Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Prima reuniune a Consiliului pentru Pace, un organism nou creat de președintele Donald Trump, este programată pentru joi, 19 februarie. Destinată inițial să gestioneze reconstrucția Fâșiei Gaza, organizația își propune, prin statutul ei, atribuții mult mai largi. Comentatorii observă că state importante nu s-au alăturat inițiativei, în timp ce Comisia Europeană va trimite o delegație, dar fără a se alătura Consiliului.

După cum observă cotidianul francez Les Echos , ”în această etapă, Consiliului pentru Pace i s-au alăturat mai multe puteri regionale din Orientul Mijlociu — în special Turcia, Egipt, Arabia Saudită, Qatar și Israel — dar și țări emergente precum Indonezia. Însă aliații istorici ai Statelor Unite din Europa au refuzat să participe, privind cu suspiciune crearea acestui organism care urmărește să rivalizeze cu ONU”.

Europenii sunt divizați în privința Consiliului pentru Pace al lui Donald Trump, constată la rândul său Le Monde:

”Din partea europeană, doar Ungaria și Bulgaria au fost de acord să participe, dar mai multe țări, precum și Comisia Europeană, au decis totuși să trimită observatori”.

”Europa se apropie în liniște de Consiliul pentru Pace al lui Trump”, titrează ziarul belgian L’Echo: 

”UE o va trimite pe comisarul european Dubravka Šuica, în ciuda neliniștii unor capitale europene față de acest organism”.

Iar France Info amintește că ”organismul condus de Donald Trump a fost conceput pentru a pune capăt războiului din Fâșia Gaza, dar statutul său îi atribuie un obiectiv mult mai larg: rezolvarea conflictelor armate la nivel mondial.

Membrii permanenți ai Consiliului pentru Pace trebuie să plătească un miliard de dolari pentru a se alătura, ceea ce a stârnit critici conform cărora consiliul ar putea deveni o versiune „cu plată” a Consiliului de Securitate al ONU”.

Potrivit Newsweek, ”aproximativ 60 de țări au fost invitate la anunțul consiliului, însă numai un număr limitat s-au alăturat oficial, participarea provenind în mare parte din statele din regiunea Orientului Mijlociu.

Franța, Regatul Unit, Norvegia, Slovenia și Suedia au declarat că nu vor participa, invocând îngrijorări cu privire la domeniul de aplicare al consiliului și relația sa cu Națiunile Unite”.

Citeste siObiectivele foarte neclare ale Consiliului de Pace creat de Donald Trump

Și Vaticanul a respins invitația lui Trump de a se alătura Consiliului Păcii. În acest context, The Independent precizează că ”Papa Leon a criticat în repetate rânduri politicile domnului Trump de când a devenit primul pontif american.

În octombrie anul trecut, el a pus la îndoială dacă politicile de imigrație intransigente ale președintelui erau în concordanță cu valorile „pro-viață” ale Bisericii Catolice”

Iar ziarul italian La Stampa se întreabă dacă ”o mână de țări pot să aibă succes acolo unde organizații universale precum ONU și OSCE au eșuat?

Această rezervă politică și strategică este o consecință a rupturii transatlantice care s-a deschis în primul an al administrației Trump și a fost confirmată la Conferința de Securitate de la München.

Președintele american nu vrea Europa la masa negocierilor privind Ucraina și Iranul. (...) Geopolitica lui Trump îi ține pe aliații «istorici» departe de Consiliul Păcii – chiar și Londra, ceea ce nu s-a mai întâmplat niciodată.”

 „O decizie pe care Curtea a dat-o pe placul poporului”. Doi foști judecători CCR explică miza reală a pensiilor speciale (Cotidianul) - Magistrații au pierdut la CCR. E o victorie definitivă? (DW) - Ce caută Nicușor Dan lângă Donald Trump și Viktor Orban? Claritatea morală, înlocuită de independența solidară (G4Media) - Participarea lui Nicuşor Dan la Consiliul pentru Pace împarte intelectualii din România. Cine îl susţine şi cine îl critică (HotNews)

Curtea Constituțională a României (CCR) a dat undă verde Legii Guvernului Bolojan de reducere a cuantumului pensiilor magistraților.

