Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Jurnal de știri.

Republica Moldova a început un proces de retragere a cetățeniilor celor care au luptat de partea Rusiei în Războiul de pe Nistru și care au subminat autoritățile constituționale. 9 persoane din regiunea separatistă au rămas fără cetățenii. Decretul a fost semnat de Maia Sandu. Cele 9 persoane dețin în prezent funcții în structurile administrației separatiste de la Tiraspol. Decretul prezidențial a fost semnat în ajunul împlinirii a 34 de ani de la declanșarea Războiului de pe Nistru, eveniment comemorat pe 2 martie. Președinția precizează că două persoane dintre cele vizate au luptat de partea separatiștilor în Războiul de pe Nistru din 1992. Mai multe explicații, de la jurnalistul Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Curtea de Apel Chișinău a trimis spre rejudecare dosarul expulzării din Republica Moldova a șapte profesori turci persecutați de regimul Erdogan, care acum fac închisoare în Turcia. Artizanul acestei extrădări, fostul director al Serviciului de Informații și Securitate, Vasile Botnari, a scăpat inițial doar cu o amendă penală. Acum justiția reformată revine asupra dosarului. Potrivit Asociației Promo-Lex, decizia marchează un pas important în combaterea impunității și asigurarea unui remediu efectiv pentru cetățenii turci expulzați din R.Moldova. Valeria Vițu aduce detalii.

- Una dintre cele mai importante lecții ale războiului pentru Republica Moldova a fost comportamentul electoratului la ultimele alegeri parlamentare, când în pofida atacurilor hibride ale Rusiei oamenii au menținut țara pe vectorul european. În plus, trebuie să rămânem vigilenți și bine informați, spune invitata de astăzi a Moldova Zoom, jurnalista și activista Angela Aramă. Un interviu realizat la Chișinău de Liliana Barbăroșie.

- De la cablurile de înaltă tensiune de la o companie termoenergetică până la comunicațiile militare din armată, tot mai multe femei din Bălți demonstrează meseriile grele nu mai au gen, ci doar responsabilitate, curaj și profesionalism. Un reportaj semnat de corespondentul nostru în nordul Republicii Moldova Denis Chirtoca.

- Creșterea investițiilor și intensificarea cooperării în domeniul digitalizării au fost discutate în cadrul unei vizite la Chișinău a ministrul Economiei și Digitalizării al României, Irineu Darău.

- Ministerul Culturii de la Chișinău introduce notificarea obligatorie pentru artiștii din CSI și Rusia care vin să concerteze în Republica Moldova, pentru a exclude propaganda pro-război.

- „Viitorul Moldovei”, un partid parlamentar pro-rus de la Chișinău, a fost sancționat pentru cheltuieli electorale nejustificate.

Creșterea investițiilor și intensificarea cooperării în domeniul digitalizării au fost discutate în cadrul unei vizite la Chișinău a ministrul Economiei și Digitalizării al României Irineu Darău. Un accent deosebit a fost pus pe digitalizarea serviciilor publice iar părțile au convenit să intensifice cooperarea tehnică și schimbul de informații, transmite TVR Moldova.

„România este aliniată la standardele europene, pentru Republica Moldova poate să fie o sursă de inspirație legislaţia românească, dar şi unele aplicaţii româneşti, ar putea să însemne o bază pentru serviciile de aici. Pe de altă parte văd un ritm foarte alert în Republica Moldova de digitalizare a serviciilor publice şi recunosc că, şi în calitate de ministru al Digitalizării, mă uit cum putem copia nişte bune practici”, a declarat Irineu Darău.

La Chișinău s-a discutat și despre extinderea proiectelor comune care să stimuleze schimburile comerciale și să creeze condiții mai atractive pentru mediul de afaceri.

***

Ministerul Culturii de la Chișinău introduce notificarea obligatorie pentru artiștii din CSI și Rusia care vin să concerteze în Republica Moldova. Măsura vine în contextul unor situații repetate în care artiști care susțin agresiunea Rusiei în Ucraina au concertat la Chișinău, de regulă la invitația unor partide de opoziție pro-ruse.

