Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

La Chișinău a fost făcut public un sondaj care a fost ignorat de o bună parte din presa independentă din Republica Moldova, dar preluat masiv în presa din România. Sondajul, realizat de compania IMAS, spune, printre altele, că mai mult de jumătate dintre cetăţenii Republicii Moldova ar vota împotriva unirii cu România la un eventual referendum, peste o treime ar vota împotriva aderării la UE, iar peste 50% ar vota împotriva NATO. Cifre care, întâmplător sau nu, susțin narativele Rusiei în Republica Moldova. De ce jurnaliștii de la Chișinău au tratat cu prudență sondajul și ce este în neregulă cu sondajul IMAS? Opinia directorului comunității Watch Dog de la Chișinău, Valeriu Pașa.

- După o pauză de peste un an a avut loc o nouă întâlnire între reprezentanții politici de la Chișinău și Tiraspol. Nu este clar dacă întâlnirea este de natură să marcheze reluarea eforturilor mai ample de reglementare transnistreană, un capitol extrem de sensibil în contextul în care Rusia își menține controlul politic asupra acestui teritoriu al Republicii Moldova, iar Chișinăul lucrează pentru a pregăti țara de integrarea europeană. Guvernul de la Chișinău a anunțat în context crearea unui fond național de reintegrare. Valeria Vițu are detalii.

- Un aspect important care a fost discutat la Tiraspol a fost cel legat de studierea limbii române în școlile din zona separatistă, idee care se lovește de refuzul administrației transnistrene. Explică Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Parlamentul de la Chișinău a votat o declarație de susținere a Ucrainei și a ținut un minut de reculegere pentru victimele războiului din Transnistria din 1992, război alimentat de Rusia.

- La Chișinău a fost finalizată cercetarea judecătorească în dosarul oligarhului Vladimir Plahotniuc.

- Școlile cu predare în limba română din Transnistria se confruntă cu dificultăți majore din cauza presiunilor exercitate de autoritățile de la Tiraspol.

- La patru ani de invazie rusească în Ucraina, refugiații ucraineni s-au adaptat în societățile gazdă, lucrează, plătesc impozite și învață limba. Am discutat despre cum s-au integrat ucrainenii în societatea românească și cu ce probleme se confruntă cu Natalia Ungureanu, directoarea asociației Touched România din București, una din organizațiile care s-au implicat activ în sprijinirea refugiaților din Ucraina încă de la începutul războiului.

- Un fragment dintr-un interviu-portret realizat de colegul nostru Laurent Couderc pentru publicația franco-română Regard.ro, cu directoarea publicației de investiție „Cu Sens” din Republica Moldova, Liuba Șevciuc.

Parlamentul de la Chișinău a votat o declarație de susținere a Ucrainei, la patru ani de la invazia Rusiei. Declarația a fost susținută de Partidul Acțiune și Solidaritate, de guvernare, și de câțiva deputați pro-europeni din opoziție, în timp ce opoziția socialistă și comunistă s-a opus adoptării documentului. Comuniștii lui Vladimir Voronin au părăsit sala în semn de protest, iar liderul socialiștilor, Igor Dodon, a declarat că războiul din Ucraina este folosit drept justificare pentru eșecurile guvernării partidului de guvernare, transmite TV8.

Parlamentarii de la Chișinău au ținut și un minut de reculegere pentru victimele războiului de pe Nistru din 1992, cu ocazia împlinirii a 34 de ani de la izbucnirea conflictului armat de pe Nistru, susținut de Rusia.

***

La Chișinău a fost finalizată cercetarea judecătorească în dosarul oligarhului Vladimir Plahotniuc, acuzat de a fi coordonat renumita fraudă bancară prin care din băncile din Republica Moldova au fost furat un miliard de dolari. Fugit din țară în 2019, Plahotniuc a fost arestat anul trecut în Grecia și extrădat în septembrie. Procesul este considerat o hârtie de turnesol pentru justiția din Republica Moldova, care în ultimii ani a trecut printr-un proces masiv de reformă.

Plahotniuc riscă până la 20 de ani de pușcărie. Procurorii investighează încă cinci cauze penale împotriva fostului oligarh. Acesta pledează nevinovat.