„Este o decizie pe care Curtea a dat-o pe placul poporului. Poporul și-a dorit ca pensiile nesimțite să fie reduse”, afirmă fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, după decizia Curții Constituționale privind pensiile speciale. El avertizează că în perioada următoare ar putea urma „o avalanșă de pensionări ale magistraților”.

O opinie diferită vine din partea fostului judecător CCR Tudorel Toader, care susține că judecătorii constituționali au pus în balanță principiul echității. El adaugă că discuția juridică nu este închisă definitiv. 

Pe larg în Cotidianul.

Validarea legii care reformează pensiile magistraților pune capăt unei perioade de instabilitate și tensiuni în coaliția de guvernare. Dincolo de textul juridic, decizia are o puternică încărcătură politică.

În viziunea analistului politic Cristian Hrițuc, fost consilier prezidențial, deznodământul favorabil de la CCR nu este doar o validare legislativă, ci mai ales o confirmare a stilului de leadership adoptat de Ilie Bolojan.  „În primul rând, este victoria lui Ilie Bolojan și a faptului că a ținut cu dinții de această lege, indiferent de ce au încercat să joace partenerii de guvernare. Și aici mă refer la PSD. Obtuzitatea de care îl acuză adversarii politici a fost, de fapt, principalul atu aici, pentru că a mers până la capăt cu o lege care se dovedește constituțională și nu a cedat nici în fața presiunilor făcute de PSD, nici în fața tertipurilor făcute de anumiți judecători desemnați de PSD”, a explicat Cristian Hrițuc pentru ziarul Adevărul.

Dincolo de jocurile de putere, impactul major al acestei reforme este la nivelul percepției publice. Hrițuc consideră că validarea legii oferă premierului o „încărcare de energie” vitală și legitimează o abordare politică bazată pe refuzul compromisului mărunt.

Din perspectivă juridică, lucrurile comportă mai multe nuanțe. Fostul judecător Cristi Danileț avertizează că victoria Guvernului trebuie privită cu rezerve până la publicarea motivării oficiale. Există aspecte tehnice sensibile care vor defini aplicabilitatea legii, în special în ceea ce privește pensiile aflate deja în plată și drepturile magistraților activi.

Reforma pensiilor magistraților proiectată de Ilie Bolojan e constituțională, dar decizia CCR nu garantează modificările ulterioare, avertizează jurnalista Sabina Fati.

CCR a mai sprijinitc, în 2000, revenirea la vârsta de pensionare de peste 60 de ani, după ce Valeriu Stoica, ministru liberal al Justiției, a creat în 1997 condiții speciale pentru magistrați. 7 ani mai târziu pensiile deveneau și mai mari: în loc să rămână 80% din venitul net din momentul ieșirii la pensie, au devenit 80% din venitul brut, deci mai mari decât salariile.

În 2010, fostul președinte Traian Băsescu a vrut și el să elimine pensiile speciale ale magistraților, dar deși parlamentul l-a ajutat, Curtea Constituțională cu implicarea Înaltei Curți s-a opus. Atunci, în plină austeritate, Băsescu a reușit să elimine șapte din cele opt categorii de pensii speciale. Magistrații au rămas însă pe poziție, deși judecătorii CCR au fost de acord cu tăierea pensiilor speciale ale celor din Armată, Interne, servicii speciale, parlament și diplomați.

Totuși, în România, nimic nu e ireversibil, conchide Sabina Fati pe pagina DW. 

În sfârșit înțelegem conceptul ambiguu de ”independență solidară” introdus de președintele Nicușor Dan în Strategia de Apărare: jucăm la toate capetele, comentează dur jurnalistul Cristian Pantazi, redactor șef G4Media. 

Șeful statului merge în SUA la Consiliul pentru Pace, inventat de Trump ca să nu rateze nici anul acesta Nobelul. Va fi probabil singurul șef de stat din UE alături de Trump, dacă nu îl socotim pe Viktor Orban, calul troian al Rusiei.

Ni se va replica de către susținătorii președintelui că însăși Comisia Europeană, plus Italia, Grecia și Cipru – state membre UE, vor fi reprezentate în SUA. Desigur, doar că la nivel diplomatic inferior, de comisar european sau ministru. Nicușor Dan va fi singurul șef de stat sau de guvern dintr-un stat membru aliniat cu Bruxelles-ul care rupe solidaritatea europeană și validează un capriciu faraonic al lui Donald Trump.

