Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Jurnal de știri

Jurnal de știri

Deciziile neinspirate și stresul climatic împing Parcul Tineretului din Capitală spre un declin accelerat. Aceasta este concluzia unui studiu comandat de Asociația Parcul Natural București și realizat de peisagiștii Diana Culescu, Mihai Culescu și arborista Andreea Răducu-Lefter, evaluator de risc de arbori, președinta Asociației Peisagiștilor din România, filiala București. Aceasta din urmă este invitată la Planeta Verde, alături de Alexandru Oprița, coordonator de proiect la ONG-ul amintit.

Studiul comandat de Asociația Parcul Natural București arată că 15% dintre arborii din Parcul Tineretului necesită intervenții. Potrivit analizei, acolo există arbori mulți, dar îmbătrâniți. În plus, 5% dintre copaci se află în categoria de risc extrem pentru siguranța publică. Studiul poate fi consultat aici.

Alexandru Oprița, coordonator de proiect la Asociația Parcul Natural București, explică: ”O să încep cu lucrurile pozitive. Am descoperit un potențial imens pentru a aduce oamenii mai aproape de natură. Parcul Tineretului, pe lângă faptul că e unul dintre cele mai mari parcuri din București, avem în jur de 80 de hectare acolo, are un lac foarte mare, asta înseamnă și mai multă biodiversitate și încă de anul trecut, alături de colegii de la Parcul Natural București, am început să avem acțiuni acolo, am amenajat o pajiște cu flori de câmp pe malul lacului, pentru a promova soluțiile bazate pe natură, am amenajat un hotel de insecte, iarna asta am hrănit păsările cu semințe de floarea soarelui”.

El vorbește și despre aspectele negative din Parcul Tineretului: ”Am descoperit și o parte din lucrurile care nu funcționează la fel de bine. Anul trecut, înainte de a începe intervențiile, am făcut un chestionar, ca să sondăm comunitatea, să vedem cum percep ei principalele probleme și deși nu aveam în plan să intervenim pe arbori, am descoperit că era principala preocupare a oamenilor. Oamenii erau înspăimântați de faptul că văd din ce în ce mai mulți arbori care se usucă în parc (...). O parte din arbori efectiv cad, deși par verzi, par sănătoși”.

Studiul arată că 15% dintre arbori necesită intervenții. Ce înseamnă asta, e mult, e puțin? Andreea Răducu-Lefter, arboristă, președinta Asociației Peisagiștilor din România, filiala București: ”Este puțin, dacă o luăm pe 15%. Dar 5% dintre arbori prezintă un risc extrem, adică un risc de cădere iminent, de prăbușire, arborii nu cad doar dacă bate vântul, arborii cad și dacă este soare afară, iar 10% prezintă un risc ridicat de cădere. Acum, acest 15% este un procent mic, dar trebuie să ne raportăm la țintele care vor fi lovite, în cazul doborârii acestor arbori. Noi acești 5% cu risc extrem și 10% cu grad ridicat i-am identificat în zona locurilor de joacă și în zona locurilor de ședere. Deci atunci înseamnă foarte mult, înseamnă intervenții urgente, pentru a pune în siguranță cetățenii care frecventează aceste locuri”.

Ea precizează că ”acest parc este un parc tânăr, are 50-60 de ani. Noi acum suntem într-un moment critic, biologic, unii arbori sunt maturi și intră în faza de stagnare fiziologică sau alții în faza de retragere. Noi avem foarte multe masive monospecie, adică zone care sunt compuse dintr-o singură specie, arbori care chiar dacă pe termen scurt par stabili, pe termen lung uniformitatea asta genetică înseamnă vulnerabilitate”.

