Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Jurnal de știri

Unul dintre cei mai ocupați oameni de la Jocurile Olimpice de la Milano Cortina este antrenorul-coregraf francez Benoit Richaud care colaborează cu nu mai puțin de 16 patinatori din 13 țări.

Fost participant la Jocurile de la Lillehamer acum 30 de ani, fostul patinator Marius Negrea vorbește despre omul care schimbă gecile în momentul în care trece de la un sportiv la altul, dar și despre sportivii care își schimbă naționalitatea pentru a reprezenta o altă țară. Un interviu de Tudor Furdui.

Mihai Tentea și George Iordache s-au clasat pe locul 5 în proba de bob-2 persoane, cea mai buna performanță a României la Jocurile Olimpice de la Milano Cortina.

Ultima dată România a obținut acest loc acum 54 de ani la Jocurile de la Sapporo în 1972

Un minut de reculegere a fost ținut marți după-amiază la Adunarea Națională de la Paris, în urma morții de joia trecută, la Lyon, a tânărului activist radical de dreapta Quentin Deranque. În vârstă de 23 de ani el a fost ucis la Lyon, de un grup de oameni mascați, în marja unei conferințe susținute de un membru al Parlamentului European din formațiunea radicală de stânga Franța Nesupusă.

Tot marți, autoritățile au anunțat identificarea a cinci suspecți, având legături cu stânga extremă. Presa franceză și cea din afara țării analizează situația.

În Spania, El País notează că, dincolo de violența atacului, reacțiile politice sunt atât de virulente deoarece „acest incident coincide cu înregistrarea partidului Franța Nesupusă la Ministerul de Interne ca organizație «de extremă stânga», o decizie puternic contestată de partid. În acest context, cu o lună înainte de alegerile municipale din Franța, problema capătă și o dimensiune electorală.”

„De luni de zile, climatul politic francez se confruntă cu o radicalizare a conflictului dintre extreme, care își are originea în situația din Gaza”,

adaugă Corriere della Sera.

După cum observă Politico, probabilul candidat la președinția franceză, Jean-Luc Mélenchon se află în mijlocul criticilor.

”Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a declarat luni că membrii unui grup antifascist local, numit Tânăra Gardă, având legături cu Franța Nesupusă, par să fi fost implicați în incident.

Tânăra Gardă a fost co-fondată la Lyon în 2018 de Raphaël Arnault, în prezent deputat pentru Franța Nesupusă, pentru a combate prezența pe scară largă a grupurilor de extremă dreapta în oraș.

Ministerul de Interne a ordonat desființarea grupului în iunie, susținând că incită la acte de violență. Însă Tânăra Gardă a contestat această hotărâre în instanță, cu sprijinul Franței Nesupuse și al organizațiilor pentru drepturile civile.

În Franța, Le Monde notează în editorialul său că

episodul întunecă și mai mult peisajul politic francez și întărește nevoia unei renașteri democratice cu paisprezece luni înainte de alegerile prezidențiale .

Cei care l-au ucis nu au comis doar o crimă; recurgând la metodele fasciștilor împotriva cărora pretind că luptă, au pângărit cauza progresistă și umanistă și le-au oferit un martir adversarilor lor.

Actul lor scandalos, comis în numele idealurilor de stânga, nu trebuie să ascundă faptul că extrema dreaptă include susținători fățiși ai violenței, semnul ei distinctiv, și dușmani implacabili ai democrației și ai Republicii”.

Și pentru ziarul francez Libération,

”a ataca un om căzut la pământ nu este antifascism, ci fascism”.

Dacă ancheta în curs de desfășurare de la Lyon confirmă că activiștii antifasciști au fost într-adevăr responsabili pentru moartea lui Quentin, întreaga mișcare va trebui să se reevalueze. În fața fascismului totalitar și brutal, singurul răspuns adevărat poate fi doar democratic”.

