Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Javier Milei face bilanțul economic al anului trecut. Președintele argentinian, un economist libertarian, a venit la putere în urmă cu trei ani și a promis reformarea structurală a economiei. Ceea ce a și făcut.

Săptămâna aceasta, Javier Milei jubilează. Institutul de statistică argentinian a anunțat că economia a crescut anul trecut cu 4,4%. FMI anticipase o creștere cu 4,6%, dar ritmul este bun, mai ales dacă avem în vedere că vine după doi ani de contracție economică, minus 1,6% în 2023 și minus 1,7%, în anul 2024.

Cum s-a reușit revenirea la creștere economică? Reprezentanții guvernului vorbesc despre soliditatea fundamentelor economice, despre reducerea riscului de țară, despre excedentul bugetar și o politică monetară adecvată. Toate acestea s-au întâmplat în condițiile în care, anul trecut Argentina a trecut și printr-un scrutin electoral legislativ care a reconfirmat forța politică a partidului care îl susține pe președintele Milei.

O bornă importantă este cea a recâștigării încrederii în economia argentiniană. Un indice care măsoară riscul de țară, publicat de banca de investiții americană JP Morgan, cotează Argentina la un nivel de 500 de puncte, după ce la începutul anului 2024 se afla la 2.100 de puncte. Un progres evident.

Sectorul agricol a propulsat creșterea economică înregistrând anul trecut un avans cu 32%, grație în special producției de grâu. Nu este singurul domeniu în progres, Institutul de Statistică arată creșteri ale industriei de pescuit, 18% și sectorului financiar, 14%. În schimb, industria și HORECA (hoteluri și restaurante) au înregistrat scăderi. Datele statistice arată că economia argentiniană se dezvoltă cu viteze diferite, dar, în același timp, analiștii constată că nu se poate vorbi de o dependență totală de agricultură.

Uneori, în economie nu le poți avea pe toate. În cazul Argentinei, creșterea economică este vestea bună însoțită de alte vești mai puțin bune. Astfel, consumul rămâne în scădere, minus 2,8% la nivelul anului trecut față de anul precedent, explicabil prin faptul că Javier Milei a luat măsuri economice dure care au dus la disponibilizarea a 300.000 de angajați din sectorul public și cel privat.

Creșterea economică îl încurajează pe președintele argentinian să își continue reformele. De altfel, FMI prognozează că economia își va continua creșterea, anul acesta cu 4%, iar în 2027, ultimul an de mandat al lui Milei, creșterea va fi cu încă 4%.

Administrația Milei a făcut progrese și în ceea ce privește inflația. Anul trecut, s-a încheiat cu o rată a inflației de 31,5%. Ceea ce pentru Europa pare o nereușită drastică, pentru Argentina este o performanță, în sensul că este cea mai mică rată din anul 2017 până în prezent.

În materie de reforme guvernul lui Milei tocmai a promovat în Parlament schimbări majore în ceea ce privește piața muncii. Schimbările sunt dure, dar necesare pentru a încuraja companiile să investească și pentru a reduce munca „la negru”.

La începutul acestei luni, Camera Deputaților din Parlamentul argentinian a aprobat reforma pieței muncii, cu schimbări ultraliberale contestate de sindicate. Dincolo de declarațiile politice, de genul o schimbare așteptată de 70 de ani, concret, este vorba despre prelungirea timpului de lucru de la opt la 12 ore pe zi, despre flexibilizarea legislației privind concedierile, reducerea orelor suplimentare efectuate de angajați și funcționari, autorizarea plății salariilor în valută, dar și limitarea dreptului la grevă.

Astfel, sunt o serie de servicii esențiale care este obligatoriu să fie furnizate în proporție de sută la sută. Aceste limitări vizează sectorul educației, transportul și forțele de ordine. Desigur, sindicatele acuză puterea politică și pregătesc mișcări de protest, dar deocamdată modificările promovate de Javier Milei au fost aplicate, iar rezultatele, deși cu un impact social negativ, arată că economia este pe drumul cel bun.

Reforma administratiei, adoptata de guvernul Bolojan, va conduce la reducerea numărului de posturi cu aproximativ 45.000 și la diminuarea cheltuielilor de personal cu peste 1,6 miliarde de lei  în acest an si aproape dublu în 2027. Reforma prevede, printre altele, reducerea numărului de posturi din instituțiile prefectului cu 25%, scaderea numarului de politisti locali si a consilierilor de la cabinetele demnitarilor. Daca vor functiona lucrurile si in practica discutam imediat. 

