Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Presa internațională analizează noua doctrină a „descurajării avansate”, formulată de președintele Emmanuel Macron. Comentatorii văd o cotitură în securitatea continentului european, pentru anii următori.

”Europa își intensifică jocul nuclear”, titrează Newsweek.

Potrivit revistei, ”criticile dure ale Casei Albe la adresa aliaților europeni și a Canadei au forțat restul NATO să reevalueze câtă încredere se mai poate avea în SUA și așa-numita sa umbrelă nucleară pentru a-și apăra interesele”.

În aceeași notă, US News & World Report, notează că ”apropierea lui Trump de Rusia în războiul din Ucraina și postura sa mai dură față de aliații tradiționali au zdruncinat guvernele europene”.

Potrivit The Economist, ”în mod tradițional, Franța  s-a ghidat după ceea ce a numit „suficiență strictă”: ideea că țara are nevoie de atâtea focoase focoase pentru a provoca daune de nesuportat unui potențial adversar.

Dar acum el vrea ca orice adversar să știe că un atac asupra Franței ar declanșa un răspuns „din care nu și-ar mai reveni”. De acum înainte, pentru a-i ține pe adversari în întuneric, Franța nu va dezvălui câte focoase deține”.

Citeste siRomânia, invitată sub „umbrela nucleară” a Franței | Singuri suntem în "calea vântului", doar uniți suntem puternici ca europeni (Expert)

World Politics Review vede ”o schimbare importantă care ar putea remodela descurajarea nucleară pe continentul european în anii următori.

Și este important de menționat că discursul liderului Franței a fost urmat imediat de o declarație comună din partea sa și a cancelarului german Friedrich Merz, confirmând că propunerile lui Macron vor fi urmate de acțiuni concrete”.

Există însă și semne de întrebare pentru partenerii europeni, cum ar fi stabilitatea politică, observă Financial Times:

”Pentru unii europeni, acest lucru limitează credibilitatea descurajării franceze. La fel perspectiva ca Macron să fie succedat de un președinte de extremă dreapta mai prietenos cu Rusia și opus extinderii prețioasei umbrele nucleare a Franței.

Chiar și un arsenal modest extins (oricum Franța nu își poate permite mai mult) ar putea înlocui cu greu vasta forță nucleară a Americii.

Dar, din păcate, europenii nu se mai pot baza pe SUA pentru a-i proteja cu orice preț”.

Citeste siNoua doctrină nucleară franceză: cine o salută și cine nu (prea)

Süddeutsche Zeitung crede că Germania ar trebui să facă parte din proiect, cu toate semnele de întrebare:

”Macron are fundamental dreptate când afirmă că desfășurarea de aeronave nucleare franceze în Germania, Danemarca sau Polonia poate spori securitatea europeană - fie și numai pentru că viața Kremlinului ar fi mai complicată.

Pe de altă parte, limitele promisiunii franceze pot fi exprimate mai clar ca niciodată în acești termeni: ar risca un președinte francez Parisul pentru a apăra Berlinul sau Tallinnul?

Republica Federală trebuie să accepte propunerea franceză fără a se retrage din NATO sau din relația cu Statele Unite. Nimeni nu știe cine va ocupa Palatul Élysée după Macron”.

Ce înseamnă ”umbrela nucleară” în Europa – Opțiunile României: Cum este asigurată de SUA pentru statele NATO și ce poate oferi Franța ((CursDeGuvernare) - Analiză: Are nevoie România de umbrela nucleară franceză? (DW) - Prețul carburanților, umflat nejustificat în România. Transportatorii economisesc 3.000 de lei la un plin făcut în Bulgaria (Adevărul) - Ce plăteşti de fapt când cumperi un litru de carburant. Cât ia statul şi cât rămâne la petrolist (Ziarul Financiar) - Chefuri de 8 martie, din banii femeilor! Cum împart primarii flori, bomboane și invitații la petreceri cu fonduri publice (SpotMedia)

Șeful statului este într-o situație în care oricum va pierde politic: fie respinge propunerile și intră în coliziune frontală cu PSD, gest care ar putea duce la ruperea coaliției de guvernare și, posibil, la suspendarea sa din funcție. Fie acceptă propunerile PSD și provoacă dezamăgirea votanților fideli, manifestată deja pe rețele sociale. Care va fi răul cel mai mic?

