Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Jurnal de știri

Curiosul caz al retragerii dlui Simion din prim-plan și legătura cu conflictele din AUR (Europa Liberă) - Zeci de mii de români desfid riscul din Orientul Mijlociu şi îşi văd de vacanţă în Egipt. Trei chartere au decolat ieri de pe Otopeni către Hurghada şi Sharm el Sheikh: „Nimeni nu a anulat“ (Ziarul Financiar) - Războiul de acasă: de ce arată străzile din București ca după bombardament. Când spun primarii că se va rezolva (HotNews)

Negocierile din coaliția de guvernare pe tema bugetului pentru 2026 rămân blocate, după o ședință de patru ore în care liderii partidelor nu au ajuns la un acord, iar adoptarea proiectului a fost din nou amânată pentru săptămâna viitoare.

Tot despre "săptămâna viitoare" se vorbeşte din 17 februarie, însă condiţiile puse de social-democraţi ţin totul pe loc, iar la finalul săptămânii viitoare vom fi deja la jumătatea lunii martie.

În acest context tensionat, PSD îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că a provocat blocajul, în timp ce PNL respinge criticile și afirmă că bugetul „nu trebuie să fie victima colaterală a jocurilor politicianiste”.

Premierul Ilie Bolojan a respins, la rândul său, acuzațiile social-democraților și susține că proiectul de buget este deja finalizat, iar discuțiile din coaliție s-au desfășurat „în bună regulă”.

PSD nu are soluţii de finanţare, dar nici nu renunţă, scrie SpotMedia.

PNL susține că pentru pachetul social au fost propuse fonduri similare cu cele din anul precedent, respectiv 1,7 miliarde de lei destinate pensionarilor. Liberalii arată că, pentru a acoperi alte solicitări sociale formulate de PSD, guvernul intenționează să utilizeze fonduri europene prin programe sociale.

George Simion, politicianul cu cel mai mare număr de urmăritori pe rețelele sociale – liderul partidului cotat pe primul loc în sondaje – face un pas în spate în aparițiile publice și cedează locul unora „mai experți”. În umbra nevăzută a problemelor partidului stau sute de procese pe care AUR le are cu foști membri nemulțumiți de modul în care partidul i-a tratat.

Conform portalului instanțelor de judecată, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) apare în peste 547 de cauze.

În multe dintre ele, partidul este dat în judecată de unii dintre cei care au fost aleși pe listele sale la alegerile locale. Motivul? Au fost dați afară din partid și astfel și-ar pierde funcțiile în administrația locală.

Într-un răspuns pentru Europa Liberă, purtătorul de cuvânt al AUR, deputatul Ștefăniță Avrămescu a precizat că, „în anul 2024 a fost retras sprijinul politic pentru 105 aleși locali, iar în anul 2025 pentru încă 10 din cei 3.721 de aleși locali AUR din toată țara”.

Egiptul este pe locul 4 în topul destinaţiilor de vacanţă alese de români, cu 180.000 de turişti în 2024. Nivelul de alertă de călătorie pentru Egipt este 7 din 9, potrivit informaţiilor de pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe. Nivelul ridicat este însă pentru anumite zone din Egipt, mai exact pentru cele aflate în zona de nord a Peninsulei Sinai şi zonele aflate la graniţele cu Libia şi Sudan.

Conflictul din Orientul Mijlociu ridică semne de întrebare cu privire la amploarea pe care ar putea să o ia. Egiptul se înve­cinează cu Israelul, ţară vizată de atacurile Iranului, care are în continuare spaţiul aerian închis din cauza riscului de securitate.

ZF informează că în fiecare săptămână există plecări către Egipt din multe dintre aeroporturile locale. Spre exemplu, Karpaten Turism, unul dintre cei mai mari turoperatori de pe plan local, are şase zboruri săptămânale în luna martie, ceea ce arată popularitatea destinaţiei.

Până acum, spun reprezentanţii agenţiei de turism, nu au existat anulări din partea turiştilor care au vacanţe programate în perioada următoare în destinaţiile din Egipt.

Bucureștiul are 5.340 de străzi, dintre care 880 sunt la Primăria Capitalei, iar restul la sectoare. Arterele orașului se găsesc în cea mai proastă stare de care își amintesc locuitorii, în ultimii ani. „Toată lumea dă vina pe sare, dar principala cauză e alta”, spune unul dintre cei mai respectați ingineri de drumuri, Adrian Burlacu, decan al Facultății de Căi Ferate, Drumuri și Poduri din București.