Iar un articol de opinie din Le Figaro atrage atenția asupra riscului unui punct de cotitură.

”Moartea lui Quentin, sub loviturile unor activiști de extremă stânga, face parte dintr-un sistem ideologic în care violența politică este relativizată și chiar justificată de unii în numele luptei împotriva unui adversar prezentat ca fiind absolut”.

Comisia Europeană și-a confirmat planurile de a adopta o nouă rundă de sancțiuni, a 20-a, împotriva Rusiei. Și aceasta până pe 24 februarie, când se vor împlini patru ani de la începutul invaziei pe la scară largă asupra Ucrainei. Anunțul de la Bruxelles coincide cu începutul unor negocieri complicate între Rusia și Ucraina, la Geneva.

Al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei ar urma să includă o interdicție totală a serviciilor maritime pentru petrolul brut rusesc, notează publicația Caleaeuropeană.ro. Sunt vizate un număr de 43 de nave care fac parte din așa-numita flotă fantomă.

Se adaugă interdicții privind furnizarea de servicii de întreținere și alte servicii pentru navele care transportă gaz petrolier lichefiat și spărgătoarele de gheață, pentru a afecta și mai mult proiectele de export de gaze naturale — o măsură care ar împiedica aceste nave să utilizeze porturile europene.

Pachetul introduce noi interdicții la importul de metale, produse chimice și minerale critice, precum și restricții suplimentare la exportul de articole și tehnologii utilizate în efortul de război al Rusiei, cum ar fi materialele utilizate pentru producerea de explozivi.

Intențiile Bruxelles- ului au fost anunțate aproape concomitent cu începerea la Geneva a celei de-a patra runde de convorbiri ruso-ucrainene.

Însă așteptările privind evoluții semnificative pe frontul diplomatic rămân la cote scăzute, câtă vreme Moscova nu se arată dispusă să dea niciun milimetru înapoi de la revendicările sale maximaliste pentru teritoriul ucrainean.

Ucraina este, de asemenea supusă și presiunilor lui Donald Trump, care i-a cerut aproape imperativ lui Zelenski să vină la masa negocierilor și să încheie un acord.

Liderul de la Casa Albă reia astfel narativul Moscovei, atunci când îl zugrăvește pe președintele ucrainean drept principalul obstacol în calea păcii.

Vorbind la Conferința de securitate de la München, președintele Zelenski a respins din nou solicitarea Rusiei ca forțele ucrainene să se retragă din zonele pe care le controlează în regiunea Donbas. O solicitare a Kremlinului care pare a avea ecou și la Casa Albă.

Agenția Bloomberg dezvăluia acum câteva zile planurile unui parteneriat economic amplu cu al Rusiei SUA, ca parte a unui acord legat de Ucraina.

Rusia a părut să confirme existența unei propuneri economice ample dintre SUA și Rusia, cunoscută la Kiev sub numele de „pachetul Dmitriev”.

Președintele ucrainean spunea, la rândul său că serviciile de informații i-au prezentat așa-numitul «pachet Dmitriev» care se ridică la aproximativ 12 trilioane de dolari.

Zelenski se referea la Kirill Dmitriev, care conduce fondul suveran de investiții al Rusiei și se află în contact cu înalți oficiali americani, inclusiv cu trimisul special Steve Witkoff.

Casa Albă a refuzat să confirme existența unor astfel de propuneri.

