Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Magazinele zero waste s-au extins deja în marile orașe precum București, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Iași sau Oradea. În majoritatea poți cumpăra alimente – de la semințe la fructe și legume –, detergenți sau produse de igienă vrac, fără ambalaje de unică folosință.

Aceste modele reduc semnificativ cantitatea de deșeuri per gospodărie. Tu doar te prezinți cu recipiente proprii și plătești cât cântărești. 

Nu-ți face procese de conștiință dacă nu poți face tranziția deodată, nu e simplu să mai integrezi un magazin în rutina ta de cumpărături, însă pe termen lung vei avea mai puține sticle, punguțe și cutii rămase prin casă.

Din nou despre taxele lui Donald Trump. În noua lume comercială în care Curtea Supremă americană a anulat cele mai multe tarife vamale introduse de președintele Trump, se pot vedea deja unii câștigători și unii dezavantajați. Raportarea se face la nivelul de taxare de 15%, care intră în vigoare chiar de astăzi, față de cota aplicată începând cu anul trecut.

Astfel, calculul general este simplu: țările care aveau un nivel al taxării mai mare de 15% sunt, în noua situație, avantajate, toate celelalte state ies, deocamdată, în pierdere. Deocamdată, pentru că să nu uităm actualele tarife se aplică pentru 150 de zile, după care se va ajunge din nou într-o zonă necunoscută.

De exemplu, Marea Britanie, unele dintre primele țări care au reușit să ajungă la o înțelegere mai mult decât rezonabilă cu președintele american, respectiv aplicarea unei cote de numai 10% pentru importuri, se vede acum cu o creștere a nivelului de taxare.

În această situație se află și Australia, Peru, Columbia, Chile, Argentina, Coreea de Sud, precum și numeroase state africane, inclusiv Egipt sau Etiopia. Este o situație paradoxală, în sensul că toate țările care au obținut, anul trecut, o taxare redusă, din motive obiective sau subiective, primesc acum o penalizare, în sensul că au o cotă mai mare a tarifelor vamale.

De asemenea, Arabia Saudită și statele din Asia Centrală (cu excepția Kazahstanului) sunt în rândul celor care au o creștere a taxării, ceea ce este destul de ciudat, pentru că printre aceste state sunt și unii aliați ai SUA.

Pentru unele state, cota de 15% rămâne neschimbată. Din această categorie fac parte și țările Uniunii Europene, dar care își pierd derogările de la o serie de produse care erau taxate cu 10%.

Trebuie remarcat că statele care s-au dorit a fi pedepsite de Donald Trump (din diverse motive, fie din cauza unui deficit comercial mare al SUA în relația cu economia respectivă, fie din rațiuni pur politice) ajung să fie astăzi câștigătoarele schimbării venită ca urmare a deciziei Curții Supreme și apoi a tarifului impus de Donald Trump. Printre ele se află Mexicul, Canada și mai ales China.

De o reducere ușoară a tarifelor vor avea parte și India, Malaezia, Thailanda, Indonezia, Filipine sau Vietnam. Desigur, beneficiile vor exista doar în perioada intermediară, după care nu se mai știe ce se va întâmpla cu taxarea vamală americană.

Pentru unele cazuri, noua lume comercială complică foarte mult situația. De exemplu, India și SUA tocmai sunt gata să finalizeze un acord care prevede ca tarifele vamale să scadă de la 50% la 18%, iar India s-a angajat să facă achiziții din SUA în valoare de 500 miliarde de dolari și să deschidă parțial piața pentru produsele agricole americane, în ciuda protestelor vehemente ale fermierilor indieni.

În noile condiții, partea indiană primește un cadou care îi dă forță de negociere, adică o reducere automată a tarifului la 15%. India este tentată să se retragă acum de la negocieri, pentru că există o clauză care prevede că o schimbare a tarifului permite părților să își revizuiască angajamentele.

Cazul Indiei este mai complicat, pentru că SUA au fost de acord să reducă taxele vamale de la 50% doar în situația în care India încetează să mai cumpere țiței rusesc. Ca urmare, India se simte dezlegată de obligațiile acordului și poate relua achizițiile de țiței din Rusia.

