Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Discutăm astăzi cu liberalul Paul Moldovan, primar al sectorului 6 al Capitalei, despre proiectul de regenerare urbană a României după multilarea din perioada comunistă, un adevărat proiect geopolitic...

Tudor Chirilă și regizorul Radu Potcoavă vorbesc la Art Cultura despre filmul ”Kîzîm”

După aproape o jumătate de veac, senzaționalul norvegian Johannes Klaebo a spulberat recordul medaliilor cucerite la o singură ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă. Cu 6 titluri, Klaebo a făcut uitate cele 5 medalii de aur câștigate de patinatorul american, Eric Heiden, la Calgary 1980. Tudor Furdui face un portret al vedetei Jocurilor de la Milano Cortina încheiate ieri.

Johannes Klaebo este regele Olimpului. Norvegianul a încheiat probele masculine de schi fond cu o a 6-a medalie de aur ca să stabilească recordul celor mai multe medalii de aur deținute de un singur sportiv la o ediţie a Jocurilor Olimpice de Iarnă. Ultimul triumf, cel din cursa de 50 de kilometri cu start în masă, a spulberat recordul de aproape 50 de ani stabilit de patinatorul american de viteză Eric Heiden, care a câștigat cinci medalii de aur la Jocurile Olimpice de la Lake Placid, din 1980. De menționat este faptul că toate victoriile americanului de acum 46 de ani, au fost în curse individuale, iar două dintre cele ale norvegianului de acum au venit în probe pe echipe, astfel încât recordul patinatorului de viteză american este, încă, intangibil.

11 medalii de aur în total pentru Klaebo

Dacă ar fi fost o țară, Klaebo s-ar fi clasat el singur în clasamentul pe medalii de aur înaintea unor țări cu tradiție în sporturile de iarnă cum ar fi Austria, Japonia, China sau Canada. Klaebo și-a extins la 11 recordul pentru cele mai multe medalii de aur la Jocurile Olimpice de iarnă din carieră, adunate la trei ediţii ale Jocurilor. Cu 10 zile în urmă, el a doborât borna de 8 medalii cucerite de compatrioţii lui, legendarii Dahlie, Bjorndalen și Bjorgen. Ca să facem o comparație cu Jocurile de vară, Klaebo deține al doilea cel mai mare număr de medalii de aur olimpice după înotătorul american Michael Phelps, posesorul a 23 de titluri între 2004 și 2016. 

Proba de 50km este maratonul schiului fond

Ultima sa medalie a fost obținută în proba de 50 km, considerată maratonul schiului fond. Klaebo era clar favorit după ce s-a impus la Mondialele de anul trecut organizate chiar în orașul în care a crescut Trondheim. De obicei, nici o cursă nu seamănă cu cealaltă, dar nu și pentru Klaebo, omul care termină întotdeauna primul. A topit cei 50 de km în 2 ore și 7 minute demonstrând încă o dată că este jupânul curselor de schi fond. 

"E greu să îmi găsesc cuvintele. Este incredibil ceea ce am reușit. Sunt multe sacrificii, însă dacă începi să le simți ca pe niște poveri, cred că e momentul să cauți altceva de făcut. Există alegeri importante, iar anul acesta am făcut toate alegerile potrivite. Chiar dacă am avut emoții la unele concursuri, încă simt că e o plăcere să concurez și abia aștept să intru pe traseu și să lupt pentru medalii. Am o familie și o logodnică care mă susțin enorm, iar împreună luăm deciziile corecte. Rezultatul? Șase medalii de aur", a declarat Klaebo după ce a reușit imposibilul.

Când îi vezi eleganța pe schiuri și cât de ușor alunecă, gândul te duce la Roger Federer, cel care atunci când era pe teren nu dădea niciodată impresia că forțează. Paralelele cu tenisul pot continua. Klaebo este un fel de Nadal, cel care s-a impus de 14 ori la Rolland Garos. De fapt, Klaebo e un fel de Nadal al zăpezii în stilul lui Federer.