În aceste condiții , mulți experți se tem că președintele Trump ar putea favoriza afacerile în detrimentul aspectelor strategice. Iar în cazul unei asemenea înțelegeri – după patru ani de război – eficiența sancțiunilor europene ar rămâne sub un mare semn de întrebare.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Modificarea pensiilor magistraților, în a șasea ședință de la CCR / Judecătorii discută astăzi solicitarea ICCJ de a sesiza Curtea europeană de Justiție. Ce variante au pe masă (HotNews) - Ce înseamnă pentru români că datoria publică a depășit 60% din PIB: Ne împrumutăm cel mai rapid din UE doar pentru a supraviețui (Adevărul) - Pentru ei s-a inventat Anghel Saligny. Cine sunt cei șase baroni locali campioni la bani bugetari (Cotidianul) - Performanță istorică. Tentea și Iordache, cel mai bun rezultat al României de peste 3 decenii la Jocurile Olimpice de iarnă (Golazo)

Hotnews informează că judecătorii Curții Constituționale se reunesc astăzi, de la ora 11.00, într-o nouă ședință pe proiectul de lege al Guvernului Bolojan care crește vârsta de pensionare a magistraților și care reduce pensiile magistraților. Proiectul este blocat din decembrie pe masa CCR.

La ultimul termen de la Curtea Constituțională, din 11 februarie, decizia a fost amânată pentru ca judecătorii să analizeze o solicitare venită cu o zi înainte de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța condusă de judecătoarea Lia Savonea a cerut ca proiectul de reformă să fie trimis pentru analiză la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. O cerere similară a fost depusă și de judecătorul constituțional Gheorghe Stan.

Una dintre variantele pentru ședința de astăzi este ca judecătorii Curții Constituționale să decidă sesizarea CJUE pe problema pensiilor magistraților, așa cum a cerut ICCJ. Surse din CCR au declarat marți pentru HotNews că balanța înclină spre sesizarea CJUE, dar o decizie nu a fost luată. 

Fost președinte al CCR Augustin Zegrean afirma, într-un interviu la Digi24, că dacă CJUE este sesizată, procedura poate dura până la doi ani, perioadă în care legea nu poate intra în vigoare.

Înainte de a pleca spre Washington pentru a participa la Consiliul Păcii, clubul diplomatic lansat de Donald Trump, președintele României a anunțat că principalul motiv pentru care a decis să se alăture acestui controversat proiect e reprezentat de încercarea de-a reface “relațiile privilegiate” cu SUA.

În extinsul interviu oferit Radio România Actualități, Nicușor Dan admite din nou că anularea alegerilor prezidențiale din 2024 a provocat o schimbare a atitudinii administrației Donald Trump față de țara noastră.

Odată cu trecerea timpului, se conturează tot mai mult imaginea că România a fost cea mai lovită membră NATO de atacurile hibride ale Rusiei. 

Colapsul politic provocat în noiembrie 2024 și documentat pe larg ca fiind rezultatul unei acțiuni intense, puternice și sofisticate lansate de Kremlin și executate de rețelele de influență de la București a reprezentat un mare succes al Moscovei și un eșec greu de interiorizat de instituțiile din sistemul de apărare a României.

Problema e atât de complicată, iar eșecul serviciilor de informații atât de extins, încât Nicușor Dan, deși a promis în repetate rânduri că va veni în fața opiniei publice cu un raport complet despre ce s-a întâmplat în noiembrie 2024 și cum a fost propulsat Călin Georgescu de către serviciile secrete ruse în finala prezidențială, n-a reușit s-o facă până acum, scrie jurnalistul Emilian Isăilă.

Continuarea, pe pagina SpotMedia.

Analiștii avertizează că ritmul accelerat de împrumut al României, cel mai rapid din UE, concentrat pe consum și salarii în detrimentul investițiilor, transformă datoria publică într-o povară majoră pentru generațiile viitoare. Aceștia anticipează o creștere a datoriei publice a României la 70% din PIB în următorii 3-4 ani, alimentată de deficitele bugetare semnificative finanțate prin împrumuturi. Experții chestionați de Adevărul subliniază că România se împrumută la costuri similare cu Franța, ceea ce indică o tendință către nesustenabilitate și se traduce pentru români printr-o inflație persistent ridicată.