Subiectul rețelei de asasini plătiți de Moscova care aveau ca țintă oficiali și jurnaliști din Ucraina, destructurată de polițiștii moldoveni și ucraineni, continuă să rămână în atenția discuțiilor publice la Chișinău. În dimineața zilei, Președinția de la Chișinău a emis un comunicat în care explică cum s-a întâmplat că unul dintre figuranții dosarului a ajuns să fie grațiat de președinta Maia Sandu. Înainte de arestarea în Rusia, Nicolae Șepeli nu a avut antecedente penale. Acesta a fost ademenit într-o rețea de traficanți de droguri, cazul lui fiind calificat internațional drept victimă a traficului de ființe umane, statut confirmat inclusiv de organizația La Strada. Președinția anunță că realizează verificări „pentru a îmbunătăți mecanismele de verificare și prevenire pe viitor a unor astfel de situații”.

- Forțele de ordine din Republica Moldova și Ucraina au desconspirat o rețea care pregătea atentate și asasinate la comandă pe teritoriul Ucrainei. Cel puțin 10 persoane au fost reținute, inclusiv la Chișinău. Țintele erau jurnaliști și militari importanți, iar indicațiile veneau de la Moscova. Cât plăteau rușii și cum funcționa rețeaua ne explică jurnalistul Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Cazul „asasinatelor la comandă” a explodat rapid pe rețelele sociale. Pentru mulți în Moldova cazul readuce în prim-plan o problemă mai veche: cât de transparente sunt mecanismele de clemență ale statului. Liliana Barbăroșie s-a uitat peste reacțiile din presă și de pe rețele de socializare.

- Intrăm în săptămâna care acum patru ani ne-a schimbat complet viețile și viitorul – patru ani de când Federația Rusă a atacat Ucraina. Invitatul de astăzi este fostul deputat de la Chișinău, analistul politic Oazu Nantoi, cu care a stat de vorbă Liliana Barbăroșie.

- Satului Feștelița din raionul Ștefan Vodă este prima localitate din Republica Moldova care a demonstrat că independența energetică este posibilă la nivel rural. Printr-un proiect ambițios finanțat de Uniunea Europeană, Feștelița s-a transformat într-un model de eficiență: de la grădinițe încălzite cu biomasă, până la un parc fotovoltaic care aduce venituri la bugetul local. Povestea de succes de la Feștelița vă este prezentată de Veronica Gherbovețchi, care a stat de vorbă cu primarul din localitate, Nicolae Tudoreanu, dar și și cu directoarea grădiniței, Liuba Vozian.

- O delegație a Comitetului pentru afaceri externe din Seimasul Lituania efectuează, în perioada 23–25 februarie, o vizită în Republica Moldova.

- Agricultorii din Republica Moldova pot beneficia de granturi de până la 50 mii de euro din partea UE pentru inițiative de cooperare în domeniul producerii și valorificării semințelor.

- Mii de elevi din Republica Moldova s-au implicat în campania „O scrisoare ține loc de îmbrățișare”, pentru a transmite mesaje de solidaritate copiilor din Ucraina.

O delegație a Comitetului pentru afaceri externe din Seimasul Lituania efectuează o vizită în Republica Moldova. Parlamentarii lituanieni vor avea întrevederi cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, alți oficiali de la Chișinău. Agenda vizitei include schimburi de opinii privind cooperarea parlamentară, parcursul european al Republicii Moldova, oportunitățile de extindere a parteneriatului bilateral în diverse domenii.

***

Agricultorii din Republica Moldova pot beneficia de granturi de până la 50 mii de euro pentru inițiative de cooperare în domeniul producerii și valorificării semințelor. Programul are un buget total de 250.000 de euro și este finanțat de Uniunea Europeană, transmite Moldpres.

Sprijinul este destinat grupurilor de producători sau parteneriatelor care își propun să dezvolte proiecte comune pe întreg lanțul valoric al sectorului semincer, de la producere și multiplicare până la procesare și comercializare pe piață.

***

Mii de elevi din Republică Moldova s-au implicat în campania „O scrisoare ține loc de îmbrățișare”, inițiată de Ministerul Educației de la Chișinău, pentru a transmite mesaje de solidaritate, curaj și speranță copiilor din Ucraina. Scrisorile redactate de elevi urmează să fie transmise destinatarilor prin intermediul Ambasadei Ucrainei în Republica Moldova. Inițiativa a fost concepută pentru a oferi copiilor afectați de războiul din Ucraina un semn de apropiere, sprijin moral și empatie din partea colegilor lor din Republica Moldova.  