Un tenismen chiar l-a felicitat pe Klaebo. Nu este vorba de Nadal sau Federer ci de un alt monstru al recordurilor care nu vor putea fi egalate vreodată : Novak Djokovici.

Sârbul a fost extrem de conectat la ce s-a întâmplat la Milano Cortina, el fiind în tribune la numeroase probe, inclusiv la finala pe echipe de la patinaj, unde a fost uluit de săriturile lui Ilia Malînin. Djokovici a salutat a 6-a medalie obținută de Klaebo prin 6 cuvinte: “Absolut uimitor. Efort și realizări fenomenale”, a scris sârbul pe contul său de Instagram.

Sârbul are dreptate. Johanes Hoesflot Klaebo, acesta fiind numele complet al norvegianului de 29 de ani, a scris istorie la Val di Fiemme. A câștigat toate cele 6 probe de schi fond de la Milano Cortina: schiatlon, sprint, 10 km, ștafetă, sprint pe echipe și 50 km. Zeul Klaebo nu vrea să se oprească aici. Va participa și la Jocurile Olimpice din Franța de peste patru ani.

Suntem aproape de împlinirea patru ani de la declanșarea de către Rusia invaziei pe scară largă împotriva Ucrainei. Se va întâmpla marți, 24 februarie. Iar Uniunea Europeană are de rezolvat o problemă complicată pentru a  putea finanța în continuare efortul de război al țării atacate. Problema se numește Ungaria.

Împrumutul de 90 de miliarde de euro, aprobat de UE pentru Ucraina, este în pericol, ceea ce ar pune Kievul într-o situație financiară foarte complicată începând din aprilie. Aceasta, după ce Budapesta a amenințat vineri că va bloca acordul până când fluxul de petrol rusesc prin conducta Drujba va fi reluat.

Ambasadorii UE urmau să dea aprobarea finală pentru împrumut înainte de marți, ziua care marchează împlinirea a patru ani de la invazia Rusiei în Ucraina. Dar, ca în atâtea alte rânduri, veto-ul Ungariei ține lucrurile blocate.

Ungaria, alături de Slovacia, sunt ultimele țări ale UE care se aprovizionează cu petrol din Rusia, prin conducta Drujba, datând din epoca sovietică. De la sfârșitul lunii ianuarie, fluxurile au fost perturbate. Kievul pune aceasta pe seama atacurilor rusești care au deteriorat echipamente cheie.

Efectele încep să se facă simțite pe piața ungară.

Orbán, care în aprilie se va confrunta cu un scrutin legislativ ce se anunță problematic, acuză Ucraina că generează în mod intenționat o criză a petrolului în Ungaria, în cooperare cu Comisia Europeană. Potrivit premierului ungar, scopul ar fi schimbarea puterii la Budapesta, după alegerile din această primăvară.

De partea sa, Kievul respinge aceste afirmații, argumentând că atacurile rusești sunt cele care au deteriorat infrastructura energetică.

Ministerul ucrainean de externe a condamnat sâmbătă ceea ce descris drept „ultimatumuri și șantaj” din partea Ungariei și Slovaciei. Budapesta și Bratislava, unde se află guverne favorabile Rusiei, au amenințat că vor opri furnizarea de energie electrică către Ucraina dacă Kievul nu reia fluxurile de petrol rusesc.

Și aceasta într-o perioadă în care Ucraina se confruntă cu o criză majoră a energiei, în urma atacurilor rusești. Kievul vorbește despre transformarea de către Rusia a energiei în armă, o armă cu care, iată, amenință acum și cele două țări central-europene, Ungaria și Slovacia.

Potrivit părții ucrainene, prim-ministrul Viktor Orbán încearcă să transforme sentimentul anti-Ucraina în armă înaintea unor alegeri cheie în care riscă să piardă puterea după mai bine de 15 ani.

