Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Atacarea Iranului și măsurile de răspuns ale regimului de la Teheran țin primele pagini ale presei internaționale. Comentatorii analizează consecințele eliminării ayatollahului Khamenei. Dar și felul în care nucleul dur al susținătorilor lui Trump se raportează la acest război... 

„Autoproclamatul președinte al păcii, a ales în cele din urmă să devină un președinte al războiului”,

citim în The New York Times,

”Criticii domnului Trump au readus rapid în discuție declarațiile sale anterioare pentru a-l acuza că și-a abandonat propriile promisiuni, difuzând videoclipuri de la mitingurile sale de campanie și citate pe rețelele de socializare în care îi acuza pe Barack Obama, George W. Bush și Kamala Harris drept susținători ai războiului.

Citeste siSUA și Israel intensifică atacurile în Orientul Mijlociu

The New York Post laudă decizia președintelui Donald Trump și consideră că ”moartea ayatollahului Khamenei face lumea, dintr-odată, un loc mai bun”.

”Când a devenit clar că autoritățile și acoliții lor masacrau mii de protestatari neînarmați, Trump a lansat un alt avertisment – ​​și o promisiune”. O promisiune respectată, conchide ziarul.

BBC observă că, până acum, ”Trump și administrația văd în mod clar operațiunea din Iran ca pe un succes absolut. Însă pierderile americane - sau perspectiva unui conflict haotic și prelungit - vor complica probabil această percepție.

Unii din baza MAGA a lui Trump și-au exprimat deja îndoielile, mai ales având în vedere că a făcut campanie cu promisiunea de a evita exact acest scenariu”.

Ce se poate întâmpla în continuare?

Potrivit ziarului libanez L’Orient-Le Jour, ”Parteneriatul americano-israelian are interesul să lovească rapid și decisiv pentru a răsturna regimul, înainte ca acest război să devină prea costisitor pentru opinia publică americană, pentru țările aliate din Golf și pentru economia globală, în cazul în care prețurile petrolului cresc brusc.

Citeste siDupă eliminarea lui Ali Khamenei, Iranul este în necunoscut

Regimul iranian, la rândul său, are interesul să facă războiul cât mai costisitor posibil înainte ca însăși supraviețuirea sa să fie amenințată. Cu cât mai mulți morți americani și represalii din partea Iranului și a aliaților săi din regiune, cu atât Donald Trump va fi forțat să dea înapoi. Cu toate că acest lucru l-ar putea încuraja și pe președintele american să meargă și mai departe”.

CNN vede în eliminarea ayatollahului Khamenei  un ”eveniment politic seismic” în istoria Iranului.

Dar aceasta ”ridică una dintre cele mai critice întrebări după atacul lui Trump: înlăturarea liderilor de top va declanșa, oare, un torent de reforme instituționale sau ar adânci represiunea și ar sfâșia țara?”

Iar Newsweek îl vede pe Donald Trump confruntat cu „furia epică” din partea MAGA, din cauza Iranului.

”Comparația cu Irakul este radioactivă în cadrul MAGA, deoarece vizează trei lucruri pe care Trump a jurat că nu le va face: lansarea unui conflict fără un scop clar, promovarea lui cu justificări exagerate și lăsarea lui să se transforme într-o mlaștină.

Din acest motiv, MAGA va judeca probabil Iranul prin trei măsuri concrete. În primul rând: se va termina rapid? Al doilea: este în interesul Americii?

În al treilea rând: Mai este Trump... Trump? În iunie 2025, Trump a recunoscut că unii dintre susținătorii săi ”sunt puțin nefericiți”. Nefericirea se poate transforma rapid în furie și acuzații de trădare”.