E același Donald Trump care a amenințat, la propriu, integritate teritorială a UE prin pretențiile asupra Groenlandei. Tot președintele SUA acuză constant UE că e pe cale de dispariție și că e vinovată de cenzură (ce ironie, tocmai el care cenzurează vocile incomode din media americană). Trump care ne-a anunțat oficial că va interveni în alegerile europene, sprijind partidele anti-UE, cum o face în Ungaria.

Prezența președintelui Nicușor Dan la Washington, în aceste condiții, arată ca o gudurare pe lângă stăpânul cel puternic. O tentativă de cumpărare a bunăvoinței.

HotNews a discutat cu mai mulți intelectuali și analiști despre ce cred despre vizita șefului statului. Unii susţin vizita, iar alţii critică vehement alegerea preşedintelui. Care sunt argumentele lor?

Alina Mungiu Pippidi, profesoară de politici publice: „Având în vedere că sunt și alte țări europene ca observatori, mai ales Italia, nu cred că România o să plătească în Europa pentru acest mic oportunism. Mai degrabă mă tem să nu fie inutil”.

Cristian Pîrvulescu, profesor: „În diplomație, rangul delegației transmite un mesaj la fel de clar ca declarațiile oficiale”.

Teodor Baconschi diplomat și scriitor: „Era în interesul nostru să fim prezenţi”.

Cristian Preda, profesor: „Mă tem că la Paris, la Londra sau la Bonn, acceptarea de către președintele român a invitației lui Trump e văzută ca o desolidarizare fără scop precis”.

Costi Rogozanu, profesor și publicist: „Avea o bună ocazie să tacă”.

Radu Vancu, scriitor: „România a fost prinsă aici cu mâna la spate: pe de o parte, economic nu putem funcționa fără UE; pe de alta, militar nu putem funcționa fără parteneriatul strategic cu SUA. Astfel încât, pentru a nu compromite relația cu Trump, președintele Dan i-a acceptat invitația. De fapt, e o simulare de participare la un simulacru de instituție”.

România este departe de aderarea la zona euro, dar subiectul este discutat. În ultimii 15 ani, mai multe comitete și comisii au avut ca scop crearea unui plan de aderare la zona euro. Toate planurile, însă, s-au lovit de realitatea crudă a economiei.

Este greu de spus motivul pentru care Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a ținut să facă referire în câteva idei la o temă sensibilă și anume aderarea României la zona euro. Este adevărat că în ultima perioadă s-au exprimat pe tema adoptării monedei euro atât președintele României, cât și prim-ministrul guvernului. Aflat la Berlin, Ilie Bolojan a vorbit despre intrarea în zona euro ca despre un proiect de țară spunând că s-ar putea ca la alegerile din anul 2028 să existe un acord între toate forțele politice.

La rândul său, președintele țării, Nicușor Dan, a precizat că putem vorbi despre aderarea la zona euro doar în funcție de atingerea condițiilor impuse de tratatele europene.

Totuși, subiectul a fost declanșat anul acesta de intrarea Bulgariei în zona euro. Cu siguranță, majoritatea covârșitoare a românilor au privit aderarea Bulgariei ca pe un succes economic. Ceea ce și este. Pentru mulți români, trecerea Bulgariei la moneda euro a fost ca un „duș rece”: au înțeles că politicienii nu au vrut sau nu au putut să ducă România spre zona euro.

În acest context, guvernatorul BNR aruncă tema ușor în derizoriu spunând că dincolo de intrarea Bulgariei, ar trebui să ne uităm la Ungaria, Polonia sau Cehia, care nu sunt în zona euro.

Cazurile evocate de Mugur Isărescu sunt totuși diferite față de România, în sensul că în cele trei state foste socialiste există, de multă vreme, un curent politic și în rândul cetățenilor împotriva trecerii la moneda euro și totodată eurosceptic.

În România, sondajele de opinie arată o susținere substanțială pro-europeană și cu siguranță și în favoarea monedei euro. De altfel, consumatorii români sunt obișnuiți cu euro, pentru că facturile la utilități se raportează la moneda europeană, creditele în euro au o pondere importantă, iar tranzacțiile imobiliare se raportează tot la euro. De aceea, din multe puncte de vedere cazurile România față în față cu Polonia, Cehia sau Ungaria sunt diferite.