O analiză aparte este cea a unor posibile rambursări ale taxelor vamale. În cazul în care se vor face, explică specialiștii, banii vor fi plătiți către firmele importatoare, care au achitat sumele către statul american. Doar că majoritatea taxelor vamale au fost incluse în preț și drept urmare importatorii și-au recuperat plățile făcute de la consumatori. Așadar, consumatorii ar trebui să primească banii înapoi, nu firmele Este o situație complicată, atât de tipică pentru Donald Trump.

Jurnal de știri

Interviu cu istoricii Armand Goșu și Cosmin Popa, la 4 ani de război în g4media. „Nu exclud un scenariu care să reaprindă conflictul diplomatic între București și Kiev” / „Putin construiește un regim fascist într-un cămin de bătrâni” / „A crescut ostilitatea față de Europa” / „Războiul are efecte morale devastatoare asupra rușilor”. Sunt câteva idei desprinse din interviu. Articolul complet pe  g4media.ro

PressOne trece în revistă 4 ani de război în Ucraina: Ce știm sigur - și aproape sigur - despre ajutorul militar pe care România l-a acordat Kievului până acum.

După 4 ani de război în Ucraina, provocat de invazia militară a Rusiei, declanșată pe 24 februarie 2022, România continuă să facă o ciudată excepție printre țările NATO și UE, în ceea ce privește transparentizarea clară a ajutoarelor militare acordate până acum Kievul.

În ciuda secretomaniei afișate de București, există câteva certitudini legate de ajutorul militar concret pe care România l-a acordat până acum Ucrainei

Cea mai importantă donație pentru armata ucraineană făcută de România: un întreg sistem antiaerian Patriot PAC 3, de ultimă generație

România mai oferă sprijin în ceea ce privește pregătirea piloților ucraineni pe avioanele F-16

PressOne vorbeste si despre Ciudata „suveică” România-Bulgaria în materie de exporturi de armament care ajung, prin ricoșeu, în Ucraina

Această pseudo-„ambiguitate strategică” a fost parafată în perioada președinției lui Klaus Iohannis, când toate cifrele clare, legate de cantitatea și tipul de ajutor militar acordat Kievului au fost secretizate în CSAT.

Venirea la Cotroceni a lui Nicușor Dan nu a schimbat această paradigmă. Emblematică rămâne, din acest punct de vedere, declarația făcută de noul ministru al Apărării, Radu Miruță, care a explicat de ce „nu e bine” să se știe cât armament a dat România Ucrainei.

Ajutorul pentru Ucraina a depășit miliardul de euro, dar autoritățile de la București nu spun ce anume „s-a dat” în acest ajutor

.............................................................................................................................................................................

Serviciile de informații trebuie restructurate fundamental. România a pierdut războiul hibrid cu Rusia - spune

Corneliu Bjola, profesor al Universității Oxford din Marea Britanie într-un interviu pentru spotmedia.ro

Seful grupului de cercetare “Oxford Digital Diplomacy”, consideră că Nicușor Dan a fost tratat cu superioritate în SUA de către oficialii americani, expunându-se gratuit într-o încercare dificilă de a reface relațiile privilegiate cu Washingtonul, în contextul în care SUA se retrag din Europa.

......................................................................................................................................................................

Comisia de Deontologie din cadrul Colegiului Psihologilor din România și Poliția Capitalei s-au autosesizat în cazul Ion Duvac, în urma dezvăluirilor făcute de PressOne. Poliția Capitalei face apel către toate persoanele „care consideră că au fost victime ale unor astfel de comportamente (n.red. hărțuire) să se adreseze poliției, în vederea formulării unei plângeri” scrie PressOne.

Investigația arată cum Ion Duvac, doctor în psihologie și membru în Comisia de Deontologie și Disciplină a Colegiului Psihologilor din România, își hărțuiește sexual pacientele prin propuneri sexuale explicite și cere poze cu părțile intime ale femeilor, încă de la prima ședință, potrivit unei înregistrări ajunse în posesia redacției. În aceeași înregistrare, Duvac afirmă că nu e prima dată când face acest lucru. 

.............................................................................................................................................................................................

