și se amplifică în timp înseamnă că nu le-ai gestionat, nu le-ai controlat, ci le-ai reprimat, de fapt.

Mai mult decât asta, „autocontrol” pentru mulți înseamnă doar acel proces prin care nu permit anumitor emoții să se manifeste.

Dar… autocontrolul este mult mai mult decât asta. Înseamnă capacitatea de a schimba starea din ce este în ce vrei tu.

În acest context și depășirea temerilor, capacitatea de a empatiza, prelucrarea stresului, chiar și mersul la sală, toate țin de domeniul autocontrolului.

Mai poți afla multe alte detalii despre acest „autocontrol” din următorul episod al seriei despre inteligență emoțională.

Recunoașterea șabloanelor este o putere aproape paranormală. Spun asta pentru că e nevoie de ceva foarte special...de exemplu să îți dai seama că dacă ești nervos de mai multe ori în viață, singurul element comun ești tu. :)

Majorității oamenilor le scapă grav această abilitate. Cel puțin atunci când vine vorba de ei înșiși. Când e vorba de ceilalți, parcă este mai ușor de practicat: „Iarăși faci la fel!”, „Tu de fiecare dată te comporți așa!”, etc…

Atunci când este vorba de noi, să reușești să recunoști aceste șabloane comportamentale, stările repetitive, este puțin mai greu. Majoritatea oamenilor ajung doar până la Așa sunt eu.” Dar nu sunt în stare nici măcar să detalieze acest „așa”.

Haideți să vedem ce înseamnă această abilitate a inteligenței emoționale și cum putem să ne dezvoltăm puteri paranormale!

„Zoltan de unde să încep dezvoltarea inteligenței emoționale?” este una dintre întrebările cele mai frecvente pe care le-am auzit la conferințele și prezentările mele.

Teoria ca teorie, dar practica… nu te omoară, din contră, este singurul lucru ca va aduce rezultatele pe care ți le dorești.

Dezvoltarea inteligenței emoționale începe de la prima abilitate, adică de la Abecedarul emoțional. De la teorie la practică, am „disecat” această abilitate, ca șă știe toată lumea ce poate să facă, simplu și eficient, ca să își dezvolte această abilitate de bază în inteligență emoțională.