Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Întrebarea revine tot mai insistent în comentariile presei internaționale. Unii analiști își pun problema dacă simpla eliminare a unor lideri iranieni va duce la prăbușirea regimului. Alte publicații privesc spre consecințele asupra comerțului global.

Le Monde vorbește despre ”războiul ales de Donald Trump ” – un ”atac masiv care nu a răspuns la nicio urgență”. Potrivit ziarului, ”președintele SUA și prim-ministrul israelian își propun să înlăture regimul iranian. Dar căderea acestuia ar putea inaugura o perioadă de mare instabilitate în țară”.

Ziarul german Berliner Morgenpost  consideră că președintele Trump ”nu înțelege coeziunea regimului opresiv al Republicii Islamice. Gărzile Revoluționare puternic înarmate, cea mai importantă parte a elitei puterii, nu pot fi îngenuncheate de o remaniere forțată a personalului”.

Alte publicații examinează situația din monarhiile petroliere din Golf, văzute până acum drept refugii sigure pentru cei bogați și porți aeriene pentru întreaga lume.

Potrivit Bloomberg,  Dubai a fost construit ca „o poartă globală fiabilă, omnidirecțională, disponibilă 24 de ore din 24, o mașinărie bine unsă prin care trec constant oameni, avioane și mărfuri”. Dar „barajul de rachete și drone din Iran [...] a modificat radical această dinamică. Dintr-o dată, Dubai a devenit o insulă de unde nu există scăpare”.

Iar Fortune pune în discuție modelul economic al zonei: 

„M-am mutat în Qatar ca să scap de taxe, acum mă ascund de rachete”, spune un investitor, mai în glumă, mai în serios.

Un expert citat de revistă consideră că  „ceea ce se întâmplă în Emiratele Arabe Unite ar putea fi catastrofal, cu excepția cazului în care cu toții pun presiune pe Trump să învingă Iranul rapid și decisiv sau să se retragă imediat.”

Citeste siRăzboiul lui Trump din Iran și consecințele asupra Ucrainei

Expertul subliniază fragilitatea structurală: „Având în vedere că 88% din populație este formată din expatriați și cu sectoarele turismului, finanțelor, aviației și transportului maritim expuse, acest lucru ar putea declanșa unde de șoc la nivel global”, cu un ecosistem ”dependent de libera circulație a capitalurilor și a persoanelor”. (Sursa: Coutrrier International).

Dar care sunt consecințele pentru Europa?

El País vede cum ”Trump și Netanyahu se confruntă cu dificultăți interne majore și cu alegeri cheie în acest an. (...)

Asistăm la un nou episod  al recurgerii fără scrupule la legea celui mai puternic și la afirmarea nerușinată a intereselor naționale sau personale.”

(Sursa: Eurotopics).

Iar pentru Corriere della Sera, urmarea războiului este că ”suveranitatea națională devine astăzi o farsă dacă nu este protejată de o forță militară adecvată. Aceasta este o inversare a însăși rațiunii de a fi a proiectului european.

Dacă odinioară ne bazam pe «puterea soft» a comerțului și culturii, realitatea acestei noi ere ne învață că «puterea hard» este ceea ce contează cu adevărat: voința de a exercita puterea, superioritatea militară, inovația tehnologică. Trei atuuri pe care nu le posedăm. Trebuie să acționăm rapid.” (Sursa: Eurotopics)

Care sunt consecințele războiului din Iran asupra Ucrainei, țara invadată de Rusia? Colegii noștri din redacția RFI în limba ucraineană au cerut opiniile unor experți de la Kiev. În opinia acestora, există atât avantaje cât și dezavantaje pentru Ucraina.

Analistul Forțelor Armate ale Ucrainei, Olexander Musienko, vede atât avantaje, cât și dezavantaje.

Un avantaj ar fi slăbirea cooperării militare și tehnice dintre Iran și Rusia. Putin ar putea pierde un aliat important dar și o poziție pe scena internațională, cu Rusia ca stat capabil să vină în ajutor unui aliat aflat într-o situație dificilă.

Pe de altă parte, Statele Unite își întăresc autoritatea și rolul în lume, ceea ce va pune presiune indirect pe Rusia.

Există însă și câteva dezavantaje.