Federaţiile sindicale din Educaţie îi cer lui Nicuşor Dan să intervină, ca mediator, pentru abrogarea măsurilor care vizează creşterea numărului de elevi la clasă, majorarea normei didactice, dar şi pentru creşterea bugetului educaţiei. Studentii au protestat si la Cluj Napoca.

Autorităţile române sunt în aşteptarea unui răspuns de la Comisia Europeană dacă mai deblochează sau nu cele 230 de milioane de euro aferente reformei pensiilor magistraţilor, după ce legea a fost declarată constituţională dupa 5 amanari. Tot maine va fi prezentat programul dezvoltat de Uniunea Europeană pentru statele aflate la granița estică a blocului comunitar.

Reputat istoric al artei, ea şi-a prezentat demisia lui Emmanuel Macron, care i-a acceptat-o argumentând că muzeul are nevoie de „un nou impuls”.   

Invitata acestei ore este curatoarea franceză Julie Crenn. O puteți întâlni mâine seară la ARCUB, la programul de dezbateri de idei al Institut français de Roumanie à Bucarest și vineri la expoziția colectivă Agir dans son lieu, la Galeria Anca Poterașu.

Jurnal de știri

Invitatul acestei ore este Achraf Manar, co-fondator al Asociației Destins Lies din Franța, responsabil "justiție climatică" la Fundația Europeană pentru climat.

Achraf Manar este unul dintre vorbitorii evenimentului "Ba tu să taci", organizat de Institutul Francez și Ambasada Franței în cadrul celei de-a 7-a ediții a Forum des initiatives jeunesse și a Nopții ideilor.

Clădirea Președinției de la Chișinău a fost iluminată aseară în culorile drapelului ucrainean, în semn de solidaritate cu Ucraina, la 4 ani de la agresiunea Federației Ruse. La Chișinău a avut loc și un protest în fața ambasadei Rusiei în Republica Moldova. Participanții au purtat pancarte în care calificau Rusia drept stat terorist, cereau oprirea războiului, o pace justă în Ucraina și condamnarea conducerii de la Kremlin pentru crime de război.

- Reforma administrației publice locale în Republica Moldova, una din cele mai dificile reforme ale actualului mandat al partidului de guvernare: puterea vorbește despre o necesitate, opoziția recurge la speculații și populism. Liliana Barbăroșie a discutat subiectul și cu Sergiu Palihovici, directorul Institutului de Administrație Publică din cadrul Universității de Stat din Moldova. Acesta susține necesitatea reformei administrativ-teritoriale, dar avertizează că reforma trebuie implementată cu prudență și cu un nivel ridicat de acceptabilitate. În lipsa acestor elemente, dar și a unei comunicări clare, nemulțumirea publică riscă să fie exploatată politic.

- Republica Moldova a intrat în atenția administrației Trump, ba chiar SUA au reînceput să ajute Chișinăul cu bani, asta după tăierile masive de fonduri de la începutul mandatului. Mai mult, Republica Moldova este singura țară din Europa de Est și Eurasia menționată direct în National Security and Department of State Appropriations Act. De ce acest interes brusc? Explică jurnalistul Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Mărturiile unei moldovence stabilite la Kiev, la patru ani de război. Într-o pădure de lângă Kiev s-a pomenit cu țeava unui Kalașnikov în spate, a văzut șiruri de mașini cu familii care încercau să scape, ciuruite de gloanțe rusești. După patru ani, ucrainenii par să se fi obișnuit cu amenințarea permanentă a morții, spune invitata Moldova Zoom de astăzi, Lena David, cu care a stat de vorbă Valeria Vițu.

- Taxa de 25% aplicată mărfurilor moldovenești la importul în SUA a fost redusă la 10% în urma recentei decizii a Curții Supreme a Statelor Unite.

- A fost semnat un acord de colaborare pentru dezvoltarea regiunii Ungheni–Iași.

- Primari și experți din Republica Moldova sunt invitați la București la cea mai mare expoziție regională dedicată energiei verzi și mediului, Green Energy Expo 2026.

Taxa de 25% aplicată mărfurilor moldovenești la importul în SUA a fost anulată în urma recentei decizii a Curții Supreme a Statelor Unite, anunță Ministerul Dezvoltării Economice de la Chișinău. Începând cu 24 februarie, suprataxa va scădea la 10%. Măsura este aplicată uniform tuturor partenerilor comerciali ai SUA, fără a viza în mod specific Republica Moldova. Două treimi din exporturile moldovenești în SUA constituie vermuturi și vinuri, sucuri de fructe și nuci.