28 de elevi din Vrancea sunt blocați în Dubai. Ei au plecat în vacanță cu două profesoare în ciuda riscului major de securitate din Orientul Mijlociu (G4Media) - „La Sinaia nu vă mai place”. Români din Dubai și Qatar, în fața butoiului cu pulbere / Cum i-au ajutat autoritățile noastre (HotNews) - Zborurile TAROM pentru repatrierea a peste 300 de români aflaţi în zona de conflict din Orientul Mijlociu, reprogramate pentru luni seara (Libertatea) - Maraton. I-am sunat pe toți liderii PSD. Câți vor să scape de Bolojan și de USR (Cotidianul)

Războiul din Iran ar putea să escaladeze și ar putea deveni unul regional, este opinia experților chestionați de „Adevărul”. Mai mult decât atât, există și riscul major ca războiul dintre SUA și Iran să devină pe parcurs unul global.

„Adevărul” a discutat pe această temă cu Ioana Mateș, expert în relații internaționale și avocat în drept internațional, dar și cu generalul (r) Dan Grecu, președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România.

Chiar dacă aliații tradiționali ai Iranului, China și Rusia, privesc deocamdată pasivi, nu este o certitudine faptul că se vor limita și pe viitor la postura de observatori. Riscurile există, sunt reale, nu pot fi neglijate.

România va fi cu siguranță afectată, cel puțin la nivel economic, la fel cum se preconizează să se întâmple cu întreaga Uniune Europeană. Blocarea strâmtorii Hormuz va face ca exporturile țărilor producătoare de petrol și gaze lichefiate să aibă de suferit, iar asta înseamnă energie și mai scumpă decât în prezent. Asta în contextul în care în Uniunea Europeană prețurile energiei sunt de 2-3 ori mai mari ca în Statele Unite și până la de patru ori față de China.

28 de elevi din Vrancea sunt blocați în Dubai, potrivit presei locale. Ei sunt în vacanță cu două profesoare de la Școala Ion Basgan din Focșani. Inspectoarea școlară Livia Marcu a declarat pentru Ziarul de Vrancea că elevii, însoțiți de doi profesori, sunt în siguranță și păstrează legătura cu reprezentanții Consulatului României.

Nu e clar cine a avut inițiativa de a organiza o deplasare în Dubai în condițiile în care situația de securitate era extrem de tensionată încă de la începutul anului, iar presa națională și internațională a scris zilnic despre posibilitatea unui conflict regional.

Copiii sunt din clasele 5-12, scrie G4Media, care a adresat profesoarei Oana Nedelcu mai multe întrebări legate de această deplasare în Dubai și promite că reveni cu răspunsurile când le va primi.

Ministerul de Externe a anunțat încă de ieri că peste 1000 de români s-au înregistrat sau au cerut sprijin la misiunile consulare ale României din Orientul Mijlociu și că pregătește „resurse suplimentare”, având în vedere că se așteaptă la creșterea numărului de cereri. 

Pe lângă cei 1000 de oameni, există cu siguranță și alții care nu au simțit nevoia să se adreseze autorităților române și se descurcă pe cont propriu. 

În ceea ce privește reacția autorităților, prima observație este că MAE nu are un site eficient, care să-i ajute cu informații pe românii ce au nevoie rapid de ajutor. Vă rog să accesați de pe telefonul mobil site-ul ministerului nostru de externe și o să-mi dați dreptate pentru următoarea afirmație: este o rușine. Prin comparație, vedeți cum arată site-ul ministerului francez de externe sau cel al Regatului Unit. 

Ministrul Oana Țoiu a comunicat ieri cât a putut de bine, a dat explicații, comunicate de presă, dar cred că la un moment dat MAE ar trebuie să aibă și un site decent, scrie jurnalistul HotNews Gabriel Bejan.

Peste 300 de români aflați în zona de conflict din Orientul Mijlociu vor fi repatriați cu zboruri speciale TAROM reprogramate pentru seara de luni, 2 martie, potrivit unui anunț al companiei.

Întârzierile la granița terestră și procedurile de frontieră au întârziat deplasarea pasagerilor către aeroportul din Cairo, iar riscul depășirii timpului de serviciu al echipajelor a impus amânarea zborurilor.

