Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Dosarele Epstein vor marca o generație – iată una dintre concluziile comentatorilor, după ce tot mai multe dintre documente încep să fie citite și înțelese. Dar cum și-a clădit și cum și-a folosit infractorul sexual această vastă rețea de relații? Presa internațională explică.

The New York Times, citat de Courrier International, analizează o serie de tranzacții și tentative de investiții ale lui Jeffrey Epstein în toate sectoarele din Silicon Valley, în criptomonede, startup-uri biomedicale, dar și în vedete Big Tech în ascensiune, precum SpaceX și Facebook.

Fie că s-au materializat sau nu, toate aceste tranzacții au cel puțin un lucru în comun: au fost discutate după 2008, anul primei condamnări a finanțatorului pentru racolarea unei minore în scopuri de prostituție în Florida. La acea vreme, Epstein, simțind că lațul legal se închide, încerca să se mențină pe linia de plutire financiară și să-și consolideze vasta rețea de contacte prestigioase sau pur și simplu lucrative.

În revista franceză L’Express citim cum

”Jeffrey Epstein și oamenii Kremlinului au clădit un parteneriat fructuos”.

Este titlul interviului acordat de Françoise Thom, cercetătoare specializată în Rusia.

Ea spune că legăturile dintre agresorul sexual și Moscova erau de lungă durată. Iar revista se întreabă dacă nu cumva, până la punctul în care au transformat-o în cel mai mare kompromat din istorie.

”Acest lucru este suficient pentru a le da fiori guvernelor occidentale, care încep să se întrebe dacă agresorul sexual nu era și un agent... care lucra pentru Moscova.

Citeste siDosarele Epstein și filiera rusească

Și pe bună dreptate. Peste 10.000 de scrisori, note și mesaje text publicate de Departamentul de Justiție al SUA se referă la Rusia - și o mie la Vladimir Putin.

Aceste documente dezvăluie că Epstein avea legături de lungă durată cu înalți oficiali ruși.

În 2011, de exemplu, notoriul om de afaceri a călătorit în Rusia cu o viză emisă de Vympel, asociația veteranilor unei unități de elită FSB, potrivit ziarului Novaya Gazeta”.

Iar Financial Times descrie cum ”Epstein a reușit să transforme relațiile într-o sursă de bani, putere și alte conexiuni - un fel de schemă socială Ponzi pe care a menținut-o până la arestarea și moartea sa în închisoare în 2019.

Membrii de elită ai grupului său nu aveau toți aceleași nevoi. Pentru a le satisface, Epstein putea să-și asume rolul de confident, broker sau pețitor, ghid către o viață mai luxoasă sau chiar bancher.

Faimă, putere, sex și crimă - dosarele Epstein vor avea probabil repercusiuni care vor reverbera o generație.

Citeste siEpstein s-a înconjurat de numeroși oameni de știință. Ce urmărea?

În aceste vremuri de neîncredere absolută față de elite, politica modernă este deja modelată de puterea teoriilor conspirației.

Și se dovedește că adevărata conspirație nu a fost orchestrată de la Davos sau la Națiunile Unite, sau din subsolul unei pizzerii [așa cum credeau susținătorii „Pizzagate” din Statele Unite], ci de la adresa de e-mail hiperactivă a unui pedofil.

Când bogăția, lingușirea sau ajutorul pe care l-a oferit nu i-au adus ceea ce își dorea, Epstein a devenit amenințător și brutal - folosindu-și intimitatea atent cultivată cu oamenii pentru a se juca cu teama lor de a fi expuși, ceea ce a asigurat funcționarea mașinăriei

 (Sursa: Courrier International).

În 2026, proiectele de microhidrocentrale din România, mai ales cele din arii protejate, rămân puternic disputate.

Legea PL-x 14/2023 este criticată de ONG-uri de mediu precum Bankwatch pentru că ar permite construirea sau finalizarea unor amenajări hidroenergetice în parcuri naționale și situri Natura 2000, cu riscuri majore pentru biodiversitate și cursurile de apă.

Mai multe proiecte sunt contestate în instanță sau la nivel european, pe fondul acuzațiilor că evaluările de impact sunt insuficiente și că râuri cu valoare ecologică ridicată ar putea fi afectate ireversibil.

Autoritățile susțin însă că aceste investiții sunt parte din strategia de securitate energetică, iar evoluția lor va depinde de deciziile legislative viitoare.

Poți urmări și tu parcursul acestor proiecte, participând la consultări publice sau prin implicarea în inițiative pentru conservarea râurilor din comunitatea ta.