Instituțiile publice de cultură, precum și companiile de impresariat vor informa prealabil ministerul Culturii în cazul în care intenționează să invite artiști din est, în special, din statele CSI și cele condamnate de comunitatea internațională pentru agresiune armată. Fiecare solicitare va fi verificată și avizată ву instituțiile statului.

„Măsura vine în contextul în care comemorăm patru ani de la începutul războiului nejustificat al Rusiei în Ucraina”, a declarat ministrul Culturii, Cristian Jardan.

***

Partidul „Viitorul Moldovei”, condus de fostul premier din perioada comunistă, Vasile Tarlev, rămâne fără alocațiile de la bugetul de stat și trebuie să plătească o amendă de peste jumătate de milion de lei, după ce s-au constatat nereguli majore în finanțarea cheltuielilor electorale ale formațiunii. Partidul a intrat în această toamnă în Parlament, în bloc cu socialiștii lui Igor Dodon și comuniștii lui Vladimir Voronin.

Comisia Electorală Centrală a constatat recepționarea unor donații cu încălcarea prevederilor legale, precum și utilizarea unor resurse financiare nedeclarate.

***

Ministrul Dezvoltării Economice de la Chișinău, Eugen Osmochescu, va efectua, în martie, o vizită la Washington, unde va avea întrevederi cu reprezentanți ai administrației americane și ai mediului de afaceri. Anunțul a fost făcut de ambasadorul Republica Moldova în SUA, Vlad Kulminski, într-un mesaj video.

„Întâlnirea doamnei președintă Maia Sandu cu secretarul de stat Marco Rubio la Munchen a subliniat încă odată caracterul strategic al relațiilor noastre bilaterale. Relația noastră cu Statele Unite în domeniul energetic este una strategică și acest lucru este manifestat inclusiv prin proiecte de infrastructură majoră, cum ar fi proiectul construcției de linie a tensiune înaltă Strășeni-Gutinaș. În perioada următoare voi vizita mai multe state în SUA pentru a stabili legături economice și pentru a deschide oportunități pentru afaceri”, a declarat ambasadorul Republica Moldova în SUA, Vlad Kulminski,

Agenda vizitei mai include discuții despre eliminarea barierelor comerciale dintre cele două state şi atragerea investițiilor americane, transmite TVR Moldova. Un alt subiect vizează taxele impuse de SUA produselor importate din Republica Moldova, spune Andrian Gavriliță, ministrul moldovean al Finanțelor.

Taxa de 25% aplicată mărfurilor moldovenești la importul în SUA a fost anulată în urma recentei decizii a Curții Supreme a Statelor Unite, anunță Ministerul Dezvoltării Economice de la Chișinău. Acum este aplicată o suprataxă de 10%. Măsura este aplicată uniform tuturor partenerilor comerciali ai SUA, fără a viza în mod specific Republica Moldova. Două treimi din exporturile moldovenești în SUA constituie vermuturi și vinuri, sucuri de fructe și nuci.

Circularitatea începe și cu felul în care ne organizăm viața. Alegerea locuinței în funcție de job, facultate și activități zilnice reduce timpul pierdut în trafic și consumul de combustibil.

Datele arată că mobilitatea eficientă poate aduce economii anuale semnificative și îmbunătățește sănătatea mentală.

Astfel că, dacă naveta îți consumă zilnic ore din viață, ia în calcul un stil de viață mai echilibrat, care poate implică schimbarea locuinței, a jobului, sau, de ce nu, folosirea metroului, autobuzelor în detrimentul mașinii personale. Ia în calcul și serviciile de ride-sharing – modelul cel mai bun de economie circulară. Astfel eviți stresul parcărilor și poți răspunde la mesaje pe bancheta din spate, relaxat. 

Jurnal de știri.