Mult hulit de unii și iubit de alții, Programul Anghel Saligny a însemnat pentru liderii locali cu greutate o vacă de muls din 2022 până azi. Întâmplător sau nu, cei mai câștigați au fost baronii PSD. Dar sunt și vreo doi liberali care au prins topul. Cotidianul a obținut de la Ministerul Dezvoltării cele mai noi date despre Programul Anghel Saligny.

Județul Buzău conduce detașat topul beneficiarilor. Urmează, în ordine, județele Olt, Suceava, Vrancea, Bihor și Vâlcea.

Până în prezent, pentru Programul național de investiții Anghel Saligny, de la bugetul de stat au fost alocate 66,1 miliarde lei, din care 53,3 miliarde lei au fost contractate. 

Prin Programul național de investiții Anghel Saligny au fost aprobate la finanțare 5.755 de obiective de investiții.

Cu toți banii alocați, dezvoltarea se răspândește în ritm de melc. Românii din multe localități încă mai așteaptă utilitățile de bază:

• Gaz în doar o treime din localități
• Canalizare lipsă în jumătate din comune
• Un sfert dintre români nu au apă potabilă curentă
• Încă mai avem drumuri naționale de pământ.

Boberii Mihai Cristian Tentea (27 de ani) și George Iordache (22 de ani) au obținut locul 5 la bob-2 persoane, la Jocurile Olimpice de la Milano-Cortina.

Acesta este cel mai bun rezultat obținut de delegația României în ultimii 34 de ani!

Tentea și Iordache au fost depășiți doar de cele trei echipe ale Germaniei și de cea a Statelor Unite.

Golazo reamintește că singura medalie a României la JO de iarnă a fost obținută tot la bob, în 1968, la Grenoble.

V-ați întrebat vreodată ce semnifică prescurtarea MGA? Ce face efectiv un MGA și care este rolul său în asigurări? Ne poate ajuta un MGA să suportăm mai ușor consecințele riscurilor legate de viața, sănătatea, casa sau mașinile noastre? Aflăm răspunsurile în cadrul unei noi ediții a celei mai longevive emisiuni săptămânale de asigurări, ”Ora de Risc” by XPRIMM, difuzată de RFI România, cel mai citat post de radio la nivel național.

Invitat: Daniela BĂDĂLUȚĂ, Președinte și Fondator, RECREX International Insurance Services

Comisia Europeană se pregătește să schimbe o regulă de bază a unei economii libere. Este vorba despre impunerea obligației să existe produse de fabricație locală. Programul se numește generic „Fabricat în Europa” și a fost anunțat încă din toamna anului trecut de către Ursula von der Leyen cu ocazia prezentării raportului asupra stării Uniunii.

Programul încalcă regula pieței libere, dar are scuza că Europa este nevoită să își apere industriile strategice de avalanșa produselor care vin cu precădere din China.

Săptămâna viitoare, Comisia Europeană va prezenta propunerile privind programul „Fabricat în Europa” care vor include cerințe pentru companiile care primesc finanțare publică să producă în Europa.

Teoretic, este simplu. Doar că lucrurile se complică atunci când vine vorba de detaliile practice. De exemplu, producătorii care primesc contracte publice sau subvenții europene vor trebui să aibă un procent din componente fabricate în Europa.

Publicația britanică „Financial Times” a citat un proiect de regulament european care arată că pentru vehiculele electrice 70% din componente vor trebui să fie fabricate în Europa, pentru produsele din aluminiu cota va fi de 25%, iar pentru materialele plastice utilizate la producerea de ferestre sau uși procentajul impus va fi de 30%.

Desigur, regulamentul european se află în discuție, deci lucrurile se pot schimba. Există o înțelegere pe tema așa-numitei „preferințe europene”, dar părerile sunt împărțite atunci când vine vorba despre aplicarea efectivă.

Concret, o tabără europeană, mai strictă, dorește ca măsura să fie aplicată mărfurilor industriale produse din componente fabricate efectiv în Spațiul Economic European, adică în statele Uniunii Europene plus Norvegia, Islanda și Lichtenstein. Această viziune respinge ideea ca în Uniunea Europeană să fie doar asamblate componente importate.