***

Drumurile din rețeaua rutieră națională sunt practicabile în această dimineață pe întreg teritoriul Republicii Moldova, după intervenții desfășurate în ultimele 12 ore, după ninsorile abundente din weekend.

Meteorologii anunță că, pe parcursul zilei de luni, cerul va fi variabil, iar local vor cădea precipitații slabe. Temperaturile vor indica o ușoară încălzire, totuși minimele nocturne rămân negative, între −10 și −4 grade.

Înainte de a arunca haine sau perechea aia de adidași care ți-au plăcut mult, gândește-te dacă sunt, într-adevăr, un caz terminal. Poate au nevoie doar de un petic sau de o cusătură...

Tot mai mulți români redescoperă croitoriile și atelierele de reparații, întrucât produsele reparate își pot dubla, practic, viața, iar ție îți pot proteja portofelul pe termen lung. 

În plus, dreptul la reparație este astăzi prevăzut de legislația UE și garantează consumatorilor posibilitatea de a-și repara bunurile mai accesibil și mai ieftin, inclusiv după expirarea garanției, reducând deșeurile și sprijinind economia circulară. 

Așa că dă o nouă șansă papucilor și hainelor și caută pe Maps croitoriile și cizmăriile din cartierul tău, înainte de a cumpăra ceva nou!

Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, spune într-un interviu la RFI că ”furia oamenilor a devenit aproape ură” la adresa autorităților, din cauza majorărilor de taxe și impozite. Social-democratul le cere în același timp colegilor de partid să nu-l mai critice pe premierul Ilie Bolojan.

Constantin Toma, despre taxe și impozite: ”Furia la propriu este foarte mare, a devenit aproape ură. Să vedeți ce-i pe rețele, la orice primar, nu numai la primarul Toma, că suntem vinovați. E un vinovat central, dar e prea departe, mă refer la Ilie Bolojan, dar vinovatul de serviciu, care este acolo în fiecare UAT din România, este primarul și bineînțeles că primarul acum este cel care trebuie să răspundă de ce s-a întâmplat la București”.

Despre reducerea de cheltuieli din administrație: ”Mi se pare puțin. 10% din tăierile care se fac la nivelul bugetar, la nivel central și local, este puțin, față de cât are nevoie România acum. Ați văzut că doar s-a dat un prim semnal, s-a redus povestea aia cu magistrații, cu justiția, cu creșterea vârstei de pensionare și reducerea pensiei și deja am scăzut cu șase puncte procentuale dobânda la care ne împrumutăm. Deci trebuie să arătăm din ce în ce mai bine în fața Comisiei Europene, în fața băncilor care ne împrumută”.

Despre PSD: ”Din păcate, de vreo șase luni de zile, jucăm alba-neagra cu reducerile astea din zona bugetară (...). Dacă nu ne liniștim și domnul Grindeanu și domnul Ciolacu și cei care mai bagă bățul prin gard așa, o să avem probleme. Haideți să stăm liniștiți, să nu-l mai atacăm atât pe Ilie Bolojan, deocamdată își face treaba și are deja primele rezultate bune și e bine pentru toată lumea, pentru această țară. PSD prin această atitudine, pierde în continuare mulți aderenți, care probabil se duc la AUR, oamenii nu sunt proști”.

Jurnal de știri

Politica barierelor comerciale, considerată esențială de către președintele Donald Trump, este din nou sub semnul necunoscutului. Vineri, 20 februarie a.c., Curtea Supremă a SUA a hotărât că președintele american și-a depășit autoritatea atunci când a decis impunerea unor tarife statelor terțe pe baza unei legi din anul 1977.

Toate tarifele introduse sub pretextul unei stări de urgență sunt considerate ilegale și deci anulate. Instanța nu condamnă principiul introducerii de tarife vamale, ci doar utilizarea unei baze juridice inadecvate.

Reacția lui Trump a fost ca de obicei vehementă, dar complet nefolositoare în context. Singurul fapt concret a fost anunțul introducerii unor noi tarife vamale de 10% pentru toate statele lumii. Noile tarife vor intra în vigoare în data de 24 februarie a.c. și se vor baza pe o altă lege decât cea contestată de Curtea Supremă.