Cum ar fi utilizarea de către Statele Unite a unui număr semnificativ de arme care altminteri puteau fi vândute Ucrainei. Se știe că Donald Trump a oprit finanțarea efortului de război al Ucrainei, dar vinde Kievului echipamente plătite de europeni.

Lipsa acestor rachete și muniții va afecta nu doar războiul din Ucraina, ci și planurile SUA pentru un posibil conflict cu China sau chiar Federația Rusă, spune expertul.

Mutarea atenției către Orientul Mijlociu de la războiul ruso-ucrainean este un alt dezavantaj resimțit la Kiev. Ca și  creșterea prețurilor la petrol.

Cât privește relația ruso-chineză, aici expertul vede o dilemă a Moscovei.

Citeste siZelenski speră că preconizatele negocieri cu Moscova vor avea loc, în pofida războiului în Orientul Mijlociu

”Dacă petrolul se scumpește, Rusia ar putea să vândă Chinei la un preț mare. Pentru Beijing, creșterile prețurilor pot afecta negativ ritmul creșterii economice.

Prin urmare, ar fi deosebit de benefic pentru China să mențină o alianță cu Federația Rusă.

Pentru Kremlin, la rândul său, piețele externe sunt importante, mai ales cu un petrol scump. Importantă este și atragerea investițiilor. Dar acest lucru nu poate fi realizat fără ridicarea sancțiunilor, iar cheia este un armistițiu pe front. Ce alegere va face Putin? Vom afla curând", spune Musienko.

De partea sa, expertul în război hibrid Yehven Magda  crede că, în ciuda faptului că președintele american preferă deciziile rapide, este puțin probabil ca  lucrurile să se schimbe cu mare viteză în Iran.

Expertul nu se așteaptă ca protestatarii iranieni să "ridice steaguri americane și israeliene".

Citeste siConflictul militar se extinde în Liban. Franţa cere încetarea escaladării militare

Magda crede că prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu l-a convins pe Trump de oportunitatea lovirii Iranului, dar fără o operațiune terestră este greu de schimbat puterea în Iran. Acum, întrebarea este cât va dura schimbul de lovituri cu rachete.

Directorul Centrului pentru Studii privind Orientul Mijlociu, Ihor Semyvolos privește mai curând către avantaje.

”Orice scenariu care ar duce la destabilizarea internă a guvernului islamist din Iran este benefic pentru Ucraina”, spune el.  Dar va fi ”extrem de important ca războiul să se încheie cât mai curând posibil și, de preferință, cu răsturnarea regimului".

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Promisiunea lui Bolojan: Vom găsi un om care are o autoritate să preia Ministerul Educației / Decizia lui Bolojan, o lună mai târziu: Mihai Dimian, rectorul unei universități clasate pe locul 21 în rankingul universităților românești, cu declarații controversate despre plagiat (EduPedu) - România în războiul din Iran: legături și implicații (DW) - Orientul Mijlociu, în flăcări şi nu se vede un orizont de rezolvare. Cel mai mare impact la noi este pentru românii prinşi în zonă şi pentru preţul energiei (Ziarul Financiar)

Propunerile făcute de ministrul PSD al Justiției pentru șefia parchetelor sunt exact ce așteptam de la un partid anti-reformist: procurori care au ratat deja în lupta cu corupția, plus câțiva acuzați că au protejat de-a dreptul infractorii. Ele sunt inacceptabile. Mingea e acum la președintele Nicușor Dan. El va decide dacă le acceptă și își încheie de facto mandatul de președinte reformist, sau le respinge și începe să joace, scrie jurnalistul Cristian Pantazi, redactor șef G4Media.

Ministrul Radu Marinescu l-a sfidat practic pe președinte propunându-i în funcții de adjuncți pe actualii procurorii șefi Marius Voineag și Alex Florența, criticați deja public de nenumărate ori de Nicușor Dan.

La șefia DNA, ministrul PSD l-a propus șef pe Viorel Cerbu, actualul adjunct al lui Marius Voineag la DNA. Nu contează cât de bun procuror e el: a stat aproape trei ani lângă Marius Voineag și împarte cu el bilanțul unei instituții care a închis ochii la marea corupție și a ajuns să pescuiască plevușcă.

Radu Marinescu o vrea Procuror General pe Cristina Chiriac. Ca manager a avut un bilanț deplorabil la șefia DNA Iași: doar trei dosare trimise în instanță în 2025, zero politicieni sau șefi de instituții vizați. Exemplu de indolență sau rea-voință. Era suficient să citească presa locală și făcea un dosar pe săptămână.