***

La Iași a fost semnat un acord de colaborare pentru dezvoltarea regiunii Ungheni–Iași. Parteneriatul vizează dezvoltarea urbană și regională, mobilitatea și conectivitatea, protecția mediului, infrastructura verde, turismul transfrontalier, digitalizarea serviciilor publice și stimularea economiei locale.

Președintele raionului Ungheni scrie că acordul stabilește cadrul de cooperare pentru schimbul de bune practici, dezvoltarea și implementarea proiectelor comune cu finanțare europeană, atragerea investițiilor și consolidarea capacităților instituționale ale autorităților publice locale din raionul Ungheni și județul Iași.

„Semnarea acestui Acord este mai mult decât un gest formal – este o investiție în viitorul comun al comunităților noastre și în cooperarea transfrontalieră”, a declarat Dionisie Ternovschi, președintele raionului Ungheni.

***

Primari și experți din Republica Moldova, invitați săptămâna viitoare la București la cea mai mare expoziție regională dedicată energiei verzi și mediului, Green Energy Expo 2026, organizat la Romexpo. Evenimentul este considerat cea mai amplă platformă regională dedicată energiei regenerabile, tehnologiilor de mediu și soluțiilor pentru dezvoltarea orașelor inteligente, transmite Moldpres.

În cadrul evenimentului va fi organizat și un forum al primarilor din Republica Moldova și România.

Organizatorii anunță că participarea are o importanță strategică pentru Republica Moldova, în contextul statutului de țară candidată la Uniunea Europeană.

***

Supermarketurile din Republica Moldova ar putea fi obligate să afișeze la raft țara de origine a produselor alimentare, cu scopul de a încuraja procurarea produselor locale. „Este o inițiativă prin care vrem să transformăm cumpărăturile zilnice într-un motor de susținere a economiei naționale. Proiectul nu este doar despre etichete, denumiri de țări, ci și despre respectul față de consumator și față de munca producătorilor noștri locali”, declară autorul inițiativei, deputatul Radu Marian.

Conform estimărilor, implementarea proiectului ar putea crește vânzările producătorilor locali cu 5-15%.

În prezent, legea obligă indicarea țării de origine pe eticheta produsului. Noua versiune va impune ca comerciantul să afișeze țara de origine fie pe eticheta de preț, fie pe un anunț plasat imediat lângă produs.

Fostul ministru de Finanțe Adrian Câciu îi cere premierului Ilie Bolojan să nu mai fie un premier contabil, ci un prim-ministru cu o viziune pe termen mediu și lung. Deputatul PSD mai precizează că partidul său va susține bugetul pe 2026, dar cu unele condiții.

Adrian Câciu, despre reforme: ”De aici încolo începe partea cea mai grea, partea nevăzută a oricărei măsuri sau decizii politice, implementarea, pentru că implementarea dacă o faci greoi, rezultatul nu este cel așteptat”.

Despre Ilie Bolojan: ”Aceste atacuri, dacă vreți să le numim așa, de fapt, aceste avertismente pe care le dăm sunt avertismente pentru domnul Bolojan să înțeleagă că dânsul este premierul românilor și al României, nu un premier contabil. De contabili putem, dacă vrem să angajăm și cred că sunt contabili la Guvern mulți, deci să nu se mai transforme într-un croitor și un tăietor, ci să se transforme într-un premier care să gândească pe termen mediu și lung”.

Despre bugetul pe 2026: ”PSD va susține bugetul, condiționat de două chestiuni: pachetul de solidaritate, sunt surse de finanțare multiple pentru acel pachet de solidaritate și alocarea banilor pentru investiții la autoritățile locale. Dacă vrem să avem banii din PNRR, să vină în țară, trebuie terminate acele investiții, inclusiv de la autorități locale, care sunt pe proiecte PNRR. Ca să poată fi terminate, trebuie bani pentru plata facturilor (...). Avem Anghel Saligny, la fel, trebuie toți banii de Anghel Saligny, facturile care sunt în plată”.

Ministrul agriculturii, Florin Barbu, doctor în economie, a avut la Consiliul de miniștri de la Bruxelles câteva propuneri discutabile. Ele au venit în contextul în care Comisia Europeană a lansat revizuirea directivei referitoare la practicile comerciale neloiale.