„Nu ar fi fost atât de multe gropi dacă se făcea pregătirea drumurilor pentru iarnă, se colmatau fisurile, se reparau gropile”, este primul lucru pe care-l spune, în dialogul cu HotNews, Adrian Burlacu, conferențiar doctor-inginer, specializat în tehnologie civilă.  

Lucrările de peticire a carosabilului au început de săptămâna trecută în anumite sectoare, iar fiecare Primărie a anunțat un termen diferit de finalizare.

Primăria Capitalei spune că nu are un inventar al gropilor de pe marile bulevarde, dar va termina lucrările de plombare până la finalul lunii martie.

Președintele american Donald Trump a amenințat marți că va impune un embargou comercial complet asupra Spaniei. Aceasta după ce Madridul a refuzat să permită armatei americane să folosească bazele spaniole pentru misiuni legate de atacuri asupra Iranului. Dar poate Donald Trump să sancționeze individual un membru al Uniunii Europene?

Comentând informația, Associated Press consideră că nu este clar cum ar putea Trump să întrerupă comerțul cu Spania, având în vedere că țara se află sub umbrela Uniunii Europene. UE negociază acorduri comerciale în numele tuturor celor 27 de țări membre.

De altfel, UE a declarat că administrația Trump trebuie să onoreze acordul comercial încheiat anul trecut în Scoția, după luni de incertitudine economică legată de blitzkrieg-ul tarifar al lui Casei Albe.

„Comisia se va asigura întotdeauna că interesele Uniunii Europene sunt pe deplin protejate”, a declarat un purtător de cuvânt la Bruxelles. Cu alte cuvinte, dacă vei sancționa Spania, vei avea de-a face cu întreaga Uniune Europeană.

Citeste siPedro Sanchez, mesaj pentru Trump: Nu te poţi juca ruleta rusească cu destinul a milioane de oameni

La rândul său, vicepreședinta Comisiei Europene, Teresa Ribera, a contestat capacitatea președintelui american Donald Trump de a-și pune în aplicare amenințarea.

Într-un interviu acordat postului de radio Cadena Ser din Spania și preluat de Politico, ea a spus că „negocierile comerciale pentru fiecare dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene sunt responsabilitatea Comisiei și nu este posibil să le divizăm sau să le fragmentăm.”

Să nu uităm că amenințarea lui Trump vine imediat după o decizie a Curții Supreme care a anulat tarifele globale de amploare impuse de președintele american.

Trump susține că instanța îi permite, în schimb, să impună embargouri individuale, asupra oricărei națiuni, la alegerea sa.

Citeste siDonald Trump: Spania nu este un jucător de echipă în NATO

Jennifer Hillman, profesoară de drept comercial la Universitatea Georgetown, declară pentru Reuters că, pentru a face acest lucru, Trump ar trebui să declare o urgență națională cu privire la Spania, ca o amenințare „neobișnuită și extraordinară” la adresa Statelor Unite.

O astfel de mișcare ar merge „mult dincolo” de orice urgență anterioară, a spus ea.

Și ”este greu de înțeles, cum anume simplul fapt că Spania refuză utilizarea bazelor aeriene de pe teritoriul său pentru a lansa un atac neprovocat asupra Iranului reprezintă «o amenințare neobișnuită și extraordinară» la adresa securității naționale americane”, a adăugat tot pentru Reuters, Peter Shane, profesor  de drept la Universitatea din New York.

Iar morala poveștii este că apartenența la Uniunea Europeană, departe de a știrbi suveranitatea, o protejează. Spania, de exemplu, poate dispune de propriile baze militare, știindu-se astfel protejată în fața unor sancțiuni unilaterale ale lui Donald Trump.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Și-a asumat Donald Trump un risc prea mare atacând Iranul? Are Vladimir Putin motive să se teamă după ce a văzut ce li s-a întâmplat liderilor din Venezuela și Iran? Plus: ce i-a nemulțumit pe europeni după vizita cancelarului Merz la Casa Albă. Presa internațională continuă să analizeze implicațiile războiului din Iran.

În operațiunea din Iran, președintele american și-a asumat un risc uriaș, consideră The Economist.

”Deși a reușit să anunțe eliminarea ayatollahului Khamenei foarte repede, evenimentele ulterioare ar putea scăpa de sub control.

