Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Zilele trecute, președintele american scria pe rețeaua sa socială, vizibil satisfăcut, că deficitul comercial al SUA a scăzut cu 78% datorită tarifelor vamale. Donald Trump face și o predicție și anume că anul acesta balanța comercială americană va fi în teritoriul pozitiv, fapt ce nu s-a mai întâmplat în ultimele decenii.

Numai că datele publicate ieri de Departamentul de Comerț al SUA îl contrazic flagrant pe Donald Trump. Respectiv, anul trecut, deficitul comercial de bunuri al SUA a fost la o valoare record de 1.241 miliarde de dolari, cel mai mare nivel după anul 1960.

În mod tradițional, economia americană are excedent la capitolul servicii, dar chiar și în această situație balanța comercială de bunuri și servicii a înregistrat tot deficit, mai mic (901 miliarde de dolari), dar deficit.

În ciuda impunerii tarifelor vamale pentru toate statele lumii, în ciuda acordurilor încheiate cu diverse țări, importurile în SUA au crescut anul trecut mai mult decât exporturile. Și atunci, se pune întrebarea: la ce au folosit tarifele vamale impuse de SUA, tarife care au întors pe dos economia globală? Cifrele ne dau răspunsul și anume taxele vamale nu au ajutat cu nimic pentru echilibrarea comerțului internațional al SUA.

Așadar, importurile de bunuri au crescut anul trecut cu 143 miliarde față de anul precedent atingând un vârf de 3.440 miliarde de dolari. Cele mai cumpărate mărfuri din import au fost semiconductorii, în valoare de aproximativ 500 miliarde de dolari, computerele (218 miliarde) și accesorile acestora (143 miliarde) plus echipamente de telecomunicații (114 miliarde de dolari). O evoluție care atrage atenția este scăderea valorică a importurilor de automobile de la 213 miliarde de dolari, în anul 2024, la 179 miliarde de dolari, anul trecut.

În ceea ce privește exporturile americane, valoarea bunurilor a crescut față de anul precedent cu 4,7% până la aproximativ 2.200 de miliarde de dolari. Principalele bunuri de export americane au fost țițeiul și gazele naturale, dar și produsele chimice și cele farmaceutice, urmate de computere, aeronave și semiconductori. În total, exporturile de bunuri au ajuns anul trecut la aproximativ 2.200 de miliarde de dolari, iar cele de servicii la 1.235 miliarde de dolari.

Referitor la distribuția geografică a schimburilor comerciale internaționale, Uniunea Europeană, China și Mexic sunt zonele cu care deficitul comercial american a înregistrat cele mai mari valori. Se poate constata că de fapt nu s-a schimbat nimic în comparație cu momentul impunerii noilor taxe vamale. Podiumul este completat de Vietnam și Taiwan, care nici ele nu sunt noutăți în materie.

De exemplu, Uniunea Europeană a înregistrat excedent comercial cu SUA de 220 miliarde de euro, într-o ușoară scădere față de anul precedent. Vârfurile de lance europene sunt Germania, cu un excedent de 73 miliarde de euro, Franța cu 18 miliarde și Italia cu 30 miliarde de dolari.

O îmbunătățire vizibilă în scăderea deficitului este în relația cu China: de la 300 miliarde de dolari, în 2024, la numai 202 miliarde, anul trecut. Dar, un furnizor important de semiconductori, cum este Taiwanul, înregistrează un excedent comercial de aproximativ 147 de miliarde de dolari.

În ceea ce privește deficitul comercial al SUA, Mexicul și Canada au avut traiectorii diferite: pentru Canada a scăzut semnificativ, iar pentru Mexic a crescut.

Cu alte cuvinte, taxele vamale impuse de Donald Trump nu au îmbunătățit vizibil balanța comercială, chiar dimpotrivă deficitul a devenit mai mare. Taxele vamale au fost plătite de importatori și apoi au fost incluse în prețul produsului, aceasta este concluzia unei analize publicată recent de Rezerva Federală americană. Deci, consumatorii americani au achitat nota de plată a exceselor vamale ale președintelui american.