***

Școlile cu predare în limba română din regiunea transnistreană se confruntă cu dificultăți serioase din cauza presiunilor exercitate de autoritățile de la Tiraspol. Un raport al organizația pentru drepturile omului Promo-LEX arată că situația nu s-a îmbunătățit în 2025. Presiunile se manifestă prin infrastructură și clădiri neadecvate, lipsa transportului școlar, tarife discriminatorii la servicii, cu plăți semnificativ mai mari, uneori și de 4-5 ori, pentru gaze, încălzire, energie electrică, apă și canalizare decât școlile subordonate administrației de la Tiraspol. Aceste cheltuieli consumă o mare parte din bugetele instituțiilor.

În plus, sute de elevi și profesori sunt nevoiți zilnic să treacă prin posturi de control ilegale pentru a ajunge la școală.

Există și presiuni informaționale: mass-media controlată de regimul de la Tiraspol a difuzat anul trecut peste 30 de reportaje și postări pe rețelele sociale în care liceele cu predare în limba română au fost prezentate drept „instrumente de reabilitare a fascismului și nazismului”. În aceste materiale, un accent deosebit a fost pus pe manualele de istorie utilizate în școli.

Potrivit Promo-LEX, în cele opt școli cu predare în limba română din Transnistria au învățat anul trecut peste 2 mii de elevi.

***

Republica Moldova, România și Ucraina lucrează la un coridor turistic trilateral denumit „Via Moldavia”, menit să valorifice potențialul turistic al regiunii. Proiectul a fost discutat astăzi la Chișinău, la o reuniune care a reunit primari, oficiali din ministerele de resort și reprezentanți ai sectorului privat, în contextul unor inițiative comune de dezvoltare a turismului rural și ecologic, transmite Radio Chișinău.

Deputatul USR Claudiu Năsui critică într-un interviu la RFI declarațiile amenințătoare ale președintelui PSD, Sorin Grindeanu. Fostul ministru al Economiei acuză Partidul Social Democrat că vrea să blocheze orice potențială reformă. Claudiu Năsui afirmă pe de altă parte că tăierile de cheltuieli de până acum nu reprezintă o reformă.

Claudiu Năsui, despre declarațiile lui Sorin Grindeanu: ”Mi se pare că sunt declarațiile unui om care vrea să blocheze absolut orice potențială reformă, dar lucrurile acestea erau clare încă de acum șapte luni, adică era clar de acum șapte luni că puterea Guvernului Bolojan era mare atunci și va fi erodată cu timpul, mai ales că primele măsuri care au fost luate au fost unele de natură să-i scadă popularitatea”.

Despre excedentul bugetar din ianuarie: ”Atenție, dacă am fi pe excedent, ar fi un lucru foarte bun, dar asta ar fi însemnat să facem niște reforme drastice, care nu s-au întâmplat. Deci nu aș lăuda încă statul român că este pe excedent în luna ianuarie, pentru că foarte probabil nu o să continue așa. În nici un an nu a fost așa și nu este neîntâlnit să fie ianuarie pe excedent”.

Despre reforma statului: ”E doar o tăiere care, atenție, va fi reversată ușor. Aștept să vedem bugetul. În buget eu nu cred că vor reduce cheltuielile. Marea parte din reducerea de deficit va fi tot creșterea de taxe”.

Ungaria blochează finanțarea europeană de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina și, împreună cu Slovacia, blochează cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. În același timp, Budapesta a desfășurat armata în jurul centralelor energetice. Presa internațională comentează situația tensionată, cu puțin timp înainte de alegerile din 12 aprilie.

Comentând acuzațiile lui Viktor Orban, potrivit cărora Ucraina ar urmări să atace sistemul energetic al Ungariei, BBC consideră că ”nu există nicio indicație că Ucraina ar plănui vreun fel de atac, iar forțele sale armate sunt deja puternic tensionate, dată fiind invazia rusească.

Orban a încercat de mult timp să prezinte Kievul ca încercând să atragă Ungaria în război și a încercat în repetate rânduri să blocheze ajutorul financiar acordat Ucrainei”.

The Hill îl descrie pe Orba  drept un pion al lui Putin.