Bolojan amenință cu revocarea miniștrii și secretarii de stat, dacă România pierde bani din PNRR

Premierul Ilie Bolojan a avertizat că miniștrii și secretarii de stat riscă revocarea din funcție dacă România va pierde fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), subliniind că răspunderea pentru neîndeplinirea angajamentelor va fi politică, dar și administrativă.

Declarațiile au fost făcute, luni, în cadrul reuniunii Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, desfășurată sub coordonarea prim-ministrului și a ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.

Sunt patru ani de când, într-o dimineață, ne-am trezit brusc într-o altă lume. De când am aflat, stupefiați, că războiul poate fi o realitate imediată. Chiar în Europa noastră, în care pacea părea inslatată pentru totdeauna.

Pentru noi, cei din redacția RFI România, lumea în care am intrat după 24 februarie 2022 a însemnat și vecinătatea imediată cu noii noștri colegi, de la redacția în limba ucraineană.

Un efort major, într-un timp scurt, al RFI și al companiei-mamă France Medias Monde, de înființare a redacției ucrainene la bucurești, pentru a sprijini țara sfâșiată de război.

Ucrainenii, sub presiunea invaziei rusești, au nevoie de multe - de echipamente militare, de adăposturi, de alimente, de energie și căldură.

Dar au nevoie și de informație curată, într-un război în care agresorul lucrează din plin și pe frontul dezinformării.

Așa a apărut redacția ucraineană de la București, care a început să lucreze efectiv în anul următor al declanșării invaziei.

De atunci,  Bucureștiul a devenit un hub regional al RFI, un avanpost al luptei împotriva narațiunilor false ale Rusiei.

Iar jurnaliștii ucraineni – cu precădere jurnalistele, din motive ușor de înțeles, date fiind restricțiile legate de părăsirea țării – au devenit parte din echipa noastră.

Fiecare, cu propria poveste a plecării din Ucraina, cu traumele zilelor de război, ale refugiului, cu soți, iubiți, membri ai familiei prieteni, aflați pe front. Cu cei dragi rămași în locuri pericolase. Cu viețile și carierele profesionale bulversate de război.

Lucrăm împreună în fiecare zi, ne sprijinim, schimbăm informații.

Prin intermediul lor suntem și noi, redacția în limba română, cu un pas mai aproape de realitatea sumbră a războiului.

Și tot colegii ucraineni mi-au oferit, fără să vrea, o lecție despre ce înseamnă cu adevărat războiul.

Ziua aceea din miez de vară nu o pot uita. Discutam, într-un seminar, despre România, țara lor de adopție. Erau curioși să afle despre viața politică, societate, istorie, obiceiuri și mentalități.

Și, în timpul pasionantei discuții, o escadrilă militară a vâjâit aproape de ferestele birourilor noastre, cu un efect imediat asupra colegilor ucraineni.

Le-am văzut privirile speriate, i-am văzut tresărind, gata să-și caute un adpost.

I-am liniștit imediat – sunt doar pregătiri pentru Ziua Aviației. ”Nu vă faceți griji, sunteți în siguranță”.

Și în acele clipe de confuzie am înțeles ce înseamnă cu adevărat traumele războiului.

Sperăm că războiul se va termina cât mai repede. Și colegii noștri ucraineni vor începe să relateze nu despre drone, despre morți, răniți, crize umanitare. Ci despre reconstrucția țării lor și procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Împlinirea a patru ani de la declanșarea invaziei rusești împotriva Ucrainei reprezintă un subiect predilect în presa internațională. Comentatorii semnalează câștigurile minime ale Rusiei, dar știu că Vladimir Putin nu are de gând să se oprească.

„După aproape patru ani de război împotriva Ucrainei, Vladimir Putin încă nu a obținut victoria la care spera”, își începe editorialul ziarul Le Monde.

„Rezistența ucraineană și mobilizarea occidentală au zădărnicit planurile FSB, care îi promiseseră președintelui o victorie rapidă și ușoară.

Deconectat de realitate și izolat după un sfert de secol la putere, liderul de la Kremlin se trezește prins într-un război de uzură, care provoacă ravagii pentru câștiguri teritoriale limitate.

Putin spera să profite de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă pentru a pecetlui rapid un «acord de pace», cu complicitatea Washingtonului.