Este o propunere realistă? Cei care critică ideea dau exemplul industriei auto și argumentează că o mașină fabricată în Europa este, de fapt, asamblată în Europa din multe componente, unele provenind din economia globală. În mod obiectiv, unele piese și subansamble nu pot fi fabricate în Europa din motive economice sau, pur și simplu, pentru că nu pot fi produse în cantități suficiente.

Ambele puncte de vedere sunt valabile și au argumente pro și contra. State precum Germania sau Italia arată riscul creșterii costurilor în cazul în care ar fi perturbate lanțurile de producție și aprovizionare. În același timp, multe state europene sunt îngrijorate de eventualele măsuri de retorsiune pe care le-ar putea lua țările furnizoare.

Opiniile sunt împărțite la nivelul statelor membre. De exemplu, premierul suedez îmbrățișează principiile liberalismului și pledează ca produsele europene să fie competitive prin calitate și inovare și nu prin protejarea pieței. Cancelarul german este mai flexibil și vorbește despre „fabricat cu Europa”, în loc de „fabricat în Europa”.

Grupul japonez Honda propune ca eticheta „fabricat în Europa” să includă și componente din țări care au aceleași valori cu Uniunea Europeană. Această extindere este susținută și de Marea Britanie și Turcia. S-ar constitui astfel un grup de așa-numiți „parteneri de încredere”.

Deocamdată, nu este clar pentru ce sectoare se vor aplica aceste reguli. Este posibil să fie incluse sectoarele considerate strategice și care sunt afectate de concurența neloială a produselor chinezești, precum echipamentele folosite în producția de energie regenerabilă sau industria auto. Iată cum, „fabricat în Europa” este o idee dificil de pus în practică.

Doi tineri se implică în fermele de familie, una de cultivare a cerealelor, a doua, în domeniul zootehnic. Tinerii își propun să eficientizeze fermele, să le dezvolte sau le schimbe și vor să inoveze în materie de producție și vânzări.

Am discutat la Rural cu tinerii fermieri Letiţia Câţan și Marko Adămache și cu Mihaela Gherghișan, corespondent RFI la Bruxelles.

Ce se întâmplă cu cel mai mare combinat siderurgic din România? Aflat într-o situație financiară critică, cu datorii de peste un miliard de euro, Liberty Galați (fostul Sidex) își caută un nou drum prin mecanismul concordatului preventiv.

În această ediție a emisiunii „Esențial”, Constantin Rudnițchi îl are ca invitat pe Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO și expert în insolvență.

Prezența Romaniei la Consiliul pentru Pace va clarifica relaţia bilaterală dintre România si SUA, după o perioadă de neîncredere din partea administrației Trump ca urmare a anulării alegerilor prezidențiale de la finalul lui 2024, a explicat presedintele Nicușor Dan într-o emisiune la Radio România Actualități. Seful statului a explicat de ce Romania nu va adera la noua organizatie ci va avea doar statut de observator. Pe de alta parte, o intalnire ilaterala cu omologul american nu va avea loc.

Cea mai mare platformă de vânzare online din România a decis să retragă de la vânzare modelul respectiv. Jurnalistul auto Vlad Micșunescu spune că aceste vehicule, care nu necesita permis de conducere nu au nici un fel de standard de siguranta in comparatie cu masinile obisnuite. 

La Universitatea Alexandru Ioan Cuza creșterea este, în medie, între 10 și 20%. Mai piperate vor fi din anul școlar viitor taxele la Drept, Informatică și Psihologie. La Universitatea de Medicină din Iași noile taxe aprobate reflectă o creștere consistentă, în special pentru programele de lungă durată. Tinerii care opteaza pentru Medicina Dentara vor plati 13.000 de lei pe an. Cu 3.000 de lei mai mult decât pina acum.