De ce se tem primarii de creșterea taxelor locale (DW) - Un moment istoric pentru antreprenoriatul românesc. Familia Pavăl, care a fondat Dedeman, la un pas de a prelua operaţiunile Carrefour în România pentru 823 mil. euro (Ziarul Financiar) - REPORTAJ. Un oraș de 40.000 de locuitori din UE, fostă capitală regală a României, stă de trei luni fără apă potabilă: „Neagră ca pământul” (HotNews) - Bucureștenii cer deja reducerea facturilor la căldură. Cum procedezi și de ce Termoenergetica nu le scade automat (SpotMedia)

Comisarul european pentru Justiție, Michael McGrath, a lansat un avertisment la adresa autorităților române, spunând într-un interviu pentru G4Media că ”prioritatea dreptului UE nu este opțională” atunci când a fost întrebat despre judecătorii care ignoră deciziile Curții Europene de Justiție privind prescripția faptelor de corupție.

”Vom face tot ce este necesar pentru a ne asigura că prioritatea dreptului UE este pusă în aplicare”, a spus comisarul McGrath, care a arătat că nerespectarea deciziilor CJUE poate atrage măsuri punitive din partea Comisiei Europene. Într-un interviu acordat G4Media, McGrath a precizat că executivul european monitorizează atent „impunitatea” din dosarele de corupție și așteaptă o nouă decizie a Curții de la Luxemburg pentru a clarifica obligația magistraților români de a lăsa neaplicate deciziile CCR care contravin dreptului comunitar.

În ceea ce privește reforma sistemului judiciar, oficialul european a vorbit despre legile justiției din 2022, declarând că este necesară o „revizie” a acestor legi. Comisarul a adăugat că mutarea competențelor de investigare a infracțiunilor din justiție înapoi la DNA ”merită cu siguranță examinată”.

McGrath a adoptat însă o poziție prudentă față de cel mai controversat subiect al momentului – anularea alegerilor prezidențiale din 2024 de către CCR. Comisarul a refuzat să discute decizia Curții Constituționale, invocând respectarea „competențelor naționale” și refuzul Comisiei de a interveni în deciziile instanțelor interne, atâta timp cât acestea nu încalcă direct legislația europeană.

Economistul Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice, explică pentru DW că modernizarea administrativ-teritorială a României înseamnă reducerea cu aproximativ o mie a primăriilor.

În acest moment avem o populație care e supărată că trebuie să plătească taxele locale majorate. Soluția nu e ca Ilie Bolojan să cedeze și să vină să le spună primarilor: reducem taxele și revenim la situația de dinainte în care explodau de la lună la lună deficitul și datoria publică. Ne furăm căciula, asta nu înseamnă modernizarea României, după cum nici creșterea taxelor nu e o soluție.

Modernizarea României înseamnă reducerea cam cu o mie a unităților administrativ-teritoriale, a primăriilor, și reclasificarea din temelii pentru restul de două mii. Cele o mie fie pot fi desființate, fie pot fi comasate, fie pot fi integrate în zonele metropolitane. Sunt foarte multe strategii fără ca cetățeanul să simtă semnificativ vreo presiune din punct de vedere administrativ.

Tranzacţia va fi cel mai mare acord în care o firmă cu capital privat românesc cumpără afacerea locală a unei multinaţionale.

Ziarul Financiar amintește că în 2001, când Carrefour intra pe piaţa locală cu un hipermagazin de peste 10.000 mp în Bucureştişi ajunsese deja la vânzări de câteva zeci de miliarde de euro la nivel global, fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl aveau un mic magazin într-un spaţiu închiriat din Bacău. Dedeman a devenit între timp un brand cu 65 de magazine de bricolaj.

După depistarea bacteriei Clostridium perfringens în mai multe probe din rețea, autoritățile au declarat stare de alertă și au interzis folosirea apei inclusiv pentru igienă în Curtea de Argeș.

De trei luni, în Curtea de Argeș, apa de la robinet nu mai este bună de băut. 

Viceprimarul vorbește despre lipsa investițiilor în tratare și despre o posibilă retehnologizare de milioane de lei. Între timp, viața orașului se măsoară în bidoane cărate „o zi da, una nu”.

Inițial, apa a fost tulbure și declarată nepotabilă. Apoi restricțiile s-au înăsprit. În această săptămână, autoritățile au transmis că apa nu mai poate fi folosită nici pentru igienă personală: nu te poți spăla cu ea.

Bacteria depistată, Clostridium perfringens, provoacă o tulburare intestinală severă.

Citiți reportajul pe pagina HotNews.

Mulți bucureșteni au început deja să ceară bani înapoi de la Termoenergetica pentru perioadele în care au stat în frig sau au avut apă abia dezmorțită, la robinete.