Liderul PNL Dâmbovița, Virgil Guran, îi dă replica președintelui PSD, Sorin Grindeanu, după ce acesta a anunțat la G4Media că va propune un vot intern în partid, pentru ca formațiunea să decidă dacă vrea să rămână în coaliție cu Ilie Bolojan premier sau dacă vrea alt prim-ministru de la PNL. Guran spune la RFI că Bolojan va rămâne premier până în aprilie 2027, cum scrie în protocolul coaliției.

Virgil Guran, despre declarațiile lui Sorin Grindeanu: ”Sunt doar de imagine, vrea să se reconfirme în partid, să vadă partidul lui că are activitate. Nici vorbă, o să vedeți că nu ies de la nici o guvernare, o să vedeți că Ilie Bolojan rămâne în continuare premier până în aprilie anul viitor, cum e stabilit în protocol”.

Despre eventuala scoatere a USR din Guvern, cum sugerează PSD: ”În cazul în care va fi vreo problemă de genul ăsta ridicată de către PSD în mod oficial (...), atunci vom avea o poziție. Nu cred eu că este cazul să iasă USR-ul în momentul de față de la guvernare”.

Despre reducerea de cheltuieli din administrație: ”(Rezolvă) o parte din deficit, o parte, vă spun sincer, pentru că nu o să fie mari reduceri la nivel local, dar în același timp, încet-încet, se implementează ideea pentru administrația locală că trebuie să se descurce în general cu fondurile pe care le strâng, deci bugetul propriu și va fi un exercițiu care va ajuta mult comunitățile locale în viitor”.

Bodo Glimt a zdruncinat lumea fotbalului după ce a reușit să elimine pe Internazionale Milano din Liga Campionilor. Deși, în urma eșecului clubul din Milano pierde zeci de milioane de euro, conducătorii lui Inter au decis să-i prelungească contractul lui Cristi Chivu până în 2027, cu o mărire de salariu de 60 la sută. Performanța echipei din Norvegia și decizia șefilor lui Inter sunt analizate de Tudor Furdui.

Marți seară am asistat la una dintre cele mai mari surprize din istoria recentă a UEFA Champions League. Echipa unui orășel cu doar 50.000 de locuitori din Norvegia, care nu este nici măcar campioana en titre a țării care a adunat cele mai multe medalii la recentele Jocuri Olimpice de iarnă a scos din competiție pe marea Internazionale Milano, de două ori finalistă în ultimii trei ani a Ligii Campionilor. Mai mult de atât, Bodo Glimt a câștigat atât în tur cât și în retur și cu scorul general de 5-2 merge mai departe în optimile competiției, acolo unde este posibil să facă și alte victime.

Confruntarea dintre Bodo și Inter a fost asemănătoare celei dintre David și Goliat. Cum a fost posibil așa ceva se întreabă lumea fotbalului, unul dintre singurele sporturi din lume unde se pot întâmpla astfel de surprize. Dacă ne uităm pe statisticile celor două meciuri vom avea un prim răspuns și ne vom da seama că eliminarea lui Inter nu a fost întâmplătoare. Cifrele ne arată că Bodo Glimt este o echipă disciplinată și eficientă în apărare, cinică în atac și dispusă la un deosebit efort. În retur, jucătorii în galben au acoperit, cumulat, 124,1 kilometri; ai lui Chivu doar 116,5, deși posesia și ocaziile de poartă au fost mai numeroase în contul vicecampioanei Italiei. În prima repriză atunci când Inter ar fi trebuit să înscrie măcar un gol, portarul lui Bodo, rusul Haikin, posesor și a altor două naționalități, britanică și israeliană, nu a avut cu adevărat emoții la nicuna dintre șarjele milanezilor. După aceea, în ciuda atmosferei apăsătoare și a celor 80.000 de fani de pe „Giuseppe Meazza”, norvegienii nu s-au lăsat intimidați și nu au făcut greșeli în defensivă așa cum au făcut milanezii la primul gol când fostul adversar al românilor din campania de calificare la Euro 2024, elvețianul Akanji, a gafat ca un începător, îngropând-și practic echipa.