Este adevărat că în materie de disciplină bugetară (esențială pentru drumul spre zona euro), Cehia și cu câțiva ani în urmă și Polonia au fost mult mai responsabile decât România.

Recent, ministrul polonez de finanțe declara că din moment ce Polonia reușește să aibă o creștere economică mai mare decât multe state din zona euro, nu vede de ce ar trebui să adere. Poate fi un argument, dar întrebarea este: ce ar împiedica Polonia să crească într-un ritm înalt și în interiorul zonei euro?

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a adus în discuție și cele câteva comitete, sub coordonarea băncii centrale, care și-au propus să realizeze un plan național pentru trecerea la euro. Ne aducem aminte de comitetele respective, dar întrebarea este: la ce au folosit? În ultimii ani, România a fost tot mai departe de adoptarea monedei euro.

Bineînțeles că nu se poate reproșa Băncii Naționale dezordinea din finanțele publice românești care, în esență, a îndepărtat țara de zona euro. A fost vorba despre politici guvernamentale greșite care au crescut peste măsură deficitul bugetar și datoria publică.

Dar, în momente importante, când România încă spera să se încadreze pe traseul euro, de la economiști ai Băncii Naționale au venit mesaje, exprimate în nume propriu, de descurajare a trecerii la euro. Bunăoară, economiștii „au bătut mult monedă” pe convergența reală, dincolo de cea nominală. De fapt, în față erau comitetele care pregăteau planul de aderare, iar în spate se căutau motive pentru ca România să întârzie intrarea pe acest drum.

Astăzi, România este departe de zona euro. Este nevoie de cinci ani pentru ca deficitul bugetar să se întoarcă în parametrii zonei euro. Și, probabil, alți cinci ani pentru o eventuală aderare. Totul este, însă, sub un mare semn de întrebare, pentru că datoria publică a depășit pragul agreat de tratatele europene. Dacă deficitul se poate reduce, scăderea datoriei este un proces mult mai complicat. De aceea, este greu de înțeles motivul pentru care Mugur Isărescu „răsucește cuțitul în rana” rămânerii României în afara zonei euro.

Pensiile magistratilor vor fi taiate iar varsta de pensionare va creste. Curtea Constitutionala a respins sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie referitoare la noul proiect al Guvernului Bolojan. Presedinta Inaltei Curti, Lia Savonea, transmite insa ca institutia va sesiza instituțiile europene competente.

In Capitala, transportul in comun nu a functionat isr pompierii au fost chemati la zeci de sesizari, inclusiv arbori cazuti pe masini. Au fost curse aeriene anulate, autostrada A1 Bucuresti-Pitesti a fost inchisa. Si in Iasi, zapada si viscolul au creat probleme. La fel s-a intamplat si in Republica Moldova. Corespondentii nostri au pregatit reportaje. 

Discuţiile de marţi de la Geneva între ucraineni şi ruşi, mediate de SUA, în vederea găsirii unei soluţii după patru ani de razboi în Ucraina, au fost „foarte tensionate”, dar continua astazi. Negocierile sunt însă blocate din cauza Donbasului, marele bazin industrial din estul Ucrainei: Moscova cere ca forţele ucrainene să se retragă din zonele pe care le controlează încă în regiunea Doneţk, ceea ce Kievul refuză.

Studiul vine într-un moment de creștere a sprijinului pentru forțele populiste și naționaliste pe întreg continentul, în condițiile în care partidele de extremă dreaptă se situează confortabil în sondaje în Germania, Franța sau Regatul Unit.

Sunt ani buni de când, Simona Herb psihoterapeut de referință în România, promovează găsirea de soluții utilizând Terapia centrată pe emoții (EFT). Acum, prin seria conferințelor "Love Talks", Simona Herb aduce psihologia relațiilor mai aproape de publicul larg. Următoarea întâlnire "Love Talks" propune un topic pe care nu foarte mulți bărbați sunt dispuși să-l exploreze. Cum împrietenim bărbații cu emoțiile, cum facem ca acest proces să vina natural, utilizând terapia centrată pe emoții?