”Orbán –– în mod ridicol –– încearcă să-i convingă pe alegătorii maghiari că Ucraina pregătește atacuri cinetice împotriva „sistemului energetic al Ungariei”. Alegătorii maghiari ar trebui să fie precauți cu privire la un posibil atac sub steag fals.

Ucraina nu este în război cu Ungaria, chiar dacă aceasta din urmă a fost într-un război soft împotriva Ucrainei”.

UE nu trebuie să se lase șantajată de Orbán, subliniază Corriere della Sera:

„Vetoul împotriva împrumutului european vine exclusiv din partea prim-ministrului ungar, care în prezent face campanie pentru realegere și este în urma contracandidatului său din PPE, Péter Magyar. Dar, peste o lună, Ucraina se va confrunta cu falimentul național. Nu mai este timp”, avertizează ziarul italian.

În timp ce Die Welt este de părere că „având în vedere situația globală actuală, și Orbán ar trebui să susțină o UE puternică, mai ales că țara sa depinde în mare măsură de fondurile UE. Lumea este mai divizată ca niciodată în blocuri de putere și este mai puțin posibil ca niciodată să joci în mai multe echipe. Orbán și Fico ar trebui să înțeleagă acest lucru.” (Sursa. Eurotopics)

De partea sa, ziarul ungar Magyar Nemzet relatează că, potrivit premierului Orban, ”planul era să obțină rezultate bune la alegerile pentru Parlamentul European din 2024 și să înființeze alianța Patrioților, lucru care s-a și realizat.

Între timp, a avut loc schimbarea americană la care spera. A existat o schimbare în Slovacia; Babis a câștigat în Republica Cehă.

În Polonia, schimbarea s-a produs la nivel prezidențial, în timp ce guvernul se confruntă cu dificultăți.

Italienii sunt alături, consideră el. Acum așteaptă un progres în Franța. Alegerile anticipate ar putea fi convocate oricând, dar în 2027 candidatul grupului Patrioți pentru Europa ar putea avea și el o șansă mare la alegerile franceze. Atunci ar putea apărea o situație în care negocierile privind reorganizarea Uniunii Europene ar putea începe”.

Președinta Parlamentului European lansează un mesaj puternic spre Casa Albă: ”nu vă amestecați în alegerile europene”. Mesajul are o strânsă legătură cu noua strategie de securitate a Statelor Unite.

Se vorbește mult despre interferențele rusești în alegerile din Uniunea Europeană. Dar... ce-ați zice de interferențele americane?

Iată că președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, avertizează asupra acestui aspect

„Nu vă amestecați în alegerile noastre”, le-a transmis Metsola, războinicilor MAGA ai lui Trump, în cadrul unui interviu pentru Politico.

Președinta Parlamentului European vrea ca mesajul său să fie auzit la Casa Albă iar administrația Trump să știe că încercările sale de a influența politica din Europa nu sunt binevenite.

Metsola a declarat că Uniunea Europeană nu va exprima o preferință cu privire la cine ar trebui să câștige alegerile intermediare din SUA din noiembrie.

Totuși, secretarul de stat american, Marco Rubio, a intervenit pentru a-l susține pe Viktor Orbán la Budapesta în această lună, înainte de alegerile generale din Ungaria care vor avea loc în aprilie.

Metsola spune că „aceasta este o discuție care se poartă des cu omologii noștri americani - la fel cum nu le-am spune ce să facă în noiembrie, aceasta ar fi un fel de cerere în schimb”, a declarat Metsola în timpul unei vizite la Londra.

Ea afirmă că își dorește ca cetățenii din toate țările Uniunii Europene să poată decide în alegeri libere și corecte.

”Asta înseamnă că, dacă vedem interferențe externe, sau manipulări, sau inducerea unui comportament al alegătorilor, avem instrumentele necesare pentru a combate acest lucru”, a avertizat președinta parlamentului European.

Comentariile sale vin în contextul în care noua Strategie de Securitate Națională a Casei Albe include un obiectiv declarat de a înclina politica europeană în favoarea priorităților MAGA.

În practică, această strategie va implica sprijinirea partidelor considerate aliniate cu Trump în ceea ce privește migrația și valorile sociale. Spre disperarea multor oficiali americani de rang înalt, aceste partide sunt în prezent excluse din pozițiile de putere în Parlamentul European, precum și în unele capitale naționale.