 Fratele regelui Charles, Andrew Mountbatten-Windsor a fost arestat, suspectat de conduită ilegală într-o funcţie publică. El este acuzat ca ar fi transmis documente fostului infractor sexual condamnat Jeffrey Epstein. Monarhul britanic spune că a aflat cu „profundă îngrijorare” despre arestarea fratelui său mai mic si considera că „legea trebuie să-și urmeze cursul”.

Nicuşor Dan, va avea o intervenţie la reuniunea inaugurală a Consiliului Păcii. Romania are calitatea de observator. Cele mai multe state occidentale europene nu si-au trimis reprezentanti la Washington. 

Vorbim mai tarziu si despre o operațiune Moldova - Ucraina într-un caz de tentativă de lichidare a unor oficiali ucraineni, operatiune coordonată de serviciile speciale ruse.

Iar Emmanuel Macron a inaugurat la New Delhi Centrul Franco-Indian pentru Inteligență Artificială. Liderul francez se află în India pentru o vizită de trei zile axată pe noile tehnologii  și vânzări de armament.  

Jurnal de știri

Textilele pot căpăta o a doua viață prin afaceri sociale.

Inițiative precum Atelierul de Pânză sau ReMesh transformă bannere publicitare, textile uzate și plase industriale în sacoșe, accesorii și obiecte decorative, oferind în același timp locuri de muncă persoanelor din medii vulnerabile. 

Industria textilă generează cantități masive de deșeuri, aproximativ 85% din textilele post-consum ajungând la gropile de gunoi sau incinerate, în ciuda faptului că 95% pot fi reciclate sau refolosite.  

Alege produse realizate din materiale refolosite și donează textilele curate către astfel de inițiative.

Citeste siColectarea separată a deşeurilor textile devine obligatorie

Poliția moldoveană anunță în această dimineață operațiuni comune cu Ucraina într-un caz de organizare a unor asasinate la comandă ținta cărora ar fi fost persoane publice din Ucraina, asasinate coordonate de Rusia.

- Republica Moldova este în centrul atenției serviciilor de securitate rusești. Au fost mai multe incidente de securitate legate de Chișinău. Ultimul este straniu și implică un tren din Polonia, care transporta petrol spre Ucraina. Ni-l explică jurnalistul Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Și Republica Moldova are parte de o iarnă adevărată în acest an – deja de o lună codurile galbene și portocalii de ger, vreme rea, ceață, ninsori sau polei dau de cap autorităților, dar și oamenilor de rând. Ultimul episod a adus din nou căderi de curent, drumuri închise și suprasolicitarea serviciilor de urgență. O corespondență semnată de Valeria Vițu.

- Peste 70 la sută din turiștii care vin în Republica Moldova sunt din România. Operatorii de turism și cramele de peste Prut și-au promovat oferta la târgul de turism din București. Cu ce oferte au venit operatorii din Republica Moldova discutăm cu invitata de astăzi Moldova Zoom, Irina Popa Ladaniuc, șefa secției promovarea turismului din cadrul Primăriei Chișinău. Cele mai căutate atracții sunt Chișinăul, complexul Orheiul Vechi, cramele și vinăriile.

- Colegii noștri din Bălți v-au pregătit un reportaj din cel mai mic oraș din Republica Moldova. Orașul Frunze are doar 600 de locuitori.

- O nouă tranșă, în valoare de aproximativ 170 de milioane de euro, din Planul de Creștere pentru Moldova, va fi acordată de Uniunea Europeană în luna martie.

- Organizatorii unor call-centre de fraudă, care au prejudiciat cetățeni români cu peste un milion de lei, au fost reținuți în cadrul unei operațiuni comune între Republica Moldova și România.

O nouă tranșă, în valoare de aproximativ 170 de milioane de euro, din Planul de Creștere pentru Moldova, va fi acordată de Uniunea Europeană în luna martie. Dacă vor fi îndeplinite toate condițiile stabilite de partenerii europeni, în septembrie Republica Moldova ar putea primi alte 145 de milioane, anunță Ministerul Finanțelor.