Libertatea reamintește că ieri, 1 martie, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) a anunţat anularea a 34 de zboruri operate pe Aeroportul Internațional Henri Coandă București, din cauza evenimentelor din Orientul Mijlociu. Cursele vizate sunt spre şi dinspre cinci destinaţii importante: Tel Aviv, Dubai, Doha, Beirut şi Damasc.

Cotidianul anunță că a sunat 47 de lideri de filială ai PSD ca să afle dacă îl mai vor premier pe Ilie Bolojan și dacă mai tolerează USR la guvernare. Demersul a fost inspirat de consultarea largă pe care a anunțat-o Sorin Grindeanu în PSD pe această temă. Unele filiale deja au stabilit ce vor, în altele subiectul va fi abordat zilele viitoare. Din 47 de lideri de organizații județene, 20 au răspuns maratonului jurnalistic. Concluzia aproape că se scrie de la sine. Unii spun răspicat că Ilie Bolojan ar trebui să plece, alții îi transmit că poate rămâne premier doar dacă acceptă măsurile PSD. Cât despre USR, nu e o singură voce de social-democrat care să vrea partidul lui Dominic Fritz la guvernare. De asemenea, niciun social-democrat nu a pus pe masă cartea opoziției.

Testul cel mare pentru Ilie Bolojan va fi bugetul, amenință la unison social-democrații care au răspuns întrebărilor Cotidianul. Acestea au fost:

1. Vreți ca PSD să rămână la guvernare sau să treacă în opoziție?

2. Care e varianta ideală, formula de guvernare de acum sau guvern fără Ilie Bolojan și USR?

Legat de amenințări, mai mulți lideri au spus că, dacă Ilie Bolojan nu acceptă măsurile social-democrate, PSD va vota împotriva bugetului și guvernul va pica. Apoi PSD va face o nouă majoritate doar cu PNL, UDMR și minorități, fără USR. Iar PNL își va putea pune un alt premier până la rotativa din 2027.

Jeisson Duthel, cunoscut sub numele de artist JSON, este un compozitor francez de 23 de ani, originar din Saint-Étienne, care locuiește la București de un an și câteva luni. Pianist de formație, JSON compune atât rap, pop, muzică electronică, soul și funk, cât și muzică de film.

Dacă privești datele de buget din prima lună a anului, îți vine să te ciupești să vezi dacă visezi sau nu! De ani de zile, nu a mai fost o lună care să arate precum ianuarie 2026. Adică, excedent bugetar și nu neglijabil, 845 milioane de lei, plus o reducere a cheltuielilor totale și a celor curente. De exemplu, cheltuielile bugetare au scăzut cu 6%, față de aceeași lună a anului trecut. Să mai adăugăm că veniturile au crescut cu 18%.

Evident, o parte din aceste evoluții au explicații legate de efectul de bază, în sensul că de-a lungul anului 2025 s-au decis o serie de măsuri de creștere a veniturilor bugetare și de scădere a cheltuielilor, iar toate acestea se văd în datele bugetare din ianuarie 2026. Ceea ce nu reduce optimismul pe care îl poate aduce situația bugetului din prima lună a acestui an.

Să mai dăm câteva exemple. Față de aceeași perioadă de anul trecut, în ianuarie 2026, cheltuielile de personal au scăzut cu 3,4%, datorită reducerii sporurilor și, probabil, a unei politici de blocare angajărilor în sectorul de stat. Pentru că practic nu au existat până acum reduceri de salarii pentru angajații din sectorul public.

Apoi, cheltuielile cu bunuri și servicii au scăzut notabil cu 11%. Cu siguranță, această reducere nu s-a putut obține doar din economisirea carburanților, a parcului de mașini sau a utilităților. De altfel, nota bugetară a Ministerului Finanțelor explică scăderea prin faptul că în ianuarie 2025 s-au plătit din Fondul Național de Sănătate restanțe din anul precedent, adică suma a fost mai mare decât media.