Premierul Ilie Bolojan a decis după aproape 3 luni de căutări și refuzuri să îl propună în funcția de ministru al Educației și Cercetării pe Mihai Dimian, rectorul Universității Ștefan cel Mare din Suceava. Necunoscut la nivel central până acum, Dimian a intrat în atenția publică în urmă cu o săptămână, când informația că este în cărți pentru șefia educației a atras gafă după gafă în declarațiile sale. A sfârșit prin a-și citi timp de 10 minute propriul discurs în ședința Biroului Politic Național al PNL, în care a fost votat în unanimitate pentru a fi propus pe funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.

Președintele Nicușor Dan le-a transmis românilor după atacul concertat al SUA și Israelului asupra Iranului că România „este în deplină siguranță” și „nu se află sub niciun fel de amenințare directă”, iar „instituțiile statului român responsabile de politică externă și securitate monitorizează evoluția situației și iau toate măsurile care se impun”.

Iranul a lovit cel puțin patru baze americane din Orientul Mijlociu, ca represalii după atacurile americane și israeliene care au omorât 48 de oficiali iranieni de rang înalt, inclusiv pe liderul suprem, Ayatollahul Khamenei. 

Baza Mihail Kogălniceanu a fost folosită intens în operațiunea Midnight Hammer din iunie 2025 

România este implicată indirect în ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu, prin nodul logistic de la baza Mihail Kogălniceanu, de unde pleacă și unde se întorc unele aeronave militare folosite în conflict, și prin scutul antirachetă amplasat special pentru a descuraja Iranul. 

Integral pe pagina DW.

În ultimii ani, Dubai şi emiratele din Golf au devenit o destinaţie tot mai frecventată atât de turiştii români, cât şi de oamenii de afaceri care au investit în zonă. Dubaiul este o nouă Elveţie din punct de vedere financiar, atractiv pentru că datele bancare sunt protejate.

România însă nu este dependentă de petrolul provenit din acea regiune. Cel mai important partener comercial pe care îl are România pentru importurile de petrol este Kazahstanul. De aici, România a importat anul trecut circa 5,5 milioane de tone de petrol pentru care a plătit circa 2,5 miliarde de euro. Azerbaidjanul este al doilea mare partener al României pentru importurile de petrol iar al treilea este Libia. Cantităţile provenite de la statele caspice trec prin Marea Neagră.

Dacă preţurile la petrol au crescut, bursele europene şi din SUA au avut o scădere în prima zi de tranzacţionare după izbucnirea războiului.

Ziarul Financiar informează că bursa de la Bucureşti a pierdut luni 10 miliarde de lei din capitalizare pe fondul unei scăderi de 1,7% a indicelui BET, dar piaţa a rezistat mai bine decât bursele europene.

În ultimii ani, Dubaiul s-a remarcat pe piața de investiții datorită facilităților fiscale acordate investitorilor, dar și poziționării strategice ca centru financiar global, ceea ce i-a crescut atractivitatea inclusiv față de cei români.

Atât companii tehnologice românești, cât și imobiliare, și-au dezvoltat portofoliile în Emiratele Arabe Unite. În industria de divertisment, cu precădere Dubaiul și-a demonstrat potențialul, atrăgând unul dintre cele mai mari festivaluri muzicale din lume cu origini românești – Untold Festival – , a cărui ediție din Orientul Mijlociu a fost lansată sub numele de Untold Dubai.

În prezent, dacă ne uităm la cifre și impactul global, UiPath și Bitdefender sunt cele mai mari entități cu origini românești care au o prezență consolidată în Dubai.

Continuarea, pe pagina Economedia.

Ziua de ieri a fost așteptată cu interes și curiozitate atât de către specialiști, cât și de publicul larg. Subiectul era cum vor reacționa piețele după declanșarea conflictului din Orientul Mijlociu.

După începerea războiului, mulți viteji se arată, în cazul acesta mulți investitori pe piețe susțin că se așteptau ca SUA și Israel să atace Iranul. În termeni de piață, se spune că riscul fusese deja inclus.