După o zi, în binecunoscutul stil, Donald Trump a semnat un decret pentru tarife mai mari, adică 15%, în loc de 10%. De data aceasta, președintele american își bazează decizia pe o lege a comerțului exterior din anul 1974 care permite măsuri corective temporare în cazul unui dezechilibru al balanței de plăți.

Să reamintim că anul trecut a fost o adevărată telenovelă a taxelor vamale. În ceea ce privește Uniunea Europeană, Trump anunțase inițial taxe de 30%, dar în august 2025, după negocieri, tariful aplicat s-a redus la jumătate, adică la 15%, în anumite condiții.

Cel mai interesant este că importatorii care au plătit deja taxele vamale aplicate din august 2025 pot solicita rambursarea de la statul american a sumelor plătite, care ar putea ajunge până la aproximativ 175 miliarde de dolari. Desigur, nu trebuie exclusă nici varianta în care rambursările să facă obiectul unor acțiuni în instanță, ceea ce ar putea dura între trei și cinci ani.

Decizia justiției americane s-a bazat pe faptul că legea pe care a folosit-o președintele american nu îl autorizează să impună tarife vamale. Președintele Curții Supreme a explicat că pe baza a două cuvinte din lege, „reglementează” și „import”, președintele Trump a revendicat puterea independentă de a impune tarifele pentru importurile din orice țară, la orice produs, la orice preț și pe orice perioadă de timp. Este o abordare excesivă din punct de vedere legal.

Dar, tarifele aplicate unor sectoare economice, pe baza altor legi, cum sunt de exemplu, taxele la oțel și aluminiu, rămân valabile și legale. Experții arată că există variante juridice pe care le poate utiliza administrația americană, dar, pentru a găsi soluții în sistemul legislativ, este nevoie de o aplicare coerentă a prevederilor legale. De exemplu, tarifele anunțate de Donald Trump pot fi impuse doar pentru o perioadă de 150 de zile fără votul Congresului și fără să se aplice un tratament discriminatoriu diferitelor țări.

Dacă taxele vamale vor rămâne la 15%, statele europene vor fi dezavantajate, pentru că actualul acord include derogări care se referă la aplicarea unei cote de 10% pentru o serie de produse. În același timp, China ar fi avantajată pentru că în acest moment importurile din această țară sunt taxate cu o cotă mai mare de 15%.

De asemenea, președintele american a anunțat că va lansa mai multe anchete în temeiul legislației, mai restrictive, pe care a aplicat-o în primul său mandat pentru a impune tarife vamale mărfurilor chinezești. Deocamdată, Trump nu a specificat care vor fi statele sau domeniile vizate. Totodată, Parlamentul European a pus în așteptare ratificarea acordului cu SUA până la noi clarificări și eventual noi idei ale lui Donald Trump.

Președintele american nu renunță la ambiția de a suprataxa mărfurile din import. Acum, însă, din punctul de vedere al legislației americane, lucrurile s-au complicat. În același timp, partenerii comerciali ai SUA așteaptă să se lămurească până unde merge președintele Trump.

Criza de personal și plecările masive din sistem, anunțate de CSM, sunt teme false. Principala problemă e subfinanțarea Justiției de către liderii politici cu scopul de a lungi procesele și de a scăpa de eventualele dosare de corupție prin prescripție, scrie jurnalistul Emilian Isăilă în Spotmedia.ro

”Decizia CCR din data de 18 februarie a provocat furia judecătoarei Lia Savonea, care s-a prezentat, mereu, în fața magistraților ca apărătoarea privilegiilor lor. Decizia va avea efecte importante în interiorul sistemului de justiție.

Curtea Constituțională a respins, cu majoritate de voturi, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție... și a constatat că... legea, în ansamblul său, e constituțională în raport cu criticile formulate.

Curtea Constituțională a României, decizie 18 februarie

Odată cu reducerea pensiilor speciale e nevoie de o adevărată reformă instituțională care să scoată Justiția de sub controlul politic într-o măsură cât mai mare.