Norvegienii s-au antrenat înaintea meciului în Spania, la ei campionatul fiind neînceput. Au folosit în pregătirea meciului experiențele anterioare, Atletico Madrid, Manchester City, uitându-se practic la cei pe care i-au învins ca la niște coloși în echipament de sport, în timp ce ei purtau echipament de război. Au intrat pe teren ca o trupă de războinici , pe un teritoriu ostil, astfel că singura șansă de a reuși era să fie calmi, concentrați, uniți, să păstreze liniile apropiate, să respingă tot ce aruncă adversarii și să lovească pe contratac când li se ivește ocazia. Această echipă condusă magistral de antrenorul Kjetil Knutsen are în staff un mental coach, fost pilot de vânătoare. Rolul său este unic în acest sport: nu are niciun interes pentru fotbal și chiar își petrece 75% din timp lucrând pentru Fondul Norvegian al Petrolului. Și totuși, a devenit un pilon cheie al clubului, formând o cultură în clubul acesta micuț. I-a ghidat pe jucători, i-a contaminat cu mentalitatea pe care o au piloții de vânătoare atunci când pleacă în misiune. Acolo dacă greșești nu te mai întorci niciodată acasă. Cu trei ani în urmă, Bodo Glimt abia o elimina pe Sepsi Sfantu Gheorghe în preliminariile Conference League. Acum, echipa norvegiană cu 9 jucători autohtoni în primul 11,a dat peste cap toate calculele lui Inter în Liga bogaților , stârnind admirația Planetei.

Chiar și așa, șefii lui Inter nu se gândesc să-l schimbe pe Cristi Chivu. Ba chiar au luat decizia de a-i prelungi contractul.

Zilele trecute, presa din Spania ”a aruncat bomba” anunțând că Diego Simeone, antrenorul lui Atletico Madrid, va ajunge la formația din Milano. Totuși, președintele nerrazurilor Beppe Marotta a negat totul, iar acum îi propune românului o nouă înțelegere valabilă până în vara lui 2028, cu opțiunea de prelungire pentru încă un an, și cu o mărire a salariului cu 60 la sută.

Acesta este un gest absolut de încredere în Cristi Chivu în condițiile în care misiunea românului de a califica echipa în optimile Champions League a eșuat, iar pierderile financiare sunt foarte mari. Inter a câștigat anul trecut 134 de milioane de euro din participarea până în finala Ligii, acum s-a oprit la 70 de milioane. Nerazurii puteau să încaseze în jur de 15 milioane de euro din venituri garantate dacă ar fi trecut de Bodo Glimt. Și potențial mult, chiar mult mai mult, în funcţie de faza atinsă în cea mai importantă competiţie inter-cluburi din lume. Inter ar fi avut nevoie să-și consolideze pedigreeul european, după două finale în ultimii trei ani, să prindă și mai multă încredere în perspectiva finalului de campionat, acolo unde echipa conduce cu un avans de 10 puncte, dar care se pot topi imediat. Presiunea pe Chivu a devenit și mai mare.

Sorin Grindeanu aruncă în aer acordul coaliției de guvernare după 8 luni: Vom extinde consultarea internă în PSD dacă să mergem înainte cu Ilie Bolojan sau alt premier PNL și dacă USR să rămână sau nu în coaliție (G4Media) - Adevărul despre studiile la Drept ale ministrului Radu Miruță. A dat licența în prelungiri, a scris „Dreptul familiei” cu tatăl său şi s-a luptat să devină avocat (Libertatea) - Cum explică instituțiile statului penetrarea sistemului de apărare românesc de către ruși. Pozițiile oficiale ale CSAT și MAE (Adevărul) - Testul restructurării sistemului bugetar: vor fi cheltuielile salariale cu bugetarii, în valoare nominală, mai mici anul acesta decât anul trecut? (Ziarul Financiar)

Calea Europeană anunță că premierul Ilie Bolojan a avut miercuri seară, la Bruxelles, o întâlnire cu europarlamentari ai partidelor din Coaliția de guvernare, întrevederea având loc în contextul vizitei pe care șeful Guvernului o efectuează în capitala instituțiilor europene pentru a participa, între altele, la semnarea declarației de intenție privind lansarea mecanismului EastInvest și pentru a discuta cu președinta Comisiei Europene despre PNRR.