Cert este că ziua de ieri nu a fost atât de rea precum se așteptau o parte din analiști. În sensul că prețul țițeiului a crescut cu numai 7,7% ajungând la 79 de dolari pentru un baril de țiței Brent, ceea ce nu este totuși o evoluție spectaculoasă. Indicii bursieri au scăzut, dar procentajele sunt destul de mici, dolarul a crescut în raport de majoritatea valutelor, ceea ce pare paradoxal, dar poate fi explicat prin faptul că atacul este privit cu încredere de investitori care, în plus, și-au adus aminte că dolarul american este totuși o monedă de refugiu.

Tot un refugiu al investitorilor financiari sunt și obligațiunile suverane, iar ca atare ieri randamentele au crescut pe toată linia, fără să țină seama de state: Germania, Franța, Marea Britanie sau SUA.

Cele mai rele vești ale zilei de ieri au fost, pe de o parte, creșterea cu 40% a tarifului gazului natural pe piața europeană din Olanda și, pe de altă parte, subiectul care apare de fiecare când se inflamează un conflict în Orientul Mijlociu și anume strâmtoarea Ormuz. Blocarea de facto a acestui traseu folosit pentru transportul materiilor prime energetice din zonă ar putea fi un dezastru pentru alimentarea unor state, inclusiv europene, cât și în ceea ce privește cotația materiilor prime.

Ca de obicei, în astfel de situații puternic conflictuale apar scenariile de viitor. Unele sunt mai temperate, altele mai exaltate. Farmecul acestor scenarii este că se vor uita până la validarea lor sau dimpotrivă o dată cu infirmarea.

De exemplu, cea mai frecventă prognoză de ieri a fost că prețul țițeiului va ajunge la 100 sau chiar 120 de dolari pentru un baril. Desigur, nivelul de 100 de dolari barilul este unul orientativ, un reper, pentru că evoluția prețului este, în aceste condiții, imposibil de prevăzut. Dar, unii economiști arată că dacă acest conflict va fi de durată există riscul unei noi perioade inflaționiste la nivel mondial.

Tariful gazului natural înregistrat ieri îi îngrijorează pe europeni. Prețul pentru contractele la termen a urcat cu 48% ajungând la 47,32 euro pentru un MWh, mult mai mic, totuși, decât cei 300 euro pentru un MWh atins la începutul războiului din Ucraina. Evoluția tarifului de ieri a fost influențată și de anunțul companiei de stat din Qatar care și-a întrerupt producția de gaz natural lichefiat.

Tema strâmtorii Ormuz este esențială pentru că pe aici trece țițeiul produs de Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Kuweit și Irak. Între 17 și 20 milioane de barili pe zi traversează prin strâmtoare, care nu a fost niciodată închisă oficial, ci doar circulația a fost perturbată. Acest lucru s-a întâmplat în perioada 1984-1988, în timpul războiului dintre Iran și Irak și în anul 2019, în timpul tensiunilor dintre SUA și Iran.

În România, obsesia politicienilor de a face din orice vestea rea o știre bună l-a cuprins și pe ministrul energiei, Bogdan Ivan. Acesta a ținut să menționeze că la momentul actual nu este justificată o creștere mai mare cu 3-5 bani pe litru. Iată cum într-o lume a scenariilor exagerate, ministrul energiei vrea să-i liniștească pe consumatorii români spunându-le că nivelul creșterii prețului carburanților ar trebui să fie foarte mic. Dar, dacă explodează prețul țițeiului pe plan internațional? Atunci, ministrul Ivan va revizui cifrele despre care vorbește. Un conflict de anvergură ne arată că este posibil ca nimeni să nu fie profet în țara lui, nici măcar cei care vorbesc astăzi despre scenarii catastrofice.

Șeful securităţii naționale anunta ca Teheranul nu va negocia cu SUA. Intre timp, ministrul Energiei, Bogdan Ivan infirma zvonurile privind creşterea preţului la combustibil în contextul conflictului militar din Orientul Mijlociu, că nu există, la acest moment, niciun motiv ca preţul la pompă să ajungă 10 lei din cauza speculei, transmite oficialul. Desi apar nenumarate scenarii, un lucru e clar- doar loviturile aeriene nu pot duce la schimbarea regimului din Iran. 

Ministerul Afacerilor Externe nu are nicio informaţie privind cetăţeni români care să fie răniţi în conflictul din Orientul Mijlociu, a spus ministrul Oana Ţoiu, într-o conferință de presă. Ea a adăugat că astăzi, o parte din românii blocați în regiune vor fi aduși în țară. In cursul zilei va fi lansat un canal de WhatsApp special dedicat cetăţenilor care se află în Orientul Mijlociu. Dezvoltam imediat. 