Conferința "Love Talks" se adresează atât cuplurilor, cât și persoanelor interesate de relații conștiente, specialiștilor în sănătate mintală și comunității locale preocupate de wellbeing. Evenimentul are loc sub egida EFT HUB România, rețea de psihoterapeuți specializați în EFT, dedicată promovării relațiilor sănătoase și educației emoționale în comunitate.

„Love Talks s-a născut din dorința de a aduce în același loc știința și vulnerabilitatea, pentru ca oamenii să poată înțelege și trăi iubirea cu mai multă claritate și curaj. Terapia centrată pe emoții ne arată că apropierea autentică nu este o întâmplare, ci un proces care se cultivă prin înțelegere, prezență și practică. Ne dorim ca participanții să plece de la Love Talks nu doar cu idei, ci cu 2-3 lucruri simple pe care le pot pune în practică imediat, în relațiile lor”, spune Simona Herb, co-fondatoarea Love Talks.

Jurnal de știri

Modul în care este făcută deszăpezirea în Capitală trebuie regândit, spune la RFI vicepreședintele USR Radu Mihaiu, deputat de București. Fostul primar al Sectorului 2 crede că mesajul Ro-Alert din toiul nopții legat de Codul Roșu de ninsori a fost o greșeală. Radu Mihaiu vorbește pe de altă parte în interviul acordat RFI despre pensiile magistraților și reforma administrației.

Radu Mihaiu, despre legea privind pensiile magistraților, amânată repetat de CCR: ”Așteptarea mea este ca CCR să se pronunțe, poate să facă și sesizare la CJUE, dacă dorește, însă deciziile Curții Constituționale sunt aplicabile chiar în așteptarea unei consultări din partea CJUE, deci nu este obligatoriu să așteptăm un astfel de răspuns. Din punctul nostru de vedere, această lege este una perfect constituțională”.

Despre ninsorile din București: ”E clar că trebuie să refacem felul în care vedem deszăpezirea, e clar că trebuie prioritizate mijloacele de transport în comun. Pe de altă parte, este foarte clar că oamenii se pot descurca relativ OK și circulând ceva mai puțin cu mașina personală”.

Despre mesajul Ro-Alert legat de Codul Roșu de ninsori din București: ”Cred că a fost o greșeală de calibrare a celor cu Ro-Alert (...), faptul că ninge nu are cum să fie ceva care să pună viața în pericol sau să aducă vreun pericol serios pentru cei care dorm. A fost o eroare din partea celor de la Ro-Alert că au dat această alertă. Câteodată, cred că trebuie să reanalizeze ce se transmite pe aceste mesaje și cum se transmit. E exces de zel, aș putea spune”.

Telefoanele vechi sau laptopurile pot reintra în economie prin programe de buy-back. Inițiative precum FLIP permit cetățenilor să predea dispozitive vechi, care sunt recondiționate sau reciclate responsabil. 

În România, rata de colectare a deșeurilor electrice și electronice (DEEE) este sub media UE, deși acestea conțin materiale valoroase și poluante.

Ca să nu ocupi degeaba spațiu în sertar pentru un telefon sau un laptop vechi și ca să nu te arunci impulsiv la noi cumpărături, verifică mai întâi ce programe de reparații sau centre de colectare specializate ai în orașul tău.

Despre negocierile de pace pentru Ucraina care au loc zilele acestea la Geneva, despre perspectivele păcii în regiunea noastră, influențele nefaste ale propagandei ruse asupra minților europenilor, dacă este sau nu posibil un scut de securitate pentru Republica Moldova, dar despre ce putem face fiecare dintre noi pentru a apropia pacea, discutăm cu invitatul de astăzi al Moldova Zoom, activistul civic Radu Hossu.

- În spațiul politic din Republica Moldova se conturează un fenomen similar modului în care au crescut unele partide extremiste din România. Vasile Costiuc, fost activist excentric, a reușit să ajungă în parlament – experții spun că tot prin manipularea algoritmilor de pe rețelele de socializare – și acum folosește tribuna parlamentară pentru a promova falsuri și dezinformări care, întâmplător sau nu, sunt pe linia narațiunilor rusești. Liliana Barbăroșie aduce detalii.