De ani buni, în România și la nivel european se caută tot felul de soluții legislative pentru a diminua așa-zisa forță inegală pe care o au marile rețele comerciale pe lanțul alimentar și totodată pentru a stopa practicile comerciale neloiale. Deocamdată, nici România, nici Uniunea Europeană nu au găsit soluțiile bune, dar se încearcă în continuare.

În acest context, ministrul Florin Barbu a propus patru măsuri. Prima este ca mărcile proprii ale supermarketurilor să nu depășească 20% din volumul de vânzări. Producătorii locali au contestat de-a lungul timpului mărfurile vândute sub așa-numita marcă proprie a magazinului, pentru că sunt mai ieftine, iar cumpărătorii au început să le achiziționeze în cantități tot mai mari. De fapt, majoritatea mărcilor proprii ale rețelelor comerciale sunt produse tot de fabrici locale, doar că nu sunt vândute sub brandul tradițional. O limitare a mărcilor proprii în supermarketuri ar fi în defavoarea consumatorilor sau mai exact chiar împotriva cumpărătorilor pe care ministrul Barbu vrea să îi apere și anume cei cu venituri reduse.

A doua propunere este ca adaosul comercial să fie asemănător sau identic pentru aceeași gamă de produs, pentru a elimina diferențele care sunt astăzi între 20% și 150%. Lăsăm la o parte dificultatea unei asemenea reglementări, pentru că fiecare produs are foarte multe standarde calitative. Mai vizibilă este obsesia ministrului agriculturii pentru plafonarea adaosului comercial. O metodă aplicată deja în România fără rezultate notabile.

A treia propunere este să fie eliminată refacturarea remizelor și rabatului pentru a stopa practica de refacturare a aproape 25% din valoarea produselor de care abuzează unele mari rețele comerciale. Despre ce este vorba? Supermarketul îi facturează producătorului local reducerile de prețuri convenite prin contract sau cele aplicate ca urmare a depășirii nivelului de vânzări. De asemenea, în factură se pot include costurile presupuse de ocuparea unei poziții preferențiale în magazin.

Subiectul a fost și este sensibil. Sunt situații în care supermarketul facturează către producător mărfurile perisabile, prezența în reclamele promovate de magazin sau pur și simplu neîndeplinirea obligațiilor de aprovizionare. Dar, abordarea propusă de ministrul agriculturii este radicală și iese din tiparele înțelegerilor comerciale.

În fine, a patra propunere este să existe o reglementare clară a discount-ului, pentru că în practică discount-ul duce la vânzarea unor produse sub costul de producție.

Nu știm dacă și câte dintre propunerile ministrului Florin Barbu vor fi luate în seamă la nivel european. Este evident că ele au fost făcute ascultând producătorii locali și ignorând opinia marilor rețele comerciale.

Ceea ce șochează, însă, la economistul Florin Barbu este dorința de a reglementa, de a legifera, de a controla în cele mai mici amănunte o relație care este de fapt comercială, între doi profesioniști. De asemenea, este șocant pentru că propunerile României lovesc exact în modelul de business al marilor rețele comerciale.

Dacă, prin absurd, ar fi adoptate toate cele patru propuneri, supermarketurile ar trebui să își caute alte piețe. Marile rețele comerciale ar ieși din România, unde plătesc și impozitul minim pe cifra de afaceri. Interesant este că statul român dă lecții de business, dar propria experiență reflectată prin Casa de comerț Unirea, susținută și de actualul ministru al agriculturii, a fost dezastruoasă din toate punctele de vedere.

În concluzie, Uniunea Europeană caută soluții pentru a echilibra raportul de forțe comerciale dintre producătorii locali și supermarketuri. Dar, „mai binele este dușmanul binelui” și suprareglementarea poate avea efecte negative chiar pentru consumatori.

La intrarea în cel de-al cincilea an de la declanșarea războiului la scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei, Parlamentul European și-a afirmat poziția cu privire la condițiile unei păci corecte și durabile. În cadrul unei sesiuni extraordinare consacrate Ucrainei, președintele Volodimir Zelenski s-a adresat adunării europene. Iar deputații au adoptat cu o largă majoritate o rezoluție cu privire la condițiile păcii.

Parlamentul European indentifică Rusia drept principalul vinovat  pentru declanșarea războiului. Alături de Rusia, regimul din Belarusul învecinat, de unde trupele rusești au lansat atacuri asupra Ucrainei. De asemenea, Parlamentul European a condamnat implicarea regimurilor iranian și nord-coreean.