În ultimele luni, însă, așa-numitul acord de cordon sanitar, prin care partidele de extremă dreaptă sunt ținute departe de putere, a avut probleme în Parlamentul European.

Și tocmai Partidul Popular European al Robertei Metsola s-a alăturat grupurilor de extremă dreaptă anul trecut pentru a adopta măsuri menite să reducă birocrația.

Jurnal de știri

Afaceri, interese, scheme. Sau de ce vor să scape de Bolojan (DW) - Cât ne-au costat pomenile electorale din ultimii cinci ani ANALIZĂ (Cotidianul) - România va produce medicamente critice, vaccinuri și antibiotice inovatoare la Iași, afirmă Ursula von der Leyen cu ocazia lansării la Bruxelles a mecanismului EastInvest (Calea Europeană)

Aparent pe cer senin, liderul PSD a declanșat o mică furtună în coaliție. Într-un interviu pentru G4Media.ro, Sorin Grindeanu a anunțat că va extinde consultarea internă din PSD cu două întrebări. Prima se referă la continuarea guvernării cu Ilie Bolojan premier, a doua la prezența USR la putere. 

PSD are cel puțin două motive serioase să ridice tonul și mai amenințător la premierul Bolojan. Motivul oficial invocat de Sorin Grindeanu, atât în interviul pentru G4Media.ro, cât și în conferința de presă de joi, este bugetul de stat.

PSD dorește să obțină cât mai mult la negocierea proiectului de buget pe 2026, în primul rând pentru clientela de partid, apoi pentru electorat. Este o dorință politică legitimă, la fel cum și liberalii vor încerca același lucru, iar USR și UDMR la fel.  

Dar mai există un motiv nedeclarat pentru care liderul PSD s-a trezit tocmai acum să-i pună în discuție mandatul premierului Bolojan, încălcând practic acordul de funcționare al coaliției. Acest motiv nedeclarat trebuie să aibă directă legătură cu atingerea unui punct extrem de sensibil: reforma pensiilor militare, anunțată în repetate rânduri de premierul Bolojan ca fiind următoarea prioritate. Reforma pensiilor magistraților — o categorie profesională relativ restrânsă — s-a făcut cu mare dificultate, cu strigături, presiuni și blocaje la CCR.

Reforma pensiilor militare include armata, polițiștii, angajații din sistemul de ordine publică și ofițerii din serviciile secrete. Ultimii dispun suplimentar de o semnificativă putere din umbră, care a influențat puternic decizia politică în ultimii ani.

Cine își imaginează că toți acești ofițeri și generali așteaptă cu mâinile în sân majorarea vârstei de pensionare greșește profund, scrie jurnalistul G4Media Dan Tăpălagă.

Grindeanu se mai confruntă apoi cu realitatea din sondaje: o parte din alegătorii PSD au trecut la AUR. Prin schema ”suntem la putere dar ne purtăm ca în opoziție”, speră să-i aducă înapoi.

Analiză DW: În vreme ce premierul Ilie Bolojan e la Bruxelles și încearcă recuperarea tranșei de 230 de milioane de euro, PSD pune la cale strategia decapitării sale și speră să aibă sprijin din PNL.

PSD crede că-și poate recupera electoratul care preferă acum AUR dacă îl dă jos pe Ilie Bolojan. Liderul social-democraților, Sorin Grindeanu își imaginează că eroismul demonstrat astfel va șterge colaborarea PSD pentru reducerea deficitului, creșterea taxelor, tăierea burselor, neplata primei zile a concediului medical și celelalte măsuri care i-au enervat pe români. PSD nu a pierdut, însă, din electorat, potrivit celor mai recente sondaje de opinie, deși a girat reformele lui Bolojan. În intențiile de vot conduce AUR cu 35%, urmat de PSD cu 23%, PNL cu 18% și USR cu 10% (CURS, ianuarie 2026). S-ar înțelege că PSD și PNL nu au pierdut nimic după aplicarea programului de austeritate, ba chiar s-ar afla pe un trend ascendentt: la parlamentarele din 2024, social-democrații au obținut 22%, iar liberalii 14%. Descotorosirea de USR și de Ilie Bolojan sunt obiective comune pentru PSD și pentru inamicii premierului din PNL. Spre deosebire, însă, de Sorin Grindeanu și de  Hubert Thuma, Bolojan e un politician cu personalitate. Greșește, face compromisuri, nu are planuri mari, dar consecvența lui cu tot cu proiectele mici de echilibrare economică și cu argumentele neobosite îi creionează un portret de politician diferit de al celorlalți. Nu cedează și nu-și lovește călcâiele în fața nimănui. 