Președintele Nicușor Dan va accepta numirea procurorilor-șefi (Parchetul General, DNA și DIICOT) propuși de ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu, susțin pentru Cotidianul atât surse din coaliția de guvernare, cât și din echipa prezidențială. Potrivit legii, șeful statului poate să respingă propunerile venite de la Guvern. Numele selectate de Ministerul Justiției au fost contestate, cu precădere în mediul online, de o parte a societății civile, în special de votații președintelui. Însă Nicușor Dan este de părere că un conflict cu PSD ar duce la ruperea coaliției de guvernare și chiar suspendarea sa din funcție. Pe de altă parte, șeful statului este ”vizibil îngrijorat” de modul în care va reacționa electoratul său fidel, foarte sensibil la problema Justiției, susțin sursele citate.

Continuarea în Cotidianul.

Umbrela nucleară este o formă de garanție de securitate prin care un stat care deține arme nucleare se angajează să protejeze statele aliate sau prietene care nu dețin astfel de arme.

Statele europene membre NATO se află sub umbrela nucleară a SUA. Franța are una proprie și vrea să o extindă, iar România se numără printre țările invitate la discuțiile pe această temă.

În ceea ce privește componentele umbrelei nucleare a Franței, vorbim de o componentă de bază – patru submarine, care au rachete nucleare, balistice intercontinentale, cu rază de acțiune de 8.000-10.000 de kilometri, precum și de o componentă aeriană – rachete folosite de pe avioanele Rafale, cu o „bătaie” mai mică, de aproximativ 500 de kilometri.

Componenta maritimă de decurajare nucleară ar putea fi asigurată pentru România din Marea Mediterană. 

Întrebat în cât timp poate fi operaționalizat un sistem de descurajare nucleară precum cel propus de Franța, generalul Virgil Bălăceanu a spus că depinde de la țară la țară și s-a referit la cazul României.

„Aerodromurile noastre – atât Kogălniceanu, cât și Câmpia Turzii – permit aterizarea și decolarea Rafale. Dacă se merge pe ideea de depozitare, trebuie să pregătești și depozitele, care nu înseamnă altceva decât construcția hangarelor, care trebuie să aibă niște condiții de protecție a aeronavelor superioare. Deci asta nu înseamnă lucrări extrem de complexe și extrem de costisitoare și se poate realiza, într-un termen rezonabil, de un an la câțiva ani. Nu aceasta este problema majoră, pentru că nu sunt niște investiții foarte mari. Problema majoră ar fi decizia politică, iar partea de securitate se asigură pornind de la experiența franceză”, a adăugat generalul.

Toate explicațiile în CursDeGuvernare.

Aflată între două războaie, pe o falie geopolitică activă, României îi trebuie aliați puternici și stabili. Parisul propune Europei o strategie nucleară defensivă, care ar putea fi o soluție și pentru România.

De ce n-ar vrea România să intre în proiectul francez? În fond, ar fi protejată de încă un scut, din care vor face parte Germania și Polonia, două state din Europa Centrală apropiate geografic de România. Inițiativa Parisului e concepută să fie „complementară NATO”, nu opusă Alianței.

Apoi, relația strategică pe axa București-Paris s-ar consolida, într-un moment în care România are nevoie de o plasă de siguranță strategică.

Ce-ar avea de pierdut?

Liderii de la București se tem să nu piardă avantajele militare pe care i le dă America. Mai sunt și alegerile prezidențiale de anul viitor din Franța, unde favoritul cursei vine din zona extremistă.

Pentru România, a venit poate momentul să renunțe la sentimentul de neajutorare și să ia decizii fără teamă, făcându-și propriile analize, dar uitându-se și la ce fac statele importante ale continentului, care prevăd hăul ce urmează, scrie jurnalista Sabina Fati în analiza DW.

Prețurile la pompă sunt umflate artificial în România, atrag atenția experții care cer intervenția urgentă a statului prin controale și reglementări. Românii plătesc cu 2 lei mai mult pe litru decât vecinii bulgari, depășind chiar și costurile generate de scumpirea petrolului și accize.