După cum relatează Euractiv, ambasada Ucrainei la UE a sugerat într-o scrisoare adresată Comisiei Europene să continue furnizarea de petrol Slovaciei și Ungariei „fie prin sistemul de transport al petrolului din Ucraina, fie printr-o rută maritimă”.

Iar Politico transmite că la începutul acestei săptămâni, Comisia Europeană a convocat o reuniune de urgență pentru a soluționa disputa privind conducta Drujba.

Grupul de coordonare petrolieră al UE, care reunește reprezentanți ai tuturor statelor membre, dar nu și ai Ucrainei, se întrunește miercuri, în timp ce Bruxelles-ul îndemnă la calm.

Un purtător de cuvânt al Comisiei a afirmat vineri că nu se observă vreo urgență pe termen scurt. Atât Ungaria, cât și Slovacia au menținut stocurile petroliere de rezervă pentru un consum de nouăzeci de zile.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Se împlinesc marți patru ani de la declanșarea invaziei pe scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei. Patru ani de rezistență eroică a ucrainenilor. Patru ani în care Rusia nu și-a atins obiectivele, notează presa internațională.

”După 4 ani de război purtat de Rusia în Ucraina, pacea este încă greu de întrevăzut, în ciuda eforturilor SUA”, transmite ABC News.

”Când invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia a depășit 1.418 zile luna trecută, de fapt a depășit oficial o etapă istorică - același interval de timp necesar Moscovei pentru a învinge Germania nazistă în al Doilea Război Mondial”.

CNN amintește cum Vladimir Putin, omul forte al Kremlinului, își dezvoltase deja înainte de 2022 o tendință spre utilizarea forței.

”Războaiele lui Putin în Cecenia, Georgia și Siria, precum și acțiunile militare din Crimeea și estul Ucrainei, i-au adus succesul la un cost relativ mic.

Dar invadarea celei de-a doua țări ca mărime din Europa, după Rusia însăși, era o perspectivă potențial catastrofală care, cu siguranță, ar fi trebuit să-l pună pe gânduri pe un strateg rece precum Putin.

Se pare că nu”.

The New York Times  consideră că acum, Ucraina a depășit un punct fără întoarcere.

”Kievul este obosit. În cea mai mare parte a celor patru ani, capitala a insistat să își mențină sau să își restabilească viața urbană vibrantă obișnuită.

Teatrele au funcționat, la fel ca și galeriile de artă și muzeele (deși colecțiile permanente au fost depozitate în locații sigure); universitățile și școlile secundare au continuat instruirea cu prezență fizică; bicicletele și trotinetele electrice au fost bine întreținute; metroul a continuat să funcționeze; iar calea ferată a deservit orașul ca un ceasornic.

Calea ferată, în special, a devenit un simbol al invincibilității sau, literalmente, al caracterului indestructibil”.

RTE, televiziunea publică irlandeză, nu uită că invazia a creat o criză umanitară masivă, forțând milioane de ucraineni, în mare parte femei și copii, să fugă spre vest pentru a se adăposti.

Încercarea Rusiei de a înlătura rapid guvernul ucrainean a eșuat, dar scopul său rămâne același - de a crea un stat ucrainean slăbit, unul pe care Moscova să îl poată controla și pe care să îl împiedice să se integreze mai strâns cu Occidentul.

Această iarnă a fost cea mai grea din războiul de până acum pentru ucraineni, infrastructura energetică a țării fiind afectată de atacurile cu drone și rachete rusești.

Penele de curent și încălzire rezultate au însemnat că milioane de ucraineni au fost nevoiți să îndure temperaturi de îngheț în casele lor.

Iar Deutsche Welle  este de părere că ”unul dintre cei mai importanți factori care întăresc rezistența oamenilor este conștientizarea faptului că războiul Rusiei este unul existențial. Pentru ucraineni, războiul nu este doar despre dreptate, ci despre simpla supraviețuire”.