Ilie Bolojan li se pare prea autoritar adversarilor lui, nu fiindcă sunt nemulțumiți de austeritatea premierului, ci pentru că nu-și mai pot desfășura în liniște, cu paravane și susțineri, propriile afaceri și scheme. 

În cei aproximativ cinci ani de guvernare PSD – PNL, sub diferite forme și guverne, România a înregistrat o creștere medie a prețurilor de 54%. Datele Institutului Național de Statistică arată că prețurile alimentelor au crescut, din ianuarie 2021 până în ianuarie 2026, cu 56,6%. Asta înseamnă că un coș de cumpărături de 100 de lei a ajuns să coste 156 de lei.

Ce trebuie să facă viitoarele guverne

Singura cale ca inflația să fie ținută sub control este scăderea deficitului bugetar, deci o mai bună disciplină a finanțelor publice și mai ales tăierea cheltuielilor, după ce veniturile Guvernului au crescut an de an în timpul guvernării PSD – PNL.

Integral în Cotidianul.

România va produce medicamente critice într-un nou centru de cercetare care va fi construit la Iași, a subliniat joi, la Bruxelles, președinta Comisiei Europene, în cadrul discursului susținut la lansarea Comunicării privind regiunile de graniță estice și a mecanismului de finanțare EastInvest.

În discursul său, von der Leyen a evidențiat rolul României în consolidarea securității și dezvoltării regiunilor de la frontiera estică a Uniunii Europene, subliniind atât creșterea investițiilor în apărare, cât și un nou proiect strategic în domeniul sănătății, la Iași, informează Calea Europeană.

În acest context, România a fost nominalizată explicit drept unul dintre statele care „dau un exemplu remarcabil” prin creșterea investițiilor în apărare și în mobilitate militară, alături de Estonia, Letonia și Lituania. Potrivit președintei Comisiei, aceste măsuri nu doar că sporesc securitatea, ci contribuie și la creșterea competitivității, la crearea de locuri de muncă și la dezvoltarea infrastructurii.

Cea mai bună performanță la Jocurile Olimpice de la Milano-Cortina a adus-o echipajul de bob 2 persoane, locul 5. Cei doi sportivi, Mihai Tentea și George Iordache s-au întors în țară și speră ca premiul anunțat de Comitetul Olimpic și Sportiv Român, cel de 42 000 de euro, să fie dublat de Agenția Națională pentru Sport.

Boberii Mihai Tentea şi George Iordache, primul pilot și al doilea împingător, s-au întors acasă după ce au reușit cel mai bun rezultat al României la Jocurile Olimpice de iarnă din ultimii 34 de ani, locul 5 în proba de bob-2 masculin. Ultima performanță notabilă a sportivilor români la o Olimpiadă albă a fost cea obținută în 1992, când sănierii Ioan Apostol și Liviu Cepoi terminau pe 4 la Albertville, în Franța. La sosirea la Otopeni întreg lotul de boberi a fost așteptat de câțiva fani îmbrăcați cu tricouri pe care era scris Team Tentea, numele celui care a pilotat atât bobul de 2 persoane cât și cel de patru. Președinta federației de bob și sanie Elena Sorina Țicu a însoțit delegația României la Jocuri. Aflată în această funcție de 3 ani, Țicu este fericită că se vorbește din nou de bob în România după succesul lui Tentea și Iordache.

