Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Ziua de ieri a avut ciudățeniile ei. A fost ședința coaliției politice de la guvernare care a ajuns la înțelegerea ca o serie de domenii să fie exceptate de la reducerile de salarii. Este vorba despre medici, profesorii din sistemul preuniversitar, angajații din instituțiile de forță și chiar cei din instituțiile de cultură.

Este ciudat că după aproape o jumătate de an s-a ajuns la această revelație. Păi, ar fi putut să își închipuie cineva din coaliție că va putea să taie salariile medicilor și profesorilor? Dacă premierul Bolojan a avut o astfel de ambiție, înseamnă că are o mare doză de naivitate. Dacă PSD a tăcut pe acest subiect până acum în cadrul coaliției, atunci înseamnă că a făcut acest lucru doar pentru a trage de timp. Era absolut evident pentru oricine a trăit în România, în ultimii ani, că niciun guvern nu se va putea atinge de salariile din sănătate, din educație sau din instituțiile de forță.

De fapt, suntem pe o pistă falsă. Reducerile de cheltuieli vizau scăderea anvelopei salariale în administrație, adică în ministere și în instituțiile subordonate, nu salariile medicilor și profesorilor. Doar că după atâta timp și profitând de confuzie, ministerele care administrează domeniile exceptate vor scăpa și ele de la reducerile de cheltuieli.

De exemplu, ministrul sănătății și-a început mandatul cu un apetit crescut pentru schimbări. A pus în discuție subiectul delicat al dublului statut al medicilor, adică faptul că practică și la stat și la privat. Ministrul sănătății nu a cerut medicilor să aleagă între locurile de muncă de la stat sau de la privat, ci doar să lucreze opt ore în spitalele de stat, pentru cei care au contracte cu astfel de instituții de sănătate.

Apoi, ministrul sănătății a prezentat numărul imens de zile de concediu medical, dar fără să încerce să descopere zonele din sector sau eventual chiar medicii care sunt campioni la eliberarea de concedii medicale.

În timp, elanul reformator al ministrului sănătății s-a topit, astfel că, în aceste zile, ministrul nu a fost de acord să restructureze ministerul pe care îl conduce.

De asemenea, fostul ministru al educației a fost acuzat că s-a grăbit să reducă nivelul cheltuielilor bugetare în sistemul de educație. Sistemul de burse de stat a fost schimbat, plata cu ora s-a modificat, iar numărul de elevi într-o clasă a crescut. Deocamdată, în ciuda protestelor elevilor, studenților sau profesorilor, singurele măsuri de scădere ale cheltuielilor vor rămâne cele introduse de fostul ministru Daniel David.

Cu alte cuvinte, niciun politician nu se putea gândi că va tăia salariile medicilor sau profesorilor cu 10% din două motive: pe de o parte, pentru că societatea românească, în ansamblu, a acceptat ideea că profesorii și medicii trebuie să fie mai bine plătiți pentru a consolida cei doi piloni, pe de altă parte, pentru că o acțiune de protest ale sindicatelor din cele două domenii ar fi blocat România.

A fost nevoie să treacă mai bine de jumătate de an de la instalarea guvernului pentru ca politicienii să ajungă la concluzia că unele domenii sunt exceptate de la reducerea anvelopei salariale cu 10%.

În același timp, coaliția politică a îndulcit într-o bună măsură reducerile de cheltuieli, în sensul că economiile realizate anul trecut se vor contabiliza anul acesta la pachetul de 10%.

Marea întrebare este ce impact bugetar va mai avea versiunea de scădere a cheltuielilor în noile condiții? În acest moment, nu știm, dar poate că vom afla cu ocazia promovării ordonanței de urgență. Și mai există o întrebare complicată: unde se va opri PSD?, pentru că ieri seară, președintele PSD a anunțat că partidul nu va vota bugetul dacă nu vor fi incluse măsurile de solidaritate. Și așa mai departe...

A început depunerea candidaturilor pentru cea de-a cincea ediție a Premiilor europene pentru producția ecologică.

Candidații pot aplica online până la 26 aprilie 2026, inclusiv.