Dialogul între prim-ministrul Bolojan și europarlamentarii români a avut ca teme agenda întâlnirilor pe care șeful executivului le va avea cu înalți oficiali europeni, informează Palatul Victoria.

De asemenea, premierul a prezentat principalele teme de discuție, de la recuperarea celor 231 de milioane de euro din PNRR, după adoptarea reformei pensiilor speciale ale magistraților, până la Programul SAFE, situația fiscal-bugetară a României și măsurile luate pentru reducerea deficitului bugetar.

Au fost abordate, totodată, cele două ordonanțe de urgență adoptate marți seară de guvern, privind relansarea economică și reforma în administrație.

Calea Europeană scrie și că România intră în mecanismul european EastInvest, o platformă de finanțare vizând investiții de cel puțin 28 miliarde euro pentru regiunile de frontieră estică ale UE.

Președintele PSD Sorin Grindeanu a declarat miercuri într-un interviu acordat G4Media că va propune un vot intern în PSD pentru ca partidul să decidă dacă vrea să rămână în coaliție cu Ilie Bolojan premier sau dacă vrea alt premier de la PNL. De asemenea, votul intern din PSD va arăta dacă partidul vrea să rămână în coaliție cu USR sau fără USR, a mai spus Sorin Grindeanu în interviul pentru G4Media.

Anunțul președintelui PSD vine la doar 8 luni de la crearea coaliției de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR, cu Ilie Bolojan premier, și cu câteva zile înainte ca primul ministru să prezinte în coaliție proiectul de buget pentru 2026 și proiectul de reformă a pensiilor militarilor, polițiștilor și angajaților din serviciile de informații.

De-a lungul timpului, au existat numeroase comentarii legate de studiile la Facultatea de Drept pe care viceprim-ministrul Radu Miruță susține că a făcut-o „ca un hobby”. Nu de mult, într-o sală de judecată, el declara că nici măcar n-are studii de Drept sau cunoştințe juridice. Libertatea vă dezvăluie adevărul despre parcursul lui Miruță prin  facultate privată de Ştiințe Juridice din Târgu Jiu, despre cartea de drept pe care el a publicat-o, dar și despre cum i s-a năruit visul de a deveni avocat. 

Administrația Prezidențială și Ministerul Afacerilor Externe au răspuns solicitărilor „Adevărul”  în cazul Automecanica Mediaș, companie controlată de afaceriști ruși, implicată într-un contract de 857 milioane de euro cu Ministerul Apărării. CSAT susține că a analizat tranzacția prin care Automecanica încearcă să preia controlul Popeci Utilaj Greu, iar ANCEX că a înregistrat firma pentru operațiuni cu produse militare. Niciuna dintre instituții nu explică, însă, cum a fost posibil ca o companie controlată de cetățeni ruși cu legături documentate la cercurile de putere de la Moscova să obțină aceste autorizații.

Guvernul a aprobat marţi seară două ordonanţe de urgenţă - prima privind administraţia publică şi cea de-a doua privind o aşa-numită relansare economică. Nu avem de-a face cu o „reformă”, atât de mult trâmbiţată, dar este un început, spun economiştii chestionați de ZF.

Dincolo de multele prevederi ale primului act normativ, ceea ce a atras atenţia au fost măsurile preconizate de reducere a cheltuielilor de personal ale administraţiei publice, locale şi centrale, cu 10%, şi a numărului de angajaţi cu 10%. Sunt prevederi care merg mână în mână pentru că, dacă reduci personalul, automat reduci chetuielile salariale. Sunt doar trei căi ce pot fi urmate în acest caz: reduci personalul, reduci veniturile salariale sau tai sporurile. 