El rămâne prins în logica sa belicosă, mânat de o căutare existențială a victoriei pentru a-și justifica viziunea istorică și ambițiile militare.

O nouă ofensivă pe un alt front european ar fi o evadare irațională, dar nu mai irațională decât tragica sa decizie de a invada Ucraina acum patru ani.”

USA Today observă la rândul său că  „liderul rus i-a convins pe Trump și pe negociatorii americani, inclusiv pe trimisul prezidențial Steve Witkoff, că dorește să încheie un acord – chiar dacă Moscova lansează rachete și drone asupra orașelor ucrainene.

Războiul pe care Trump a jurat în repetate rânduri că îl poate încheia într-o singură zi are acum patru ani”.

Pentru First Post, „războiul dintre Rusia și Ucraina a arătat o oglindă a Occidentului, expunând fracturi în credința îndelungată în descurajare, coeziune transatlantică și legitimitatea internaționalismului liberal. De asemenea, a grăbit calea către o ordine mai multipolară în care Sudul Global - și India în special - caută o voce distinctă”.

La rândul său, revista Forbes constată că Rusia și Ucraina nu sunt deloc mai aproape de pace, după patru ani de război la scară largă.

Timp de peste un an, președintele american Donald Trump și administrația sa au condus negocierile pentru a pune capăt războiului. Aceste eforturi, însă, nu au dus la încetarea războiului.

Potrivit analizei publicației ucrainene Kyiv Post, strategia Rusiei nu s-a schimbat: „Ucraina trebuie zdrobită prin uzură în timp ce se agită sabia armelor nucleare. Rusia pariază pe faptul că democrațiile nu au curajul pentru sacrificii prelungite, cu riscul unui război nuclear.

Până acum, având în vedere că administrația lui Donald Trump declară „nu este războiul nostru”, pariul lui Putin a dat roade.

Publicația spaniolă La Vanguardia, citată de Eurotopics, notează că, din perspectiva europenilor, „Putin nu trebuie lăsat să câștige, deoarece acest lucru ar deschide calea pentru o nouă agresiune rusească. Cea mai mare teamă din capitalele Europei este că presiunea asupra lui Zelenski ar putea produce un fals sfârșit al războiului, după care Putin s-ar putea reînarma și ar putea ataca din nou.”

Universitatea Craiova s-a detașat la patru puncte de urmăritoarele sale, Dinamo și Rapid, în clasamentul Superligii de fotbal, cu două etape înainte de finalul sezonului regulat. FCSB speră încă la play-off, dar nu depinde doar de ea ci de jocul rezultatelor. Tudor Furdui face analiza etapei a 28-a.

O companie de utilități, cu o prezență de mai multe decenii pe piața românească, dezvoltă programe inovative și, în același timp, sustenabile.

Invitată: Irina Munteanu, director general adjunct Veolia România.

 A fost o comunicare excesiva sau o reactie responsabila si transparenta? Alexandru Rogobete a fost criticat in spatiul public, inclusiv de reprezentanții unor companii aeriene, pentru că a înspăimântat populația fara sa aiba date concrete despre situatia aparatului de zbor. Unde a gresit , discutam imediat.   

Colegiul Tehnic de Căi Ferate „Unirea” din Pașcani este primul liceu din Iași care a stabilit reguli foarte clare în acest domeniu. Documentul stabilește și măsurile pe care profesorii trebuie să le ia atunci când există suspiciuni privind folosirea neautorizată a inteligentei artificiale. 

Controversa a luat amploare în Hexagon după ce deputați din tabăra prezidențială au acuzat-o pe expertă că ar fi desemnat ''Israelul drept un dușman comun al umanității'', ceea ce Francesca Albanese a negat categoric. Ea a denuntat ''acuzații false'' și o ''manipulare'' a declarațiilor sale. 

Bărbaţi înarmaţi suspectaţi a fi susţinătorii săi au blocat autostrăzile din mai multe state şi au incendiat maşini şi magazine. În unele oraşe, turiştii şi locuitorii au fost îndemnaţi să rămână în case, iar şoferii de camioane au fost sfătuiţi să aleagă rute sigure sau să se întoarcă la depozite până la încetarea violenţelor.