Premiile cuprind șapte distincții, acordate pentru șase categorii, și recunosc actorii din lanțul valoric al sectorului ecologic care au dezvoltat proiecte inovatoare, durabile și inspiratoare, generând valoare adăugată pentru producători și consumatori.

În prezent, suprafața cultivată ecologic în Uniunea Europeană se ridică la aproximativ 17 milioane de hectare, reprezentând 11% din totalul terenurilor agricole, cu aproape 1,5 puncte procentuale peste nivelul din 2022, dar încă mult sub ținta de 25% stabilită pentru 2030. Cele mai întinse suprafețe destinate agriculturii ecologice se află în Franța, Spania, Italia și Germania.

Statisticile arată că agricultura organică este atractivă în primul rând pentru tinerii fermieri.

Reamintim că, la ediția precedentă, România a avut doi finaliști: un producător de miere din județul Sibiu și o piață volantă din Suceava.

Comisia Europeană a adoptat oficial noi norme privind utilizarea gunoiului de grajd procesat (RENURE) în agricultură. Regulile vor contribui la reducerea dependenței fermierilor de importurile de fertilizanți, permițând utilizarea îngrășămintelor RENURE peste limita actuală stabilită de Directiva privind nitrații.

Noile măsuri urmăresc reducerea costurilor pentru fermieri și sporirea autonomiei strategice a sectorului agricol din blocul comunitar. Executivul european precizează că utilizarea RENURE se va face în condiții care asigură protecția apelor și a mediului.

Normele vor intra în vigoare la 20 de zile după publicarea acestora în Jurnalul Oficial și se vor aplica în statele membre care aleg să autorizeze RENURE și să transpună modificarea Directivei privind nitrații în legislația națională.

Cel de-al 7-lea raport privind biodiversitatea, publicat săptămâna trecută, evidențiază progresele realizate de Uniunea Europeană în îndeplinirea angajamentelor asumate, dar arată că sunt necesare acțiuni mai rapide în toate statele membre pentru a asigura ecosisteme sănătoase, apă curată și sisteme alimentare reziliente.

Politicile europene prevăd alocarea a până la 10% din bugetul blocului comunitar, în 2026 și 2027, pentru sprijinirea biodiversității, prin politica agricolă comună, politica comună în domeniul pescuitului, politica de coeziune și programul Orizont Europa. În paralel, Uniunea Europeană finanțează acțiuni globale de refacere a biodiversității. În actualul exercițiu financiar multianual, sprijinul pentru țările în curs de dezvoltare, în special cele mai vulnerabile, ajunge la 7 miliarde de euro, dublul sumei acordate în perioada 2014–2020.

Raportul pregătește discuțiile care vor avea loc în cadrul conferinței ONU pentru biodiversitate din octombrie 2026, în Armenia.

Suedia a primit aprobarea pentru o nouă indicație protejată, care vizează un hering sălbatic din apele teritoriale suedeze din nordul Mării Baltice. Recunoașterea calității europene se bazează pe metodele de pescuit, pe textura și aroma peștelui, caracterizată prin note de lac, albuș de ou, sparanghel verde și midii crude, influențate de conținutul de grăsime.

Acest hering suedez, care poate fi consumat prăjit, afumat, murat sau fiert, va fi inclus în registrul denumirilor de origine protejată (DOP), alăturându-se celor peste 3.900 de denumiri protejate din baza de date eAmbrosia.

Parlamentul European a aprobat clauzele de salvgardare pentru sectorul agricol în contextul liberalizării comerțului cu țările Mercosur. Regulamentul, convenit deja informal cu statele membre, stabilește condițiile în care tarifele preferențiale pot fi suspendate și obligă Comisia să prezinte semestrial o evaluare a impactului importurilor de produse agricole sensibile.

Potrivit normelor adoptate de eurodeputați, Comisia ar urma să deschidă o anchetă privind necesitatea unor măsuri de protecție atunci când importurile de produse agricole sensibile, precum carne de pasăre, carne de vită, ouă, citrice și zahăr, cresc în medie cu 5% pe o perioadă de trei ani și, simultan, prețurile de import din blocul Mercosur sunt cu 5% mai mici decât cele de pe piața Uniunii. O anchetă poate fi solicitată și de un stat membru, de o persoană fizică sau juridică ori de o asociație care reprezintă industria, în cazul riscului producerii unui prejudiciu grav.