„Probabil că reducerile se vor face prin eliminarea celui de-al 13-lea salariu, prin reducerea unor sporuri. Se reduc acum puţin şi, la anul, sau peste doi ani o luăm de la capăt. Ce s-a propus nu este o reformă. O reformă adevărată ar fi presupus comasări de UAT-uri. Sunt prea multe, prea stufoase”, spune Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România.

Vorbind despre “pachetul de relansare economică”, adoptat, la rându-i, prin ordonanţă de urgenţă, ministrul finanţelor, Alexandru Nazare, s-a referit la el ca la “un instrument strategic de 5 miliarde de euro, cu aplicare din acest an până în 2032”. 

Dacă guvernul a obţinut spaţiu fiscal, în urma majorărilor succesive de taxe, atunci ar fi trebuit să dea înapoi, în primul rând, ce a luat. Adică să relaxeze fiscalitatea, comentează Adrian Codirlaşu.

Lipsa de transparență și predictibilitate în aplicarea legii a accentuat anul trecut discrepanța dintre normele legale și realitatea practică și a afectat astfel libertățile civice. Este una dintre concluziile raportului Monitoring Action for Civic Space realizat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.

La Tânăr în Europa Simona Constantinescu, autoarea raportului prezintă impactul contextului electoral și post-electoral asupra ONG-urilor din România.

Presa internațională comentează discursul despre Starea Națiunii ținut de președintele Donald Trump în fața Congresului. Jurnaliștii se întreabă în ce măsură acest discurs poate opri scăderea de popularitate a președintelui, relevată de sondaje.

În discursul său, Trump a încercat „să recâștige controlul asupra a două probleme în care a pierdut recent teren: economia și imigrația”, notează The New York Times.

”Donald Trump sfidează justiția și ignoră haosul”, titrează revista franceză Le Point.

”În fața unui Congres divizat, președintele a petrecut aproape două ore lăudându-și succesele economice și diplomatice. Cu toate acestea, rezultatele la mijlocul mandatului nu reușesc să convingă”.

În nota caracteristică Daily Beast  consideră că ”Discursul lui Trump despre Starea Națiunii a fost prost. Iar starea reală a uniunii noastre este mai proastă.

Membrii republicani ai Congresului, zombificați, au bătut din palme ca niște foci de circ și au strigat la comandă, în timp ce democrații, cu puține excepții, au rămas mai mult sau mai puțin inerți.

Deși contrastul i-a făcut pe Trump și legiunile sale MAGA să simtă că mesajul lor penetrează, realitatea a fost că discursul a avut probabil prea puțină importanță”.

Laude pentru Donald Trump în New York Post: ”Discursul lui Trump a fost un succes, arătând exact cât de nebuni sunt democrații.

A fost războinicul fericit pe care ni-l doream să fie, cu un mesaj puternic și clar.

El a scos la iveală cu abilitate nebunia pozițiilor democraților privind imigrația ilegală, criminalitatea și problemele transgen - semnalând în repetate rânduri obsesia lor pentru „drepturi” specifice în detrimentul bunului simț”.

The Hill vorbește despre ”Discursul delirant al lui Trump” .

Potrivit publicației care urmărește dezbaterile Congresului, ”discursul a invocat numeroase victorii, chiar dacă a trebuit să le inventeze.

Trump și-a repetat afirmația frecventă că inflația „scade vertiginos”, chiar dacă prețurile de consum sunt încă în creștere.

Și-a asumat meritul pentru „cea mai mare scădere a criminalității din istoria înregistrată”, chiar dacă cea mai mare parte a acestei scăderi a avut loc între 2023 și 2024, în timpul mandatului președintelui Joe Biden.

El a susținut că ratele ipotecare sunt la „cel mai scăzut punct din ultimii patru ani”, în ciuda faptului că ratele pe 30 de ani sunt cu 2 puncte procentuale mai mari decât în aceeași perioadă a președinției lui Biden.