Jurnal de știri

Viitorul rezonează uneori cu paradigme pierdute în noaptea timpurilor. Acum 2 800 de ani, în vechile scrieri hinduiste, ni se povestește despre Maya, un fel de val cosmic tras peste ochii noștri care ne împiedică să vedem adevărata realitate guvernată de principiul divin. Maya este o iluzie, este o păcăleală a minții noastre care ne face să credem că înțelegem adevărata esență a realității.

Cam asta se întâmplă astăzi cu inteligența artificială. Toată lumea vorbește despre AI și s-a creat un fenomen de hype care stă ca un val pe ochii noștri și ne împiedică să vedem ce se întâmplă cu adevărat în realitate. Credința noastră că am înțeles ce e cu AI se transformă în Maya, în iluzia care nu ne lasă să vedem ce e dedesubtul aparențelor.

Sunt însă oameni care văd dincolo de Maya și sunt mai aproape de adevărul ascuns în tehnologie. Am invitat astăzi la « Noi venim din viitor » pe unul dintre ei. Are un master în inteligență artificială la Amsterdam și un doctorat la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.

Oliviu Matei nu doar a învățat despre AI și tehnologie, ci pune și în practică ce știe. Este antreprenor implicat în mai multe business-uri de succes. A fondat compania de cercetare și dezvoltare de software Holisun și dă mai departe ce a învățat din experiențele sale ca profesor la Universitatea de Nord de la Baia Mare.

Mai multe despre el și proiectele lui puteți afla la adresa: holisun.com

Din Iași îl avem ca invitat pe Hamza El Khaier, student la medicină la Universitatea Grigore T. Popa și președinte al Asociației Medicale a Studenților Francofoni din Iași.

Vom discuta despre studiile de medicină, sănătate, dar și despre cea de-a doua ediție a Congresului Internațional Francofon pentru studenți și tineri medici, Médicis 2026. Evenimentul va avea loc în perioada 25-29 martie la Iași.

 „Ne propunem ca în martie să venim cu proiecte de legi”, este orizontul de timp creionat de seful guvernului. Este vizata in special cresterea varstei de pensionare. Va fi reglementata și posibilitatea cumulării pensiei cu salariul. Daca va fi si acesta un pariu castigat sau devine unul mult prea riscant, incercam sa ne lamurim in aceasta seara. 

Este concluzia vizitei de aproape 24 de ore a președintelui la Washington, la reuniunea Consiliului pentru Pace. De la Paris sunt semne de nemultumire. Ministrul francez de Externe Jean-Noël Barrot consideră că ”Comisia Europeană n-ar fi trebuit să asiste la intalnirile initiate de Donald Trump. Comisia a mandatat-o pe una dintre vicepreşedintele sale să se ducă la Washington pentru a discuta exclusiv despre reconstrucţia Fâşiei Gaza.

Într-o anchetă comună, sapte suspecţi au fost arestaţi în Ucraina si trei în R.Moldova, inclusiv coordonatorul grupului. Au fost facute 20 de percheziţii. Bani, armament, explozivi şi mijloace de comunicare au fost confiscate, Potrivit anchetatorilor, Rusia promitea să plătească până la 100.000 de dolari pe contract. 

România are un cadru legislativ care interzice discriminarea și promovează egalitatea de șanse. Există strategii naționale, proiecte europene pentru sustinerea comunitatii și, totuși, decalajele persistă. Colegul meu, Vasile Damian v-a pregatit un interviu, mai tarziu in 40 de minute. 

În România există peste 900 000 de persoane cu dizabilități, iar foarte puțini dintre aceștia ies din casă... și nu doar pentru că nu s-ar putea deplasa... Asociația Caiac Smile le dă o șansă de a face mișcare în natură și reușește astfel, de multe ori, să transforme dizabilitățile în abilități!

Invitatul emisiunii speciale de astăzi, realizată la Arena Platoș din Semenic, este Ionuț Stancovici, președintele asociației Caiac Smile.