Clauzele de salvgardare bilaterale trebuie să facă parte atât din Acordul de parteneriat UE-Mercosur, cât și din Acordul comercial interimar, pentru a fi aplicate. Ambele acorduri trebuie ratificate de Parlamentul European, iar, potrivit unui comunicat al legislativului de la Bruxelles, aprobarea nu poate avea loc înainte de avizul solicitat Curții Europene de Justiție. Comisia Europeană poate opta însă pentru aplicarea provizorie, dacă cel puțin o țară Mercosur finalizează ratificarea.

Între timp, acordul dintre SUA și Argentina, anunțat la începutul lunii februarie, creează breșe în tratatul Uniunii Europene cu blocul sud-american. Potrivit publicației online Euractiv, înțelegerea dintre Washington și Buenos Aires deschide piața argentiniană pentru produse fabricate în SUA ale căror denumiri se suprapun cu protecțiile europene acordate în cadrul acordului cu Mercosur. Printre acestea, se numără feta, gorgonzola și pecorino.

Acordul dintre Statele Unite și Argentina vine pe fondul unor noi presiuni ale administrației Trump împotriva indicațiilor geografice europene, descrise de guvernul american drept „bariere comerciale”, într-un raport oficial publicat anul trecut.

Coaliția a decis în ședință  să adopte reforma administrației și pachetul de relansare economica prin ordonanță de urgență după ce se încheie procesul de avizare. Reforma va duce la scăderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor cu 10%. În educație, sănătate, cultură și apărare nu se vor opera reduceri. Schimbari apar si in cazul taxelor si impozitelor locale.  

Organizația arată că mai puțin de jumătate dintre copii erau vaccinați împotriva rujeolei cu prima doză, în 2025. Printre cauzele fenomenului, ONG-ul indică dezinformarea din social media, desființarea vaccinării în școli și izolarea din mediul rural. 

Iar Iranul este pregătit să reducă stocul de uraniu puternic îmbogățit în schimbul ridicării sancțiunilor americane. La Geneva se vor relua discutiile pe programul nuclear al Teheranului. 

Corpul de Control al Ministerului Mediului a stabilit că drumul din Pădurea Băneasa a fost construit ilegal. Ce înseamnă asta, ce ar trebui să urmeze și cât a contat presiunea pusă de organizațiile de mediu? Invitat la emisiunea Planeta Verde este președintele Eco-Civica, Dan Trifu.

Ce a descoperit de fapt Corpul de Control al Ministerului Mediului în privința drumului din Pădurea Băneasa? Dan Trifu: ”Corpul de Control a descoperit că acel drum forestier în realitate numai jumătare din el a fost cândva drum forestier, iar jumătate din el era de fapt linie parcelară, adică această categorie, pădure. Normal că linia parcelară este invadată de vegetație și atunci Direcția Silvică, în speță, sub oblăduirea Romsilva, s-au apucat să defrișeze acea parte care era categoria pădure, să construiască un drum nou, fără acte, fără nimic, în prelungirea celui existent de 700 de metri. Deci un total de un kilometru și jumătate, din care 720 de metri nu erau amenajați ca drum forestier și nici nu era prevăzut în vechile amenajamente silvice”.

Romsilva susține că drumul din Pădurea Băneasa nu este ilegal și nu a fost construit recent, ci există de 50 de ani, potrivit Pro TV.

Pe de altă parte, Dan Trifu vorbește la RFI despre faptul că Eco-Civica a depus o cerere de intervenție în instanță, pentru anularea a două dispoziții de retrocedare a Parcului IOR. Ce înseamnă asta?

Între timp, pe suprafața retrocedată în Parcul IOR, proprietarul a tăiat cam tot ce se putea tăia. Ce mai poate fi salvat acolo?

Cum de nici o instituție nu a fost capabilă să oprească tăierile din Parcul IOR?