Cheltuielile cu dobânzile au scăzut cu 8%, dar nu se poate miza pe faptul că tendința va rămâne neschimbată pe durata întregului an, pentru că nivelul dobânzii poate fi fluctuant sau a fost stabilit la momentul împrumutului. Cheltuielile cu asistența socială au crescut cu 2%. Procentajul nu este mare, dar probabil că vine de la creșterea pensiilor speciale, pentru că pensiile bazate pe contributivitate au rămas la același nivel. Cheltuielile de capital, cu investițiile, au coborât la jumătate, ceea ce nu este o veste bună, dar ne aflăm, totuși, abia la începutul acestui an.

Și la capitolele de venituri bugetare există evoluții notabile cum ar fi: încasări din impozitul pe profit mai mari cu 23%, venituri bugetare mai mari cu 31% din impozitul pe salarii și venit și 62% mai mult din impozitul pe dividende. Este clar că aceste creșteri sunt conjuncturale și provin din schimbarea legislației privind impozitarea dividendelor sau eliminării facilităților fiscale pe salarii.

De asemenea, au crescut încasările din TVA (24%) și accize (7%), precum și contribuțiile de asigurări, 8%, sau veniturile nefiscale, cu 28%, dar la acest capitol sunt incluse sumele obținute din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Este clar că datele bugetare sunt reflexul deciziilor luate anul trecut, multe destul de complicate pentru economia reală, precum creșterea TVA, creșterea accizelor, reducerea sporurilor, creșterea impozitelor pe proprietate sau a taxelor locale.

Dar, mai este o situație care nu trebuie omisă și anume aceea că în prima lună a anului, statul a funcționat fără buget pe anul acesta. Sau mai exact, conform legislației, fiecare instituție a putut cheltui a 12-a parte din sumele din bugetul pe anul trecut. Adică, până la aprobarea bugetului pe anul 2026, instituțiile publice pot să cheltuiască în fiecare lună 1/12 din bugetul pe anul anterior.

În aceste condiții, cel mai bine ar fi să nici nu să nu se mai facă bugetul pe anul acesta, ci doar să se copieze cel pe anul anterior. Bineînțeles, este o glumă, dar varianta serioasă ar fi ca bugetul să fie construit foarte conservator pe partea de cheltuieli, adică la nivelul anului 2025. Ar fi cu adevărat un act nu doar de curaj economic, ci și de responsabilitate.

Companiile de distribuție au fost prinse în “menghină”: între fermierii decapitalizați și companiile producătoare de inputuri agricole.

Discutăm la Rural cu Florin Constantin, expert sectorul agroalimentar, Camelia Lebădă, consultant, Mihai Moraru, fondator Agro Est Muntenia și Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Discutăm despre acordul comercial cu Cătălin Munteanu, cercetător științific, Institutul de Economie Agrară al Academiei Române și cu Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Jurnal de știri

Autoritatea Electorală Permanentă aduce clarificari dupa ce parte din presă a scris că instituția a sesizat Parchetul general în privința finanțării campaniei electorale a președintelui Nicușor Dan. Informatia este din aprilie anul trecut, in plus președintele are imunitate pe durata mandatului. În decembrie insa AEP i-a respins sefului statului plângerea prealabilă pentru nereturnarea unor cheltuieli de campanie. Incercam sa ne lamurim daca a fost doar o greseala de presa sau o actiune de vulnerabiizare a sefului statului, intr-un context politic tensionat? 

Portavionul USS Gerald Ford a plecat din Grecia şi se îndreaptă spre Orientul Mijlociu, ca parte a unei consolidări militare americane menite să pună presiune asupra Teheranului. Timp in care Iranul anunţă o nouă rundă de negocieri cu SUA „în mai puţin de o săptămână”. 

Se întâmplă după o ofensivă afgană lansată cu o zi înainte la graniţa sa, care a determinat Islamabadul  să bombardeze oraşele Kabul şi Kandahar ca represalii. Atacurile asupra instalaţiilor guvernamentale talibane reprezintă o escaladare majoră şi ameninţă cu un conflict prelungit de-a lungul frontierei de 2.600 km.