Un loc 5 nesperat

Acest loc 5 la JO de la Milano-Cortina la bob 2 persoane prin Tentea și Iordache a fost o clasare remarcabilă, care a surprins nu numai lumea sportului internațional, dar și pe antrenorii lotului tricolor. Unul dintre aceștia, Iulian Păcioianu, de 3 ori participant ca sportiv la Jocuri și de 5 ori ca antrenor , și cu o experiență de 35 de ani în bob, a fost și el uluit de performanța lui Mihai și George.O clasare în top 10 era de așteptat, boberii au terminat pe locul 8 la mondiale anul trecut, însa poziția a 5-a la JO nu face decât să arate că echipajul Tentea-Iordache s-a autodepășit. Tricolorii au fost surprinși de numărul mare de felicitări pe care le-au primit, iar pilotul Mihai Tentea le-a mulțumit tuturor celor care au avut un gând bun pentru ei.

42.000 sau 84.000?

Cei doi boberi au muncit enorm pentru acest loc 5, în condițiile în care ei s-au antrenat în străinătate, în România lipsind cu desăvârșire infrastructura pentru acest sport. Eforturile lor nu vor rămâne nerăsplătite, pentru că COSR urmează să îi premieze cu un premiu de 42.000 de euro, o sumă care reflectă doar parțial sacrificiile făcute de doi sportivi.Mihai Tentea speră ca premiile acordate de COSR pentru locul 5 de la Milano-Cortina să se dubleze de către Agenția Națională pentru Sport.

Cum astfel de performanțe nu vin decât o dată la 35 de ani în sporturile hivernale din România, dublarea premiilor stabilite de COSR nu ar trebui să fie o cheltuială prea mare pentru Guvern. Ar fi o recunoaștere a muncii depuse de sportivii care a readus România în elita bobului mondial și o încurajare pentru ca tinerii să se apuce de practicarea acestui sport.

S-a vorbit mult în ultima perioadă despre tariful energiei, respectiv despre diferența care există între prețul din Uniunea Europeană și cel din SUA. S-a afirmat că prețul energiei este de două ori mai mare în Europa decât în America sau conform altor surse diferența ar fi chiar de trei ori în favoarea SUA.

În mod clar, există o problemă și cea mai bună dovadă în acest sens este preocuparea europeană pentru a reduce prețul energiei. Comisia Europeană are un plan în acest sens. S-a spus deja de nenumărate ori că economia europeană nu poate fi competitivă față de SUA și China cu un preț atât de ridicat al energiei. De aceea, pentru Uniunea Europeană găsirea unor mijloace prin care se reduc tarifele energetice devine un obiectiv capital.

Recent, însă, a venit o surpriză de peste Ocean și anume că tariful energiei a crescut anul trecut în SUA cu 6,7%, adică mai mult decât rata inflației. Creșterea prețului energiei vine în pofida promisiunilor președintelui american că facturile la energie se vor reduce la jumătate. Nu au scăzut, ci au crescut.

Experții au găsit și explicația din cauza căreia au crescut prețurile și anume centrele de date care au devenit tot mai multe în America. Numărul centrelor de date a ajuns anul trecut în SUA la aproximativ 5.000.

Conform agenției de presă Bloomberg, tariful angro al energiei electrice a crescut în ultimii cinci ani cu 267% în zonele în care sunt concentrate centrele de date. Iar creșterea tarifului se transmite și către consumatorii casnici sau industriali. Din anul 2019, prețul energiei electrice pentru consumatorii casnici a crescut cu 37%, a calculat un economist al companiei Coface pentru publicația franceză La Tribune. Iar tarifele cresc mai repede pentru populație decât pentru firme, pentru că gospodăriile plătesc și mentenanța rețelei de distribuție.

În acest moment, administrația Trump caută soluții în așa fel încât creșterile de prețuri ale energiei cauzate de dezvoltarea centrelor de date să fie suportate de marile companii de tehnologie. Oficialii americani înțeleg că dezvoltarea firmelor tehnologice depinde de construirea centrelor de date, iar aceste centre sunt consumatoare mari de energie. Deci, firmele mari își vor asuma nota de plată, iar Microsoft s-a angajat deja să nu fie cauza creșterilor de tarife în zonele în care compania construiește centre de date.

Dar, companiile de tehnologie nu pot rezolva dezechilibrul care există între cerere și ofertă. Comenzile pentru centre de date sunt tot mai mari, ceea ce înseamnă că este nevoie de o producție sporită de energie.