Regimul iranian ar putea, de exemplu, să atace o bază sau o navă și să ucidă un număr mare de soldați americani. Teheranul ar putea să ridice prețul petrolului peste 100 de dolari pe baril.

Dacă Iranul se prăbușește, atunci se cufundă în haos și într-un război civil care s-ar putea extinde și în țările vecine. În acest caz, nimeni nu știe în mâinile cui ar putea cădea rezervele sale de uraniu îmbogățit”, spune The Economist.

Citeste siÎn Iran, un Khamenei ar putea să ia locul lui Ali Khamenei

”Maduro capturat, Khamenei ucis - ar trebui Putin să fie îngrijorat?” Este întrebarea pe care o găsim în publicația rusă în exil Meduza.

”Putin nu a uitat nici soarta lui Muammar Gaddafi: purtarea de discuții la nivel înalt nu oferă nicio protecție împotriva unei inversări a strategiei occidentale și a eliminării sale”.

Turcia – țară membră NATO care are o graniță comună cu Iranul - a fost implicată pentru prima dată direct în conflict, odată cu lansarea  și distrugerea rachetei iraniene, transmite Deutsche Welle.

Turcia este îngrijorată că Washingtonul și Tel Avivul ar putea sprijini facțiuni armate ale minorității kurde iraniene în lupta împotriva regimului de la Teheran.

Ziarul turc Cumhuriyet observă că luni și marți, atacurile aeriene israeliene și americane au vizat în mod specific baze iraniene situate de-a lungul frontierei cu Irak, în regiunile kurde ale țării.

Apar și comentariile în urma vizitei cancelarului Friedrich Merz la Casa Albă, în timpul căreia Donald Trump a amenințat Spania cu represalii.

”Spania îl acuză pe Merz de lipsă de solidaritate după vizita la Casa Albă”, titrează Der Spiegel.

”În prezența lui Friedrich Merz, președintele SUA, Donald Trump, a atacat Spania și a acuzat-o de lipsă de sprijin. Cancelarul nu i-a venit în ajutor partenerului său din UE – și acum se confruntă cu critici dure pentru aceasta”.

După cum comentează ziarul italian La Repubblica, ”vizibil jenat de tirada rostită de gazda sa, cancelarul german Merz a fost de acord cu el pentru a-l potoli și a repetat acuzația că Madridul nu investește suficient în apărare. Este puțin probabil ca Madridul să fi apreciat această lovitură pe la spate. Dacă această dinamică s-ar repeta și fiecare membru al blocului s-ar adăposti în detrimentul vecinilor săi, zilele Bruxelles-ului ar fi numărate.” (Sursa. Eurotopics)

Spania nu ar trebui să rupă rândurile în Europa, susține El País:

„Guvernul spaniol trebuie să se străduiască să obțină o poziție comună în Europa. Germania, Regatul Unit și Franța și-au demonstrat unitatea. ... Cel mai bun răspuns european este un răspuns unificat, nu 27 de răspunsuri separate.” (Sursa. Eurotopics).

Comisia Europeană a prezentat ieri o strategie de dezvoltare pentru industria navală. Planul face parte din așa-numita directivă europeană de accelerare industrială, care cuprinde mai multe domenii și o serie de măsuri de creștere a sectoarelor industriale.

În ceea ce privește construcțiile navale, în ultimii ani, Uniunea Europeană a pierdut teren. În acest moment, cota de piață europeană este de numai 15% din cea mondială, care este dominată de China și Coreea de Sud, țări care dețin o pondere de 80% din totalul pieței globale. Reprezentanții asociației Sea Europe arată că statele asiatice dețin supremația la construcția navelor care transportă containere și a petrolierelor.

Industria navală europeană este prezentă în sectoare de nișă care au valoare adăugată mare, precum navele de croazieră și navele specializate, cum sunt remorcherele sau spărgătoarele de gheață. Patru companii europene sunt considerate semnificative în sectorul naval. Ele sunt din Franța, Italia, Germania și Finlanda.

Desigur, există și câteva șantiere navale în România, cel mai cunoscut fiind cel din Mangalia, dar multe dintre ele se află în dificultate financiară și așteaptă fie comenzi internaționale, fie un proces de privatizare.