De asemenea, e nevoie de reținere din partea liderilor politici în ce privește amestecul în procese și lansarea a tot felul de inginerii legislative prin care să-și protejeze interesele de posibilele acțiuni ale magistraților”, mai scrie Spotmedia.

Cum a zăcut doi ani în camera preliminară dosarul ”Las Vegas”, al unor clanuri celebre acuzate de violențe, șantaj și grup infracțional / Curtea de Apel București a restituit dosarul la DIICOT

Juriști: Cel mai probabil faptele se prescriu înainte de o sentință finală. scrie info sud-est.ro

Dosarul ”Las Vegas”, lanțul de cazinouri care și-ar fi împărțit profitul cu frații Andrew și Tristan Tate, s-a aflat în camera preliminară, la Curtea de Apel București (CAB), din noiembrie 2023 până în 11 februarie 2026, în locul celor 60 de zile prevăzute de lege. Altfel spus, după mai bine de doi ani, judecata propriu-zisă în această speță încă nu a început, arată o analiză Info Sud-Est și G4Media.

Dosarul în care DIICOT acuză o rețea de clanuri de șantaj, loviri, alte violențe și constituire de grup infracțional organizat a fost restituit procurorilor de către un complet al Curții de Apel București după doi ani de amânări ale cauzei și alte pronunțări privind judecata. Inculpații au ridicat excepții și s-au arătat nemulțumiți de cum a fost întocmit rechizitoriul, iar CAB le-a dat dreptate parțial, în ce privește acuzația de grup infracțional organizat, cea mai gravă din tot dosarul și care vizează mare parte dintre inculpați.

Contestațiile DIICOT, dar și ale unor inculpați privind decizia CAB, s-au judecat alte patru luni la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) condusă de Lia Savonea. Aproape toate acuzațiile din dosar se prescriu în aproximativ 3-4 ani, au explicat juriștii consultați de G4Media, în condițiile în care nu a început încă nici măcar judecata pe fond. Ba mai mult, dosarul a fost restituit între timp la DIICOT, printr-o decizie definitivă a Curții Supreme. Practic, e puțin probabil să nu fie invocată prescripția pentru mai multe fapte până la o sentință definitivă, indiferent care ar fi ea, mai spun specialiștii consultați de reporteri.

Indemnizația pentru doctorat, tăiată la jumătate. Reacție dură din mediul academic împotriva Guvernului, dar și a tăcerii profesorale (contributors.ro)

Când un titlu academic devine monedă de schimb și comunitatea profesională tace, atunci e doar o chestiune de timp până când valoarea lui se prăbușește, explică într-un articol de opinie Dorin Dobrincu, cercetător la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași. El critică Guvernul, dar scoate în evidență și comoditatea mediului academic, care a tăcut de multe ori în fața imposturii.

Reacția din Contributors a cercetătorului vine în contextul în care Guvernul vrea să taie la jumătate, adică la 500 lei brut pe lună, indemnizația pentru titlul de doctor. 

După ce ministrul Sănătății Rogobete a panicat oamenii pe Facebook anunțând mobilizarea a 6 spitale pentru un avion care s-a întors pe Otopeni, putem anunța că Rogobete nu va mai fi ministru. Și că toți vom muri. Ambele nu acum, la un moment dat, scrie Cătălin Tolontan pe hotnews.ro:

Într-un act prin care a vrut să semnaleze că lucrează, Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a informat duminică seară în două postări tip breaking news pe Facebook că „a implicat” 6 spitale „pentru a preveni o situație critică” în cazul unui avion al companiei HiSky, după ce aeronava anunțase că revine la București. Intervenția ministrului a panicat, prin bizarerie și venind de la cineva care nu discută situații aviatice, dar e responsabil de îngrijirea medicală la nivelul României.

Ministrul Rogobete spune că a acționat bine în cazul anunțurilor pe Facebook despre avionul HiSky: „Asta înseamnă organizare și coordonare din timp, nu improvizație. Asta înseamnă responsabilitate”