„În România alimentează doar transportatorii captivi și cei internaționali doar cât să ajungă în Ungaria și Bulgaria. Toți transportatorii care fac rute internaționale alimentează în țările de tranzit, alegând Bulgaria și Ungaria pentru că e mult mai ieftin”, a explicat Beniamin Lucescu, președintele Federației Operatorilor Români de Transport (FORT) pentru „Adevărul”.

În acest context, FORT solicită Guvernului să returneze parțial acciza către transportatori, să reducă temporar nivelul acesteia, dar și să plafoneze temporar prețul combustibilului.

Potrivit datelor din piață, preţul unui litru de carburant are următoarea structură. Cotaţiile internaţionale reprezintă circa 32% din preţul final, acciza este 35% din preţ şi se duce direct la stat, TVA este de 21% şi este din nou încasată de stat, iar compania petrolieră lucrează într-o marjă de circa 12%. Din această marjă, petrolistul acoperă costurile proprii, cum sunt cele cu distribuţia, rafinarea, dar păstrează o marjă şi pentru el, explică ZF.

Atenția presei la modul în care se cheltuiesc banii publici începe să-i descurajeze pe unii dintre primarii care organizau chefuri cu iz electoral din taxele și impozitele oamenilor.

Un prim exemplu: primarul PSD din Comana (județul Giurgiu) a declarat pentru Spotmedia.ro că anulat o serie de chefuri de 8 martie pe care le organiza de peste un deceniu.  

Alți primari continuă, însă, petrecerile de sezon. În unele comune se organizează chiar mai multe rânduri de chefuri: unele gratuite din bani publici, altele, private, pentru cei care-și permit.  

În plus, se duc zeci de mii de euro pe flori, felicitări și anunțuri cu care primarii bifează prilejul zilei de 8 martie, din banii oamenilor.  

În ultimele două zile, consumatorii români au fost iritați de creșterea prețurilor carburanților. Au fost două iterații de preț la care au apelat companiile distribuitoare de benzină și motorină.

Publicul românesc știe deja că orice creștere de preț a carburanților se reflectă în foarte multe produse, pentru că nu există marfă care să nu depindă, într-o proporție mai mare sau mai mică, de consumul de benzină sau motorină.

Dincolo de efectul de antrenare în economie pe care îl are creșterea prețului benzinei, în rândul consumatorilor români există câteva stereotipuri. Astfel, auzim ideea că firmele de distribuție ale produselor petroliere se grăbesc să crească prețul la pompă, atunci când țițeiul se scumpește și amână foarte mult timp să scadă prețurile în momentele în care cotațiile țițeiului coboară.

La fel s-a întâmplat și de data aceasta, respectiv după ce prețul unui baril de țiței Brent a crescut pe burse, în câteva zile, de la 72 de dolari la 84 de dolari barilul, ceea ce înseamnă un procentaj semnificativ. Reacția distribuitorilor a fost rapidă, în sensul că au decis creșterea prețurilor cu amănuntul, adică în stațiile de vânzare. Nu au întârziat nemulțumirile. Argumentul cel mai important a fost acela că actualul carburant există de mai mult timp în stoc și deci a fost cumpărat la un preț mai vechi, deci mai mic. Ceea ce este corect. Cu siguranță, majoritatea covârșitoare a carburanților vânduți la începutul acestei săptămâni, a fost cumpărată cu câteva săptămâni în urmă, la prețul de atunci, și este vândută la un preț mai mare. În felul acesta, companiile speculează momentul și fac profit mai mare. De asemenea, s-a spus că România nu se aprovizionează de la state din Orientul Mijlociu și că în felul acesta este mai ferită de fluctuațiile de preț de piața internațională. Fals. Piața țițeiului este internațională și cotațiile pentru același tip de țiței sunt la fel pentru un cumpărător, indiferent de regiune.

În multe cazuri, lucrurile stau chiar așa, adică firmele iau o hotărâre speculativă. Dar, nu este doar atât. Se știe mai puțin, dar decizia unei companii de a crește prețurile carburanților se bazează pe un set de cel puțin patru componente.