Uniunea Europeană va oferi în total 1,9 miliarde de euro prin Planul de Creștere pentru Moldova pentru perioada 2025-2027, dintre care 1,5 miliarde sub formă de împrumut și 400 de milioane sub formă de grant.

Anul trecut, UE a transferat aproximativ 300 milioane de euro din acest plan, fonduri destinate proiectelor de infrastructură.

***

Organizatorii unor call centre de fraudă, care au prejudiciat cetățeni români cu peste un milion de lei, au fost reținuți în cadrul unei operațiuni comune între R. Moldova și România, sub egida Eurojust și Europol, anunță Inspectoratului General al Poliției de la Chișinău.

Investigațiile din cadrul cauzei penale inițiate în iulie 2025 au scos la iveală o grupare criminală organizată care activa la Chișinău, specializată în escrocherii prin investiții fictive în servicii financiare și criptomonede.

„Sub pretextul unor câștiguri rapide și substanțiale, suspecții convingeau victimele să instaleze aplicații de acces la distanță pe telefoanele mobile, obținând astfel control total asupra dispozitivelor. Ulterior, aceștia creau conturi pe platforme de tranzacționare a criptomonedelor și determinau părțile vătămate să efectueze transferuri multiple de pe cardurile bancare proprii, inclusiv prin contractarea de credite de la companii de microfinanțare”, se arată în comunicatul Poliției moldovene.

Din grup făceau parte cetățeni ai Republicii Moldova, Ucrainei, Turciei și României. În total, 26 de persoane sunt învinuite, iar bunuri și conturi în valoare de peste 9 milioane de lei urmează a fi puse sub sechestru.

***

Poliția moldoveană a mai anunțat în această dimineață că astăzi au loc acțiuni de urmărire penală pe teritoriul Republicii Moldova în cadrul unei operațiuni comune cu Ucraina într-un caz de tentativă de lichidare a unor oficiali ucraineni. „Sunt investigate activități infracționale dirijate de serviciile speciale rusești”, anunță autoritățile, citate de Ziarul de Gardă. Altfel spus, asasinate la comandă ținta cărora sunt persoane publice din Ucraina, coordonate de Rusia. Acțiunile procesuale sunt în plină desfășurare, iar oamenii legii urmează să ofere detalii suplimentare după finalizarea acestora.

***

Extinderea cooperării bilaterale, consolidarea dialogului internațional și integrarea în structurile financiare globale au constituit principalele teme ale discuțiilor purtate între conducerea Băncii Naționale a Moldovei (BNM) și cea a Băncii Naționale a României (BNR), în cadrul unei întâlniri care a avut loc la București. Un comunicat al Băncii naționale moldovene apreciază sprijinul venit din partea Bucureștiului pentru alinierea la standardele europene și integrarea Republicii Moldova în arhitectura financiară internațională. BNR a avut n rol determinant în pregătirea Republicii Moldova pentru admiterea anul trecut în Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), ceea ce a adus beneficii directe pentru cetățeni și pentru mediul de afaceri, a subliniat guvernatoarea Băncții Naționale a Moldovei, Anca Dragu.

***

Ministerul Educației de la Chișinău a lansat un plan de acțiuni pentru învățarea și promovarea limbii ucrainene în rândul comunității ucrainene din Republica Moldova, inclusiv a persoanelor refugiate din Ucraina. Planul prevede formarea continuă a profesorilor, dotarea bibliotecilor cu literatură clasică în limba ucraineană și ateliere de discuții cu oameni de cultură, scriitori și poeți de origine etnică ucraineană din Republica Moldova și Ucraina, anunță Moldpres.

Un compartiment distinct al Planului prevede organizarea sesiunilor de informare pentru părinții refugiați privind încadrarea copiilor în instituțiile de învățământ din Republica Moldova, facilitând astfel integrarea educațională și socială a acestora.