Pe 3 februarie, s-a întâmplat un eveniment surpriză. Evenimentul concept Who’s On Stage a invitat spectatorii la J'ai Bistrot pentru trei momente artistice: un performance de teatru-dans, un moment solo și un concert, și cu toate că nu a fost cunoscută distribuția afișului, toate locurile au fost ocupate. Acum ne pregătim de Who's On Stage?, ediția a 2-a. Vorbim cu parte din inițiatorii acestui demers: Bogdan Munteanu, Cristina Choleva și Răzvan Patachi.

Pentru urmatorul eveniment înscrierile sunt deja deschise, iar toate detaliile pot fi găsite pe, Facebook, Instagram sau TikTok.

Cum ajungi în public? Completezi formularul, aici. Dacă ești selectat, vei primi un e-mail de confirmare în perioada 2-8 martie. Răspunzi și confirmi participarea (și numărul de persoane). În dimineața zilei de 9 martie, primești detaliile despre locația secretă – poate fi un bar, o casă, un studio sau un spațiu neconvențional. Accesul se face pe bază de support artist. Artiștii rămân un mister până ajungi la locație.

„Lucrăm de ceva vreme la acest concept și ne bucurăm enorm că a prins viață. Prima ediție a fost ca un vis: artiști minunați, un spațiu perfect și un public exact așa cum ne-am dorit: deschis, curios, implicat. Am deschis deja înscrierile pentru ediția a doua și suntem super entuziasmați să vedem cât de repede se ocupă locurile”, au declarat Cristina Choleva și Bogdan Munteanu, doi dintre co-fondatorii „Who’s On Stage?”.

Deborah Nemțanu (vioară), Dana Ciocârlie (pian) și Diana Ligeti (violoncel), trei muziciene românce care și-au desăvârșit carierele pe marile scene ale Franței, se reunesc pentru prima dată la București pe 4 martie 2026, sub cupola Ateneului Român, cu ocazia concertului Musique & Solidarité, concert care marchează 30 de ani de activitate ai de Fundației SERA România. Vorbim despre acest eveniment cu Bogdan Simion, director executiv SERA România.

Absolvent al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, Bogdan Simion este director executiv al Fundaţiei SERA România, organizaţie neguvernamentală înfiinţată în martie 1996, în domeniul protecţiei copilului şi al promovării drepturilor copiilor. Fundația SERA a contribuit la închiderea instituţiilor de tip vechi care adăposteau în condiţii mizere sute de copii şi la dezvoltarea de servicii sociale alternative, dar şi la înfiinţarea primei Bănci de Os din România, la Spitalul „Grigore Alexandrescu” din Capitală.

Din 2004, Bogdan Simion este şi director executiv al Asociației pentru Dezvoltarea Copilului din 2004, coordonând organizarea activităților Institutului, precum şi primul curs de management specializat pentru directorii DGASPC. Iar din 2015, este şi președintele Federației Organizațiilor Nonguvernamentale pentru Copii (FONPC), o organizație ce include mai mult de 104 ONG-uri din domeniul protecției copilului.

Pentru anul 2026 Fundația SERA România pregăteşte o serie de proiecte și evenimente aniversare, printre care:

• Concertul „Musique & Solidarité” la Ateneul Român (4 martie 2026), cu Deborah Nemțanu, Dana Ciocărlie și Diana Ligeti – un trio ce întruchipează legătura culturală româno–franceză.
• Seria „30 de interviuri pentru 30 de ani”, cu personalități care au contribuit la reformarea sistemului de protecție a copilului în România și în lume (publicare săptămânală: 6 martie – 29 septembrie 2026).
• Conferința SERA 30 – octombrie 2026, într-un an ce marchează și 25 de ani de infrastructură asigurată pentru cel mai amplu studiu longitudinal din lume privind efectele abandonului asupra dezvoltării timpurii a creierului, realizat alături de cercetători de la Harvard, Tulane și Maryland. Temă: „De la neuroștiință la politici publice: 25 de ani de dovezi, 30 de ani de schimbare”.