Strategia europeană de dezvoltare a acestui sector, prezentată de comisarul pentru industrie Stéphane Séjourné, include o dezvoltare tehnologică accelerată. Rezultatul ar trebui să fie o creștere a competitivității pe baza unui proces de inovare.

Mai concret, Comisia Europeană mizează pe dezvoltarea navelor civile cu propulsie nucleară și a feriboturilor cu dublă utilizare, capabile să deservească atât misiuni civile, cât și militare. Programul prevede ca achizițiile din fonduri publice să fie direcționate către nave construite în Uniunea Europeană, pentru a reduce dependența de producătorii din Asia.

Ca și în alte domenii, concurența dintre economiile din Asia și cele din Europa, în materie de industrie navală, este inegală. Datele Comisiei Europene arată că în perioada 2020-2024, China a injectat împrumuturi publice de 15 miliarde de dolari și subvenții directe către sectorul de construcții navale în valoare de 25 miliarde de dolari. În schimb, Uniunea Europeană este singurul bloc economic din lume care a semnat un acord care interzice acordarea de subvenții directe către acest domeniu.

Uniunea Europeană va crea și un instrument de finanțare. Este vorba despre fondul european de competitivitate, prevăzut în bugetul din perioada 2028-2034, care va prelua actualul fond de inovare și programul Orizont și prin care se vor finanța inclusiv programele de de dezvoltare ale industriei navale europene. Nu va fi simplu, pentru că analizele de specialitate arată că sectorul european pleacă de la un decalaj de costuri de producție estimat la 30% în plus față de șantierele navale asiatice.

Industria navală românească are o șansă datorită acestei viitoare directive europene. Important este, însă, să se rezolve problemele cu care se confruntă cele mai multe companii din acest domeniu.

În general, industria europeană a avut de suferit în ultimii ani. Din punct de vedere social, analizele arată că industria auto și industriile energofage au pierdut 200.000 de locuri de muncă din cauza concurenței neloiale care a venit din China.

De altfel, directiva accelerării industriale se adresează cu precădere sectorului auto. De exemplu, textul legislativ prevede ca bateriile mașinilor electrice să conțină, în termen de șase luni de la aplicarea directivei, trei componente produse exclusiv în Europa. Peste alte trei luni, numărul de componente produse în Europa va crește la cinci.

De asemenea, legislația prevede un procentaj obligatoriu: 70% din componentele automobilului vor trebui să fie fabricate în Europa, cu excepția bateriei și a motorului, care va intra sub rigorile noii legislații într-o etapă ulterioară. Accelerarea sectorului industrial este un proces care se dorește la nivel european.

Esențial este, însă, să se treacă de la legislație la practică.

Liderii Coaliției de guvernare s-au întâlnit din nou pentru a discuta bugetul pe anul in curs, după ce social-democrații au transmis că se va ajunge la blocaj politic dacă în buget nu se regăsesc și ajutoarele pentru persoane vulnerabile propuse de PSD. Documentul ar putea ajunge in Parlament saptamana viitoare. 

Cred că trebuie să existe la nivelul instituțiilor din România o discuție foarte serioasă și informată privind avantajele și eventualele dezavantaje ale participarii la umbrela nucleara propusa de Franta. Dar având în vedere situția internațională, nu există foarte multe argumente pentru a amana discuțiile spune profesorul Sergiu Mișcoiu. Un interviu in aceasta seara. 

Iranul anunță că funeraliile de stat pentru liderul suprem ayatollah Ali Khamenei, care erau planificate pentru această seară la Teheran, au fost amânate „în anticiparea unei participări fără precedent”. Pe de alta parte, Israelul isi continua ofensiva in sudul Libanului. 

Preparatul va fi disponibil în mai multe locații din industria ospitalității din oraș, urmând ca o parte din încasări să meargă într-un fond destinat zonei culturale.  Despre ce e vorba, aflati mai tarziu. 

Cu o pondere redusă, încercând să surmonteze scăderea puterii de cumpărare, sectorul agricol bio caută soluțiile pentru a se consolida pe piața românească.

Invitați la Rural: Marian Cioceanu, președinte Asociația Bio România, Cosmin Herța, antreprenor, Cosmin Negru, fermier și investitor în agricultura bio, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

6 din 10 români țin cont de părerile cunoscuților sau rudelor atunci cănd iau decizii legate de finanțele personale.

Invitată: Diana Claudia Mihai, Marketing & Communications ING România.

Jurnal de știri