Reducerea facturii nu este un gest de bunăvoință al companiei. Și nu se face arbitrar. E un mecanism prevăzut pentru situațiile în care energia termică nu a fost livrată la nivelul stabilit în contract.

Solicitările se fac, la nivel de asociație, de către reprezentantul legal. Nu din partea unui proprietar de apartament.

Președintele de asociație depune o cerere de diminuare la relaț[email protected].

Ulterior, o echipă a Termoenergetica SA va descărca și analiza datele din contor. Și va iniția procedura de reducere a facturii pentru perioadele în care energia a fost livrată sub parametri.

Explicațiile pe larg pe SpotMedia.

Concursurile de sărituri cu schiurile de la trambulina normală de la Jocurile olimpice nu aveau cum să nu se soldeze cu surprize. La individual, pe primul loc s-a situat un german care recunoaște că are frică de înălțime. În proba mixtă de sărituri, românii au terminat pe locul 12, ceea ce este încurajator ținând cont că Festivalul Olimpic al Tineretului European se va organiza la anul la Brașov.

La Jocurile olimpice de iarnă de la Milano-Cortina avem parte de performanțe uimitoare. De exemplu, Philipp Raimund, a devenit campion olimpic la sărituri cu schiurile deși nu era considerat favorit. Ce-i drept, germanul concurează la cel mai înalt nivel din 2019, dar nu a obținut niciodată vreo victorie în Cupa Mondială sau alte competiții importante.

Cele mai bune rezultate ale sale au fost 4 prezențe pe podium, prea puțin pentru ca cineva să-l fi inclus pe lista favoriților la Predazzo, acolo unde se desfășoară săriturile. În plus, în sesiunea de antrenamente, Raimund a avut rezultate modeste. La concurs însă, exact când a contat cel mai mult, a reușit să-și depășească limitele.

Sportivul originar din Oberstdorf, în vârstă de 25 de ani, a impresionat prin constanță și execuții sigure, cu sărituri de 102 și 106,5 metri, suficiente pentru a-l propulsa pe cea mai înaltă treaptă a podiumului olimpic.

Ceea ce depășește orice imaginație este faptul că Philippe stă rău la un capitol la care toți cei care s-au apucat de acest sport nu au vreo problemă. Germanul, are, nici mai mult nici mai puțin, rău de înălțime. Boala se numește acrofobie și o suferă cei care au o teamă intensă de situații care implică înălțimi, cum ar fi să se afle pe munte, la un etaj înalt într-o clădire sau când folosesc o scară.

Chiar Philippe a recunoscut că are această fobie, una care în trecut l-a împiedicat să ia startul în anumite competiții. Ultima dată când s-a retras din cauza fricii de înălțime a fost acum mai puțin de un an, la o etapă de Cupă Mondială, cea de la Planica în Slovenia. Atunci, neamțul a explicat că pe trambulinele mici, cum a fost și cea de la Predazzo, nu prea are probleme, dar când trebuie să sară de pe trambulinele foarte mari, care se folosesc mai ales la Cupa Mondială, în concursurile de zbor cu schiurile, uneori nu-și mai poate controla corpul.

El a povestit că de obicei e sigur pe el, dar sunt și situații când are probleme la zbor. Practic, corpul său reacționează fără să-l poată controla și de aceea nu riscă în condițiile în care nu știe dacă mai este el pilotul. Dacă poate reacționa sau se lasă în voia sorții. Vă dați seama cât de umilitor este pentru un săritor să ia telescaunul și la coborâre, nu numai la urcare. Cum s-or uita ceilalți competitori la el?

La Pedrazzo pe trambulina normală de 90 de metri, Philippe Raimund nu a avut nicio problemă cu frica de înălțime, ba chiar a obținut rezultatul carierei cu un total de 274,1 puncte. Acesta l-a depășit cu 3,4 puncte pe Kacper Tomasiak, un polonez de numai 19 ani, care nu ajunsese niciodată nici măcar în manșa a doua a unei etape din Cupa Mondială. Bronzul a fost împărțit de un japonez și un elvețian care nu sunt în top 10. Slovenul Domen Prevc, marele favorit, a terminat abia pe locul 6.

Deși e clar că alcătuirea podiumului în primul concurs masculin de la Jocuri e o surpriză, rezultatul are o explicație. În Cupa Mondială se concurează foarte rar pe trambuline atât de mici cum e cea normală de la Predazzo, astfel că marile staruri cum ar fi Prevc, Kobayashi, Lanisek, Tschofenig, Hoerl sau Kraft nu sunt obișnuite și nu reușesc să se adapteze la timp. Aceștia își pot lua revanșa în concursul pe trambulina mare, cea de 160 de metri, de la Jocurile Olimpice, care va avea loc luni, 16 februarie.