În primul rând este vorba despre produsele care există în stoc. Companiile pot păstra un nivel optim al stocului bazat pe experiența anilor anteriori și bineînțeles pe nivelul vânzărilor.

În al doilea rând, decizia de a mișca prețul se bazează pe așteptările referitoare la fluența aprovizionării. Este luat în calcul orice risc care ar putea perturba ritmul normal de aprovizionare.

În al treilea rând, la stabilirea prețului se are în vedere și prognoza de consum. Dacă ritmul consumului rămâne alert este un semnal că prețul mai poate crește și totodată că nevoia de aprovizionare, la un preț nou, mai mare, poate deveni destul de stringentă.

În al patrulea rând, se ia în calcul și o așa-numită primă de risc, o noțiune asemănătoare cu cea legată de o țară și care fără a defini clar elementele la care se referă influențează diferite cotații, de la dobânda la un împrumut până la prețul țițeiului în cazul un conflict armat.

Toate aceste elemente duc la decizia de a crește destul de repede prețul benzinei sau motorinei față de momentul scumpirii barilului de țiței. De altfel, o bună dovadă în acest sens este chiar faptul că prețul benzinei și al motorinei nu a crescut în aceste zile doar în România. Același fenomen s-a întâmplat și în Franța sau Germania. În Franța, un litru de benzină se vinde cu 1,9 euro, iar în Germania prețul carburanților a depășit 2 euro pentru un litru. Deci, dacă a fost un fenomen speculativ acesta s-a manifestat în aproape toate statele Uniunii Europene.

Autoritățile pot promite tot felul de măsuri și controale. Unele pot fi eficiente pe termen scurt. Dar, cel mai sigur mod de a amenda creșterea prețului este la îndemâna consumatorului și anume să se abțină să cumpere.

 Premierul spune că autorităţile încearcă să limiteze impactul asupra pieţei interne prin discuţii cu principalii furnizori şi prin creşterea capacităţilor de stocare a combustibililor. E o crestere naturala a preturilor la pompa sau una artificiala, discutam imediat. 

Familiile cu copii mici, femeile însărcinate, sau elevii unor tabere au avut prioritate. Statul francez nu plateste În   bilete de avion, consultaţii medicale sau sederi prelungite la hotel. În cel mai bun caz, statul poate avansa suma de bani pe care însă o va recupera odată ce resepctivii sosesc în Franţa.

România este deja protejată de „umbrela nucleară” a NATO, a raspuns presedintele Nicusor Dan întrebat despre oferta președintelui francez Emmanuel Macron privind extinderea protecției nucleare pentru aliații europeni. Europarlamentarul Vasile Dincu, fost ministru al Apararii explica de ce decizia finala ar trebui sa implice si Parlamentul.

Si asta pentru ca, spun directorii de resurse umane ale firmelor, foarte putini absolventi se angajeaza la firmele care le-au acordat burse. Municipalitatea susține activ acest sistem dar primarul Mihai Chirica spune ca multi tineri prefera sa se angajeze vanzatori la mall.  Si autoritatile, si reprezentantii companiilor cred că legislatia care reglementeaza invatamintul dual trebuie schimbata.  

Jurnal de știri

Mihaela Păun, director ARCUB - Centrul Cultural al Municipiului București.

Mihaela Păun, director ARCUB - Centrul Cultural al Municipiului București.

Ioan Stanomir, critic literar și politolog, ne vorbește despre recent apărutul volum ”Mama. Istoria unei priviri”, publicat la Editura Humanitas.

Apoi, galeristul Andrei Jecza și artista Andreea Ilie, vin să ne vorbească despre expoziția #Laboratoriya

Eurodeputatul PSD Vasile Dîncu spune la RFI că România ar trebui să participe la discuția despre umbrela nucleară a Franței. Fostul ministru al Apărării crede că subiectul ar trebui discutat și în Parlament. Pe de altă parte, vicepreședintele PSD declară că în partid există ”o nemulțumire fundamentală” privind guvernarea.