- Principala forță de opoziție din Germania, AfD, numită și extrema dreaptă, a trimis o solicitare Guvernului de la Berlin. În cererea de informații sunt vizate Republica Moldova și România. Documentul întreabă despre consecințele unirii dintre cele două state. Ce vor să afle, ne spune Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Barometrului Școlar, lansat în premieră de Ministerul Educației de la Chișinău prezintă date îngrijorătoare privind siguranța copiilor. Aproape 60 la sută dintre elevi au fost martori la cel puțin un caz de discriminare. Unul din zece elevi moldoveni nu se simte în siguranță pe drumul spre școală sau spre casă, în sălile de studii și în alte locuri din școală. O corespondență de Valeria Vițu.

- Ninsoare, viscol și drumuri blocate astăzi și în Republica Moldova.

- Un grup de senatori americani reconfirmă la Chișinău sprijinul pentru Republica Moldova, în condițiile presiunilor regionale din partea Rusiei.

- Peste 8.500 de persoane vor beneficia în acest an de cursuri gratuite de limbă română. Ministerul Educației a anunțat înscrierile.

Și în Republica Moldova este valabil astăzi un cod galben de precipitații și cod portocaliu de vânt puternic. Câteva puncte vamale moldo-ucrainene au oprit circulația camioanelor și transportul de mare tonaj, inclusiv de pasageri.

Au fost raportate peste 1200 de deconectări ale energiei electrice, în special în centrul și sudul țării. În dimineața zilei era închisă circulația camioanelor la vămile Giurgiulești–Cahul și Palanca–Tudora, din sudul țării. Guvernul de la Chișinău a mobilizat toate serviciile pentru a curăța drumurile, inclusiv armata, ziua de muncă a fost scurtată, cu opțiunea de a lucra la distanță, majoritatea școlilor sunt închise și orele au loc online.

Ninsorile abundente și viscolul vor continua pe parcursul întregii zile, iar noaptea temperaturile vor coborî până la -10 grade.

***

Cooperarea bilaterală, situația din regiune și eforturile Republicii Moldova de a-și consolida reziliența și de a avansa parcursul european au fost printre subiectele discutate de un grup de senatori americani care s-au întâlnit ieri la Chișinău cu premierul moldovean Alexandru Munteanu și președinta Maia Sandu, transmite TV8.

Senatoarea Jeanne Shaheen a subliniat importanța cooperării cu Republica Moldova, în condițiile în care țara este într-o zonă strategică a lumii, iar Rusia continuă să-și exercita presiunile nu doar asupra Moldovei, ci și asupra României și altor țări din Europa.

„Noi înțelegem importanța Republicii Moldova și importanța relației cu Republica Moldova. Cred că administrația Trump a sprijinit proiecte precum cel din domeniul energiei, deoarece înțelege, de asemenea, că este foarte important faptul că Moldova se află într-o zonă foarte strategică a lumii, în contextul războiului din Ucraina și al eforturilor Rusiei de a exercita presiuni nu doar asupra Moldovei, ci și asupra României și altor țări din Europa”, spune senatoarea Jeanne Shaheen.  

Iată ce spune și un alt membru al delegației americane, senatorul Chris Coons: „Există un acord între administrația Trump și Congres privind rolul strategic și esențial pe care îl joacă Republica Moldova, astfel încât investițiile în energie și securitate primesc sprijin și vor continua să primească sprijin”.

SUA au oferit recent 130 de milioane de dolari pentru construcția interconexiunii electrice cu România de la Strășeni-Gutinaș, dar și 36,5 milioane dolari pentru asigurarea securității Republicii Moldova.

Ambasadorul moldovean în SUA a anunțat că autoritățile din mai multe ministere și instituții din Republica Moldova vor efectua o serie vizite în Statele Unite ale Americii, după negocierile dintre președinta Maia Sandu și secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, de la Munchen.

***

Peste 8.500 de persoane vor beneficia în acest an de cursuri gratuite de limbă română, cu finanțare de la bugetul Republicii Moldova. Înscrierile au fost lansate de Ministerul Educației, orele vor începe în luna martie.

Cursurile sunt organizate în cadrul Programului național de învățare a limbii române ajuns la a treia ediție. Pot beneficia adulții care nu au studiat sau nu cunosc suficient limba română, reprezentanții minorităților naționale, persoanele revenite din diaspora dar și refugiații. În edițiile precedente, aproximativ 25.000 de beneficiari au participat la cursurile gratuite de limbă română, ceea ce confirmă impactul și relevanța programului.