Războiul a durat din martie până în iulie 1992 iar numarul exact al victimelor nu este cunoscut nici până astăzi, dar, potrivit unor estimări, au murit aproape 300 de combatanţi, 400 de civili moldoveni şi peste 800 de persoane originare din regiunea transnistreană.

Potrivit unei investigații 7 Iași aproape 250 de funcționari și 30 de primari și viceprimari din 17 localitati au dat în judecată într-o acțiune comună instituțiile la care lucrează, adică primăriile si solicita majorarea salariilor. Astfel încât s-a ajuns și în situația în care primarul este în același timp pârât dar și reclamant. Acțiunea în justiție a fost deschisă prin intermediul Sindicatului Național al Salariaților din Comune și Orașele din România.

Cum ne-au afectat pe noi, europenii, crizele suprapuse din ultimii șase ani? O discuție cu domnul Gabriel Biriș, analist economic și financiar, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor.

Organizațiile neguvernamentale pregătesc un proces cu statul român, căruia îi cer să sterilizeze câinii fără stăpân, în loc să-i eutanasieze. Invitată la emisiunea Planeta Verde este activista pentru drepturile animalelor Alina Florescu. O discuție despre câinii fără stăpân, în contextul dezvăluirilor recente privind masacrarea unor maidanezi la un centru din Suraia, județul Vrancea.

Ce solicită de fapt ONG-urile care apără drepturile animalelor, după cazul de la Suraia? Alina Florescu (organizația Toto&Pufi): ”Solicităm același lucru pe care l-am solicitat în ultimii 20 de ani, solicităm să se treacă la sterilizare în masă, ca metodă de management, în combinație cu educația și cu controalele. Asta este singura soluție care a funcționat la nivel mondial, iar acum noi nu mai suntem în punctul în care să ne permitem să discutăm despre o strategie, pentru că ea este una singură. Noi solicităm să fie arestați oamenii care în aceste investigații au fost arătați cum omoară cu cruzime animale și cum încalcă foarte multe legi”.

Alina Florescu precizează că ONG-urile pregătesc un proces cu statul pe tema câinilor: ”În cel mai rău caz și oricum pregătim și asta de ceva timp, un proces cu statul (...). Depinde de ce avocați găsim. Noi am mai început inițiativa asta alături de câteva ONG-uri, de mai multe ori, acum iarăși suntem în discuții să o deschidem, pentru că eram în discuții să o deschidem până a apărut investigația. Dacă nu se schimbă ceva rapid, probabil că da, sigur, mergem înainte (...). În principiu, e vorba de ANSVSA, de Poliția Română, de primării, consilii locale”.

Ea atrage atenția că în România, comerțul cu câini pe Internet a luat amploare: ”Este în floare comerțul cu orice câine vreți, pe orice grup de Facebook. Pe OLX s-au făcut niște demersuri să nu mai poți să vinzi chiar așa cu ușurință, adică acolo s-a implicat OLX un pic, dar în continuare găsești, probabil e foarte greu să acoperi chiar tot, dar apreciem eforturile lor de a interveni. În rest, pe Facebook, este dezastru (...). Noi trimitem sesizări la Poliție și ei spun că de fapt legea nu e chiar așa și că nu prea au ce să le facă (...). Reiese foarte clar că un câine care are drept de montă trebuie să aibă pedigree, că ăla e dreptul de montă. Și pentru că nu există chestia asta cu pedigree în lege, ei profită de faptul că nu există și că în țara noastră, orice veterinar, dacă eu am un câine și mă duc la veterinar și îi spun că-i bichon, el trebuie să treacă bichon, nu avem o autoritate care chiar să facă chestia asta și chiar să fie bătută în cuie”.

„Atlasul Universului”, primul film pentru copii regizat de Paul Negoescu, a fost recent premiat la Festivalul Internațional de Film de la Berlin. Invitatul emisiunii de azi este regizorul, profesorul și scenaristul Paul Negoescu

Jurnal de știri

Reciclarea nu ține doar de reguli ci și de idei inteligente...

Roxana Puia, director de comunicare al asociației Environ, una din organizațiile cheie din România în gestionarea deșeurilor electrice și electronice, este invitata emisiunii de azi.