Eurodeputatul PMP Eugen Tomac spune într-un interviu la RFI că România trebuie să rămână un stat predictibil. Consilierul prezidențial onorific pentru relația cu românii de pretutindeni afirmă pe de altă parte că există o serie de îngrijorări legate de învățământul în limba română din Ucraina. Parlamentarul european vorbește de asemenea despre relația cu Republica Moldova.

Eugen Tomac, despre tensiunile din coaliție: ”Avem patru partide, nu este ușor, sunt patru partide care au viziuni diferite, opțiuni politice diferite, doctrinare și nu numai, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea economică și evident că atunci când sunt puncte de vedere extrem de diferite, se poate naște și o dezbatere mai mult sau mai puțin aprinsă. Important este că avem un Guvern, că există stabilitate politică”.

Despre românii din Ucraina: ”Ucraina începe să înțeleagă că pentru noi acest subiect nu este doar o preocupare legitimă legată de relația între țara mamă și comunitatea care locuiește în Ucraina, ci este un subiect extrem de important, pe care președintele României îl tratează cu foarte multă seriozitate, este o prioritate în relația noastră cu Ucraina. Evident că avem un dialog intens în momentul de față în ceea ce privește reforma educațională din Ucraina, pentru că o serie de decizii ne îngrijorează”.

În opinia sa, ”noi nu vrem decât un lucru foarte firesc, în oglindă ceea ce oferă statul român minorității ucrainene din România să beneficieze și minoritatea română din Ucraina”.

Jurnal de știri

După ce autoritățile de la Teheran au comis un adevărat genocid împotriva populației propriei țări, cu atrocități inimaginabile pentru lumea democratică, SUA și Iran dansează acum un tango foarte periculos. Încercăm să înțelegem regulile acestui tango împreună cu domnul profesor Cristian Barna, expert în studii de securitate.

Despre Concursul Internațional George Enescu, care se va desfășura anul acesta în perioada 23 august - 19 septembrie, discutăm astăzi cu doamna Cristina Uruc, manager Artexim, instituția care organizează Festivalul și concursul internațional George Enescu.

Președinta Republicii Moldova Maia Sandu aduce în atenția publică un concept nou care acum apărea doar în documentele interne ale NATO – cel de „război cognitiv”, Un război orientat spre mentalitățile colective, pentru a face oamenii să nu mai poată discerne ce e adevărat și ce e fals și să modifice inclusiv rezultatele alegerilor pentru un impact regional.

Republica Moldova a fost pe parcursul timpului un soi de laborator test pentru propaganda și influențele maligne ale Federației Ruse. De acum încolo, Republica Moldova este nu mai este un stat periferic a vecinătății estice, este un stat de frontieră de a cărui securitate depinde și securitatea Uniunii Europene, declară invitatul ediției de astăzi a Moldova Zoom, analistul politic Nicolae Țîbrigan, cercetător științific al Academiei Române.

- Despre Rusia și presiunile pe care aceasta le exercită asupra vecinătății ei și asupra Europei în general a vorbit președinta Maia Sandu la Conferința de securitate de la Munchen. Singura soluție pentru un viitor democratic al Moldovei este integrarea în Uniunea Europeană. „O Moldovă mai puternică în interiorul Uniunii Europene înseamnă o Europă mai sigură”, a punctat șefa statului. Valeria Vițu a urmărit declarațiile.

- Maia Sandu a acuzat Federația Rusă la Munchen că a atacat cibernetic Republica Moldova în ultimele campanii electorale. Răspunsul Moscovei nu a întârziat să apară. Politicieni de la Moscova, dar și politicieni proruși de la Chișinău o acuză din nou pe președintă că ar vrea să atace militar regiunea separatistă transnistreană. Când a mai existat această acuzație ne spune jurnalistul Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”.