Cu președinția sa în pericol, nicio minciună nu părea prea mare sau prea disperată pentru Trump”.

BBC relatează la rândul său că Donald Trump a ținut marți seară un discurs combativ.

Cu ochii pe alegerile cruciale de la mijlocul mandatului, a adresat națiunii un discurs de marketing, un strigăt patriotic de mobilizare susținătorilor săi loiali și batjocuri la adresa adversarilor săi politici”.

El Pais vorbește despre ”tensiunea care predomină în politica americană și care într-un fel, a condamnat ceremonia de marți, unul dintre ritualurile preferate ale Washingtonului, la irelevanță: cu siguranță, nimeni nu a schimbat tabăra după ce l-a ascultat pe Trump timp de aproape două ore”.

Guvernul islandez ia în considerare organizarea unui referendum privind relațiile cu UE mai devreme decât își propusese inițial și anume anul 2027. Consultarea ar putea avea loc în august anul acesta, dezvăluie Politico citând surse din capitala islandeză. Dar de ce această devansare? Și ce șanse sunt ca referendumul să treacă?

În articolul său, Politico a citat doi oficiali, care au vorbit sub condiția anonimatului, spunând că Parlamentul islandez urmează să anunțe data referendumului în câteva săptămâni.

De altfel, într-un intrviu acordat Agenției Reuters, ministrul islandez de externe Thorgerdur Katrin Gunnarsdottir, a recunoscut că și-ar dori accelerarea procesului de aderare la UE.  

Povestea dintre Islanda și UE este una cu suișuri și coborâșuri.

Insula din Atlanticul de Nord a depus cererea de aderare la UE în 2009, după ce a fost grav afectată de criza financiară. Negocierile oficiale de aderare au început în 2010. Dar în 2013, un guvern de centru-dreapta nou ales a suspendat discuțiile, pentru ca în 2015 Reykjavik să-și retragă cererea cu totul.

Dar dacă până acum reticențele islandezilor se legau de subiecte precum reglementările de pe piața financiară sau pescuitul balenelor, noile realități apar ca mult mai dure.

Invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022 și noile ambiții rusești în Arctica au fost primele semnale de îngrijorare. Au venit apoi politicile protecționiste ale lui Donald Trump dar mai ales amenințarea acestuia de a prelua Groenlanda.

Mai mult, la începutul anului, ambasadorul nominalizat de Donald Trump la Reykjavik a produs furie în Islanda după ce a afirmat că insula ar putea deveni al 52-lea stat american. Ulterior, ambasadorul nominalizat a spus că totul fusese o glumă, pe care însă islandezii se pare că n-au gustat-o deloc.

Și iată-i pe decidenții de la Reykjavik uitându-se la Uniunea Europeană nu ca la un spațiu al decăderii și crizei existențiale, așa cum îl descriu ideologii MAGA. Ci mai degrabă ca la o entitate care protejează.

Și iată cum această Europă este dorită de cei care caută protecție. Protecție față de Rusia, în cazul Moldovei și al Ucrainei. Sau față de Statele Unite, în cazul Canadei și acum al Islandei.

Sondajele arată că publicul islandez susține în general ideea unui referendum privind aderarea la UE, dar rezultatul rămâne încă dificil de estimat.

Două sondaje de opinie din 2025 au sugerat majorități fragile în favoarea aderării la UE. Într-unul realizat de institutul Prósent, 45% dintre respondenți au declarat că susțin aderarea Islandei la Uniunea Europeană, în timp ce 35% au spus că nu.

Un sondaj Gallup din același an a arătat că 44% dintre respondenți sunt în favoarea aderării Islandei la Uniunea Europeană, 36% declarând că se opun.

Numărul indecișilor rămâne încă semnificativ dar ultimele evenimente internaționale ar putea crește dorința islandezilor de a adera la Uniune. La fel de bine cum campaniile online ar putea să le influențeze opțiunile în direcția opusă.