Marii furnizori de energie se tem să nu investească astăzi pentru a constata peste câțiva ani că a fost prea mult. Deci, investitorii sunt atenți să își calibreze corect dezvoltările unităților de producție și rețelele de transport și distribuție. În același timp, sunt experți care mizează că gazul natural va fi principalul combustibil pentru centrele de date.

Creșterea facturilor la energie nu este cauzată exclusiv de proliferarea centrelor de date, ci și de vechimea rețelelor electrice. Majoritatea infrastructurii energetice americane datează din anii 1970-1980 și ca efect gospodăriile populației plătesc întreținerea rețelei.

De exemplu, locuitorii din California, au fost puternic afectați de o serie de incendii, dar și de creșterea prețului energiei. În același timp, prețul benzinei a crescut până la 0,74 de dolari, totuși, departe de vârful de 1,30 dolari înregistrat în anul 2019. Una peste alta, sunt semnale care arată că energia devine un subiect din ce în ce mai complicat și mai costisitor. Nu înseamnă că America se apropie, prin creșteri de tarife, de Uniunea Europeană, ci doar că energia devine o problemă și pentru SUA.

Bucurestiul asteapta un răspuns de la Comisia Europeană dacă mai deblochează sau nu cele 230 de milioane de euro aferente reformei pensiilor magistraţilor, după ce legea a fost declarată constituţională. Tot astazi va fi prezentat programul dezvoltat de Uniunea Europeană pentru statele aflate la granița estică a blocului comunitar. 

Liderul social-democrat a declarat  că va propune un vot intern în PSD pentru ca partidul să decidă dacă vrea să rămână în coaliție cu Ilie Bolojan premier sau dacă vrea alt prim ministru de la PNL. De asemenea, votul intern din PSD va arăta dacă partidul vrea să rămână în coaliție cu sau fara USR. 

Statele Unite și Iran au început la Geneva a treia rundă de negocieri privind programul nuclear al Teheranului, într-un moment de tensiune majoră în Orientul Mijlociu

Discuțiile au loc pe fondul mobilizării militare americane în regiune și al avertismentelor repetate ale președintelui Donald Trump că Washingtonul nu va permite Iranului să obțină arma nucleară.

Lăutăresele este un proiect cultural care celebrează muzica lăutărească autentică, prin prisma energiei feminine. Acum, Șaraimanic vine cu un proiect cultural paralel, dedicat bărbaților. 8 muzicieni din culturi diferite (România, Republica Moldova, Grecia, Franța, Iran și Maroc), se „recunosc” doar prin sunet. Vorbim despre „Roda de Hombres” în emisiunea RFI360, invitați, Larisa Perde și unul dintre cei mai virtuozi și apreciați violoniști lăutari din România, Marin Alexandru.

Marin Alexandru este considerat unul dintre cei mai apreciați violoniști lăutari contemporani din România. Un artist care provine dintr-o familie cu o tradiție muzicală impresionantă, fiind la a șaptea generație de lăutari, iar povestea este dusă mai departe de fiica sa, Alina Alexandru, cu prezențe importante deja pe scenă.

Marin Alexandru poate fi recunoscut pentru măiestria sa în interpretarea muzicii lăutărești vechi, în special din zona Olteniei. A fost solist instrumentist al Orchestrei „Ciocârlia”,  a colaborat frecvent cu Orchestra Ansamblului „Busuiocul” din Bacău, a condus Taraful „Grigoraș Dinicu” și colaborează cu artiști importanți, în diferite stiluri muzicale, pe scene mici sau cele mai mari scene din țară sau de afară. Iar când nu face asta, este în fruntea propriul său taraf, cunoscut sub numele de Taraful Marian Alexandru.

Artiștii „Roda de Hombres”"din 25 februarie 2026, din România, Marin Alexandru (vioară), Daniel Busnea (caval, fluier, clarinet, cimpoi), Mircea Ardeleanu (bas, didgeridoo). Din Republica Moldova, Vali Boghean (voce, instrumente de suflat). Din Grecia: Petevis Christos Valentinos (vioară) și Alexandros Michos (voce & chitară). Franța & Iran: Cyril Atef (tobe). Maroc: Jaouad El Garouge (voce & gumbri)

Mai jos, o secvență din seria Șaraimanic "Lautaresele".