- Republica Moldova de când s-a format este în situația de a se opune războiului hibrid al Rusiei, motiv pentru care experiența ei este foarte utilă în combaterea dezinformării și atacurilor hibride pe care Kremlinul le duce împotriva întregii Europe, declară la RFI europarlamentarul Eugen Tomac, consilierul onorific pentru diaspora al președintelui Nicușor Dan. Eugen Tomac a fost invitatul dimineții la RFI, iar colegul meu Cosmin Ruscior l-a întrebat cu ce poate contribui Republica Moldova la combaterea atacurilor hibride ale Rusiei asupra democrațiilor occidentale.

- Prima reuniune din acest an a miniștrilor de Externe în formatul „Triunghiul Odesa” – Republica Moldova, România și Ucraina – a avut loc în contextul Conferinței de Securitate de la München.

- Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării discută strategii pentru implicarea activă a Republicii Moldova în reconstrucția Ucrainei

- Vremea rece revine în Republica Moldova – cod galben de schimbare bruscă a vremii, ceață și ghețuș pe drumuri.

Ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi, a participat, alături de omologii săi din România și Ucraina, Oana Țoiu și Andrii Sybiha, la prima reuniune din acest an a miniștrilor de Externe în formatul „Triunghiul Odesa”, desfășurată în contextul Conferinței de Securitate de la München.

Discuțiile au vizat consolidarea cooperării trilaterale în contextul provocărilor de securitate generate de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, cu accent pe coordonarea politică, securitatea energetică și conectivitatea regională. Miniștrii au subliniat necesitatea unor acțiuni comune pentru contracararea amenințărilor hibride și dezinformării. Oficialii au salutat avansarea interconexiunii pe domeniul energetic, dar și a unor proiecte de infrastructură pentru integrarea regiunii în rețelele europene de transport.

***

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării discută strategii pentru implicarea activă a Republicii Moldova în reconstrucția Ucrainei. Ministrul Eugeniu Osmochescu a explicat, într-o emisiune la TV8, că, deși Moldova nu poate concura direct cu Polonia, țara are totuși un potențial semnificativ în sudul Europei, în special în regiunile apropiate de Ucraina, precum Odesa.

Ministrul Dezvoltării Economice de la Chișinău a mai spus că Moldova trebuie să se concentreze pe domeniile în care poate contribui semnificativ, cum ar fi transportul, logistica, sectorul IT și infrastructura drumurilor.

***

Chișinăul se află pe un traseu ireversibil de integrare europeană, procesul trebuie continuat cu aceeași intensitate, a declarat europarlamentarul Eugen Tomac, aflat zilele trecute la Chișinău.

În această dimineață, Eugen Tomac a fost în stidoul RFI, unde a declarat colegului nostru Cosmin Ruscior că Republica Moldova de când s-a format este în situația de a se opune războiului hibrid al Rusiei, motiv pentru care experiența ei este foarte utilă în combaterea dezinformării și atacurilor hibride pe care Kremlinul le duce împotriva întregii Europe. Revenim cu detalii în program.

***

Vremea rece revine în Republica Moldova – cod galben de schimbare bruscă a vremii, temperaturile vor scădea brusc, ploile vor trece treptat în lapoviță și ninsoare și se va forma ghețuș.

Peste 40 de mii de utilizatori au rămas fără energie electrică din cauza precipitațiilor din noaptea trecută, informează Ministerul Energiei. Premier Energy a raportat peste 5 mii de deconectări

În prezent, pe drumurile naționale se circulă în condiții de ploaie, carosabil umed și, pe alocuri, ceață densă, cu vizibilitate redusă. În următoarele zile, temperaturile ar putea coborî până la -3 grade ziua și până la -10 grade noaptea.

De la tineri, pentru tineri. Ateliere interative despre democrație mediu & implicare. Este ceea ce oferă Asociația Extraordinary Youth. Tinerii voluntari merg cu precădere în școli din mediul rural.

Despre importanța implicării tinerilor în domenii cheie, discutăm astăzi la Tânăr în Europa cu Matei Lostun și Ștefan Grama de la Asociația Extraordinary Youth.

Asociația este implicată cu ateliere și în cadrul Forumului Inițiativelor Tinerilor, care se desfășoară în mai multe orașe din țară până pe 9 martie.

Forumul Inițiativelor Tinerilor este organizat de Institutul Francez din România și Ambasada Franței în România.