***

Ninsorile și viscolul au blocat ieri mai multe drumuri naționale în sudul Republicii Moldova, iar circulația camioanelor și a fost oprită până dimineața. Pe parcursul zilei de astăzi vremea se menține rece, dar nu mai ninge. Pe drumuri este ghețuș, în sudul țării se menține ceața, iar noaptea temperaturile vor scădea până la -12 grade.

Jurnal de știri

Eurodeputatul PNL Gheorghe Falcă spune la RFI că România își poate salva cele 231 de milioane de euro din PNRR, aferente reformei pensiilor speciale pentru magistrați. CCR a decis după repetate amânări că legea este constituțională.

Gheorghe Falcă, după decizia CCR privind pensiile magistraților: ”Deja, de ieri, noi care lucrăm la Bruxelles ne-am activat. Sunt sigur că și Guvernul României de ieri a trimis informația către reprezentanții Comisiei. Comisia încă nu a făcut un raport, care înseamnă un raport de evaluare a reformelor, abia la sfârșitul lui februarie primim acest raport și printr-o negociere putem să salvăm acele 231 de milioane de euro”.

Gheorghe Falcă estimează că șansele României sunt ”un pic peste 50%”.

Despre decizia României de a participa ca observator la Consiliul pentru Pace, inițiat de Donald Trump: ”Când vorbim despre securitate, trebuie să spunem foarte clar că noi întotdeauna începem cu parteneriatul strategic între SUA și România. Acest parteneriat se menține și printr-o relație politico-administrativă mai apropiată. Participarea la un astfel de consiliu dă o relaționare mai directă între SUA și România”.

Antrenorii echipajului de bob care a reușit cea mai bună performanță a României la Jocurile Olimpice de iarnă de la Milano-Cortina spun că s-a născut o adevărată echipă românească de bob, a treia ca națiune în această probă sportivă și că ar fi extraordinar să se construiască o pistă la noi în țară. După ce s-au clasat pe locul 5 la bob dublu, Mihai Tentea și George Iordache vor reveni pe canalul de gheață în echipajul de bob 4 persoane, unde sunt șanse să facă o figură frumoasă.

Boberii Mihai Tentea şi George Iordache, primul pilot și al doilea împingător, au reușit cel mai bun rezultat al României la Jocurile Olimpice de iarnă din ultimii 34 de ani, locul 5 în proba de bob-2 masculin. Cei doi vor primi  un premiu de 42.000 de euro, o sumă care reflectă doar parțial sacrificiile făcute de doi sportivi care trebuie să se antreneze în străinătate, în țara noastră neexistând infrastuctura necesară.

Unul dintre antrenorii lotului de bob, Iulian Păcioianu, de 3 ori participant ca sportiv la Jocuri și de 5 ori ca antrenor, povestește cum a trăit cursele lui Mihai și George și dezvăluie care a fost secretul echipei de bob 2 persone, cel care a obținut  cel mai bun rezultat românesc la Jocurile Olimpice de iarnă după ediția din 1992 de la Albertville. Este vorba de omogenitate, tinerețe, entuziasm și foarte multă pasiune, căci fără pasiune nu faci nimic.

Creierul echipajului este considerat pilotul Mihai Tentea în vîrstă de 28 de ani și originar din Pitești. El este fost campion european și mondial de tineret, se află la a 3-a participare la Jocuri și a fost desemnat să fie portdrapelul României la Festivitatea de deschidere, alături de Raluca Strămăturaru de la sanie.

Păcioianu îl știe pe Mihai de când acesta era junior și spune că este un tip foarte inteligent și avid de performanță. Mihai a recunoscut că nu se aștepta la un rezultat atât de bun. El și George vor reveni pe canalul de gheață în echipajul de bob 4 persoane, unde sunt  șanse să facă o figură frumoasă, cu toate că va fi mult mai greu.