Vasile Dîncu, despre umbrela nucleară propusă de Franța: ”România cu siguranță că nu poate să fie decât interesată de orice discuție care se referă la securitatea ei, mai ales astăzi, când există această dezordine, să spunem așa, securitară internațională, când avem o amenințare în plus pe flancul estic”.

Eurodeputatul PSD crede că ”poziția de principiu a României nu poate fi decât una, să salutăm această deschidere pentru o dezbatere europeană despre securitatea continentului, iar faptul că descurajarea nucleară este un element foarte important, după părerea mea, face ca România să fie chiar interesată pentru o reflecție europeană”.

Despre consultarea internă din PSD: ”Nu mi s-ar fi părut strategic necesară, dacă nu aș fi văzut în ultima vreme reacția internă, reacția pe grupurile de WhatsApp ale partidului, pe grupurile de primari, pe grupurile de parlamentari. Există o nemulțumire fundamentală în interior față de această participare comună cu USR și domnul Bolojan. De aceea, se fac, este mai degrabă o reacție la un mesaj intern”.

Starea de alertă în energie, instituită în Republica Moldova pentru următoarele 60 de zile, trebuie privită în primul rând ca măsură de precauție. „Sunt măsuri menite să oprească o eventuală «hemoragie» de carburant într-un moment în care Republica Moldova ar putea avea mare nevoie de aceste resurse”, spune invitata Moldova Zoom de astăzi, Eugenia Gușilov, expertă în domeniul energetic, fondatoare a companiei Romania Energy Center de la București. În perioada următoare, statul ar putea prioritiza anumite sectoare, precum agricultura, având în vedere că începe sezonul de semănat, iar fermierii au nevoie de combustibil pentru lucrările agricole. Liliana Barbăroșie a discutat cu Eugenia Gușilov despre impactul războiului din Orientul Mijlociu asupra aprovizionării cu carburanți a României și Republicii Moldova.

- Astăzi a intrat în vigoare starea de alertă în sectorul energetic, instituită de Guvern pentru următoarele 60 de zile, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu. Decizia se bazează pe analiza indicatorilor de risc a Centrului Național de Management al Crizelor. „Nu există motive pentru achiziții în exces de carburanți, nu are rost să faceți coadă la benzinării”, este mesajul autorităților de la Chișinău. Valeria Vițu a consemnat declarațiile autorităților.

- Un caz celebru de hate de pe rețelele de socializare s-a încheiat de curând în instanța de judecată în Republica Moldova. Un cetățean moldovean, care era în Italia, l-a amenințat pe un cetățean moldovean, care se afla la Chișinău. Ultimul își recunoscuse public orientarea sexuală, iar tânărul din Italia l-a amenințat pe rețelele de socializare. Ce a decis instanța și cum s-a desfășurat cazul aflați de la Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Portul Internațional Giurgiulești de pe segmentul moldovenesc al Dunării, proprietate al Administrației Porturilor Constanța, este declarat obiectiv de infrastructură portuară strategică. 

- Republica Moldova începe procedurile de retragere definitivă din Comunitatea Statelor Independente (CSI), o structură dominată de Rusia.

Starea de alertă în sectorul energetic, instituită de Guvern pentru următoarele 60 de zile, intră în vigoare astăzi. Măsura vine în contextul evoluțiilor din Orientul Mijlociu. Măsura este una preventivă și are rolul de a proteja securitatea energetică a țării. Alimentarea cu energie electrică și produse petroliere continuă în regim normal. Printre măsurile propuse se numără asigurarea stocurilor minime de produse petroliere, cu accent pe terminalul din Portul Giurgiulești. O altă prioritate este pregătirea sezonului agricol, care presupune un consum ridicat de motorină. Anunțul a fost făcut de premierul Alexandru Munteanu:

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică din Republica Moldova îndeamnă cetățenii să nu facă achiziții de panică la carburanți, pentru că tocmai aceste achiziții în masă ar putea epuiza stocurile și genera o criză reală de combustibil. Directorul general ANRE, Alexei Taran, declarat la o conferință de presă că Republica Moldova are stocuri suficiente pentru 18-20 de zile, aprovizionarea continuă în fiecare zi.