Cu privire la actualele negocieri de pace, eurodeputații atrag atenția că nicio decizie despre Ucraina și despre Europa nu poate fi luată fără participarea acestora – o reacție la actualele formate în care Statele Unite și Rusia caută să impună condiții Kievului.

Parlamentul European consideră că trebuie decise noi sancțiuni împotriva Rusiei pentru a opri definitiv războiul de agresiune, inclusiv interzicerea completă a importurilor din Rusia și Belarus.

Totuși, în acest moment, un nou pachet de sancțiuni rămâne blocat prin veto-ul a două state membre, ale căror guverne sunt favorabile Rusiei – este vorba de Ungaria și Slovacia.

Potrivit Parlamentului European, acordurile de pace nu trebuie să limiteze dreptul Ucrainei de a se apăra și, de asemenea, trebuie să includă despăgubiri plătite de Rusia pentru pagubele provocate Ucrainei.

Deputații condamnă, de asemenea, deportarea copiilor ucraineni în Rusia și sprijină eforturile internaționale de a asigura returnarea acestora. Rezoluția mai cere desemnarea Grupului Wagner și a entităților sale succesoare drept organizații teroriste.

Cât despre eventuala ridicare a sancțiunilor, invocată de partea americană în contextual negocierilor, Parlamentul European este ferm. sancțiunile nu pot fi ridicate înainte ca Rusia să dovedească respectarea pe termen lung a acordurilor de pace.

Salutând eliminarea treptată a importurilor de gaz rusesc și pregătirea eliminării importurilor de petrol, eurodeputații  cer renunțarea totală la importurile din Rusia pentru petrol și produse petroliere, uraniu, uraniu îmbogățit, combustibil și servicii nucleare.

În sfârșit, deputații susțin idea unei o „forțe de asigurare” propusă de aliații occidentali ai Ucrainei, combinată cu garanții de securitate, dar își exprimă îngrijorarea cu privire la abordarea actuală a SUA a negocierilor de pace.

Să mai spunem că mai mulți europarlamentari din România nu au susținut rezoluția de condamnare a Rusiei.

Europarlamentarii Diana Șoșoacă și Luis Lazarus, aleși pe listele SOS România, au votat împotrivă. La fel, Șerban-Dimitrie Sturza, ales pe listele AUR. Eurodeputatul Claudiu Târziu, intrat și el pe listele AUR dar care între timp a fondat o altă formațiune politică, s-a abținut de la vot.

Guvernul a adoptat marți două pachete esențiale: reforma administrației și pachetul de relansare economică, menite să eficientizeze funcționarea aparatului central și local, să întărească descentralizarea și să stimuleze investițiile strategice în România. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete anunță că „Spitalele publice și serviciile de ambulanță sunt exceptate de la această tăiere de 10%”, scrie Adevărul.

Lukoil s-a retras din proiectul Trident de extragere a gazelor naturale din Marea Neagră. Specialiștii subliniază că miza reală nu este plecarea Lukoil, ci capacitatea României de a-și crea noi oportunități. Intregul articol pe defapt.ro.

Șoferii care nu-și vor plăti amenzile rutiere în termen de 105 zile de la constatarea prin proces verbal a contravenției nu vor mai avea dreptul de a conduce, deoarece Ministerul de Interne va suspenda automat permisul auto, a anunțat Cseke Attila, ministrul Dezvoltării. Măsura ar urma să intre în vigoare de la 1 septembrie 2026 și este cuprinsă în proiectul de Ordonanță de urgență privind reforma administrației, care a fost adoptat marți de Guvern.

În ianuarie, aproape un autoturism din zece înscris în circulație în România aparţine unei mărci chinezești. Au apărut și primele anunțuri de vânzare ale mașinilor second-hand din China, citim într-o analiză Economedia.

Numai în luna ianuarie, în România au fost înmatriculate în total aproape 750 de autoturisme chinezești, care aparțin a numai puțin de 11 mărci.

Numărul lor a ajuns să reprezinte aproape 10% din totalul mașinilor înscrise în circulație în prima lună a anului.

Faţă de anii trecuţi, avansul e considerabil, remarcă economedia. Numărul mașinilor chinezești înmatriculate în luna ianuarie a fost de peste două ori mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut și de aproape 30 de ori mai mare decât cel înregistrat în ianuarie 2024.