COSR alături de echipajele de bob

Performanța de la bob 2 persoane a fost posibilă și pentru că echipajul și antrenorii au avut tot sprijinul din partea Comitetului Olimpic și Sportiv Român. Antrenorul Iulian Păcioianu spune că nu se pot obține rezultate fără a face investiții în acest sport scump. Un bob de 2 persoane costă 80 000 de euro, iar de 4, 120.000 de euro, plus cantonamentele din străinătate.

S-a născut așadar o echipă de bob care plasează România în primele 3 națiuni la acest sport în proba de 2masculin. Dar ce facem pentru ca generațile următoare să o egaleze și chiar să o depășească? Celălalt antrenor al lotului de bob, Dorin Grigore spune că ar fi extraordinar ca în România să se construiască o pistă de bob.

La câteva zile după summitul european informal din Belgia, ministrul român al finanțelor, Alexandru Nazare și-a declarat susținerea față de propunerea privind o uniune cu două viteze. Ideea a fost discutată de liderii europeni, cu scopul de a permite  unui număr de cel puțin nouă țări să își unească forțele pentru a adopta inițiative care altfel ar fi imposibil de aprobat din cauza lipsei de consens.

Într-un interviu acordat rețelei de televiziune Euronews, ministrul Nazare și-a exprimat sprijinul pentru această măsură.

Mai întâi de toate, să spunem că instrumentul juridic pentru o cooperare consolidată a intrat în prim-plan anul trecut, când liderii UE au decis să acorde un împrumut de 90 de miliarde de euro Ucrainei fără aprobarea Ungariei, Slovaciei și Republicii Cehe - un punct de cotitură care pare să indice că liderii prioritizează acum viteza în detrimentul unanimității. Cu alte cuvinte, cine vrea merge înainte. Cine nu, rămâne pe dinafară.

În interviul acordat Euronews, ministrul Alexandru Nazare a afirmat că România susține formarea unei piețe unice de capital, propusă în Raportul Draghi din 2024 privind competitivitatea.

De asemenea, susține și așa-numitul Club E6 al greilor economici.

Grupul include Germania, Franța, Italia, Spania, Olanda și Polonia. Reprezentanții lor au avut deja mai multe întâlniri pentru a discuta modalități de accelerare a integrării piețelor de capital europene. Dar a stârnit îngrijorări că interesele țărilor mai mici vor fi sacrificate.

De partea sa, ministrul român al finanțelor consideră că, dacă grupul va reuși, va fi „un lucru bun” pentru întreaga Europă.

Potrivit lui Alexandru Nazare dacă formatul numit ”uniunea cu două viteze” ne va permite să accelerăm în unele dintre problemele pe care le avem deja, atunci este o idee bună.

„Cred că trebuie să vedem ce va ieși în cele din urmă din E6”, dar ”ar putea fi foarte pozitiv” a declarat ministrul român, adăugând că a discutat această problemă cu omologii săi francez și german în marja reuniunii ECOFIN de marți.

„Nu cred că intenționează să lase pe nimeni în urmă”, a mai precizat ministrul.

El a susținut, de asemenea, propunerile înaintate de Franța pentru strategia „Fabricat în Europa”, care ar introduce cerințe minime de conținut european pentru bunurile produse local, un subiect abordat și la summitul de săptămâna trecută.

Întrebat despre riscul ca acest lucru să dăuneze relațiilor României și Europei cu parteneri comerciali cheie, precum Statele Unite, Nazare a subliniat importanța unui mediu investițional favorabil în Europa.

O altă idee discutată, susținută și de Franța, este emiterea de datorii comune ale UE - euroobligațiuni - menite să stimuleze investițiile în sectoare strategice precum tehnologiile verzi, apărarea și securitatea.

Nazare a apărat această propunere, menționând că UE a folosit-o deja în trecut pentru planul european de redresare postpandemie NextGenEU.

După cum amintește Euronews, ideea utilizării datoriei comune pentru a stimula competitivitatea a fost susținută și de fostul prim-ministru italian Mario Draghi, în raportul său privind competitivitatea. Însă propunerea se confruntă cu o puternică opoziție din partea Germaniei și a unor state membre nordice.

Întregul interviu poate fi consultat AICI.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România