***

Și dacă Republica Moldova, care este conectată la piețele europene de energie, ia măsuri preventive, atunci în regiunea transnistreană, regiune separatistă alimentată cu gaze de Rusia, criza energetică lovește direct. Volumele de gaze destinate regiunii au scăzut brusc, iar administrația de a Tiraspol spune că acest lucru are legătură cu situația din Orientul Mijlociu. Asta, chiar dacă ruta fizică prin care Transnistria este alimentată cu gaze trece prin România și Republica Moldova. Centrala electrică de la Cuciurgan, din Transnistria, trece pe producția de curent în bază de cărbune. „În mecanismul de livrare a gazelor naturale au apărut perturbări critice, care au dus la reducerea semnificativă a volumelor de aprovizionare”, anunță Tiraspolul. Centralele termice care furnizează căldură populației au fost oprite temporar. Căldura va fi furnizată doar în spitale și instituțiile sociale cu ședere permanentă, inclusiv grădinițelor.

Potrivit unor surse ale portalului media Zona de Securitate, citate de Ziarul de Gardă, compania din Dubai prin intermediul căreia Rusia face plata pentru gazul livrat în Transnistria ar fi fost evacuată din cauza escaladării situației din Orientul Mijlociu, iar acest lucru a determinat oprirea plăților și, respectiv, sistarea livrărilor de gaze pentru Transnistria.

***

Portul Internațional Giurgiulești de pe segmentul moldovenesc al Dunării va fi declarat obiectiv de infrastructură portuară strategică. Guvernul a aprobat modificarea legii privind activitatea Portului, „pentru a consolida rolul acestuia în comerțul regional și a susține economia națională”, conform unui comunicat al Ministerului Dezvoltării Economice.

Proiectul prevede o nouă redacție pentru regimul vamal și fiscal al portului, aliniate la normele Uniunii Europene în materie de ajutor de stat și regimuri vamale.

Portul Giurgiulești reprezintă principalul punct de acces al Republicii Moldova la transportul maritim și fluvial internațional. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a semnat la sfârșitul anului trecut vânzarea companiei Danube Logistics, operatorul Portului Giurgiulești, către Administrația Porturilor Maritime Constanța. Astfel, Portul Giurgiulești urmează să fie integrat în rețeaua comercială și logistică a Portului Constanța.

***

Republica Moldova începe procedurile pentru retragerea definitivă din organele statutare ale Comunității Statelor Independente (CSI). Membrii Comisiei pentru politică externă din parlamentul de la Chișinău au aprobat avizele consultative pentru denunțarea acordurilor de constituire a CSI.

Retragerea din CSI, structură post-sovietică dominată de Rusia, a fost inițiată de Ministerul de Externe, pe motiv că Rusia își încalcă angajamentele internaționale, prin războiul de agresiune împotriva Ucrainei, a comis acte de agresiune împotriva Georgiei și menține ilegal trupe pe teritoriul R. Moldova.

„De asemenea, denunțarea Acordului CSI este o acțiune firească și inevitabilă în realizarea obiectivului de aderare la Uniunea Europeană”, notează Parlamentul de la Chișinău.

***

Elevii din Republica Moldova intră în vacanță, până la sfârșitul săptămânii. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) îndeamnă părinții să asigure supravegherea permanentă a copiilor. Un pericol major în această perioadă sunt bazinele acvatice. Temperaturile oscilante pot favoriza formarea unui strat subțire și instabil de gheață pe lacuri, existând riscul prăbușirii în apă, avertizează autoritățile.

Recent, Matei Mărăcineanu a câștigat premiul Young Travel Photographer of the Year, la doar 15 ani. El a surprins în imagini viața păsărilor și natura la vărsarea Dâmboviței în Lacul Morii, locuri pe care le-a explorat cu răbdare.

Fotografiile sale ne arată că frumusețea naturii urbane e la îndemâna tuturor, chiar și în locuri aparent simple, iar privirea atentă poate transforma o zi obișnuită într-o explorare continuă. 

Dacă ajungi prin zonă, oprește-te să vezi Lacul Morii prin ochii săi și urmărește-l pe Matei Mărăcineanu în aventurile sale vizuale din natura urbană pe site-ul său oficial sau pe pagina lui de Instagram.