Cât despre români, aceștia au obținut un rezultat onorabil în proba de echipe mixte la sărituri cu schiurile, pe trambulina normală HS107, aceeași pe care a evoluat și germanul Raimund la individual. România a ocupat locul 12, un loc obținut după prima manșă, cu 393,1 puncte, ratând calificarea în manșa finală în care au intrat primii 8.

Este pentru prima dată la o ediție de Jocuri Olimpice, când România a aliniat la start o echipă completă în această probă mixtă, unde a reușit să califice câte doi sportivi, atât la feminin, cât și la masculin. Echipa a fost formată din doi sportivi cu experiență olimpică: Daniela Toth, aflată la a treia participare la Jocuri, și Daniel Cacina, cu două prezențe la Olimpiadele albe.

Alături de ei au concurat doi sportivi care au trăit pentru prima dată emoțiile unei întreceri olimpice: Mihnea Spulber și Delia Folea. Toți cei patru au contribuit cu câte o săritură și au arătat că pot face față atmosferei și rigorilor unei competiții olimpice.

Acest rezultat marchează o premieră și dă mari speranțe pentru viitor, având în vedere că suntem la prima participare de acest gen, iar la anul, la Festivalul olimpic al tineretului european care se va desfășura în România, săritorii români pot obține rezultate bune pe trambulina de la Râșnov.

Avem confirmarea. Carrefour pleacă din România, după o prezență de 25 de ani, după ce a format piața de retail modern și după ce a dat încredere și altor mari investitori străini să vină în România. Carrefour vinde rețeaua către oameni de afaceri români, specializați în sectorul de retail, însă, în cel nealimentar.

Este de remarcat transparența de care a dat dovadă compania franceză precizând și suma tranzacției, respectiv 832 milioane de euro. Dar, conform unor surse media, Carrefour România are datorii de 308 milioane de euro, probabil către furnizorii de produse. În acest caz, este foarte probabil ca suma care va fi plătită efectiv de cumpărător să fie redusă cu nivelul datoriilor urmând ca holdingul Pavăl, entitatea care va prelua efectiv retailerul francez, să achite restul datoriilor.

O tranzacție de acest nivel atrage atenția și naște o serie de întrebări. Așadar, de ce a plecat Carrefour din România? Se poate spune că sunt cauze interne și externe. Cele interne au legătură cu profitabilitatea companiei și nivelul fiscalității din România. Concret, în anul 2024, cifra de afaceri a fost de 12,5 miliarde de lei, profitul brut a fost de aproximativ 180 milioane de lei, iar profitul net de numai 52,4 milioane de lei. Aceste cifre înseamnă o rată a profitului brut de 1,4%, o rată a profitului net de doar 0,4% și o rată a impozitării profitului brut de 70%. Se ajunge la acest procentaj aberant din cauza impozitului minim pe cifra de afaceri. Este adevărat că profitul Carrefour România a fost fluctuant în ultimii 15 ani, dar în 2024 a ajuns la cel mai scăzut nivel din 2010 până astăzi.

Există și o cauză externă României, respectiv, anul trecut, la nivel de grup au apărut rezultate dezamăgitoare. La jumătatea anului trecut, banca de investiții americană JP Morgan a recomandat clienților să vândă acțiunile companiei franceze anticipând rezultate financiare slabe în anul 2023, la nivel global. Ceea ce s-a confirmat, iar Carrefour a anunțat un plan de reducere a cheltuielilor și de continuare a procesului de digitalizare. Grupul francez a vândut rețeaua de magazine pe care o deținea în Italia. Tranzacția de ieri din România nu face decât să continue ceea ce grupul Carrefour a început anul trecut, adică să se concentreze pe unele piețe (de exemplu, America Latină și în special Brazilia) și să renunțe la altele. Astăzi, este vorba despre ieșirea din România.

Valoarea tranzacției este mare sau mică? De fiecare dată, tema este discutată, iar în cazul achiziției Carrefour de către holdingul Pavăl am auzit deja păreri care spun că suma tranzacției este prea mică. Dimpotrivă, eu cred că este mare. Aceste tranzacții se fac pe baza multiplilor de evaluare, iar dacă ne raportăm la anul 2024 multiplul de evaluare calculat ca raport între suma vânzării și profitul brut (EBITDA) este 22, ceea ce înseamnă o valoare extrem de mare. În cazul EBITDA estimată pentru anul trecut multiplul scade vertiginos. Dacă, însă, facem un calcul estimativ referitor la perioada în care se va recupera investiția ajungem la concluzia că va fi nevoie de 10-15 ani.

O ultimă întrebare: pentru consumatori și producătorii locali va fi mai bine sau mai rău? Fără îndoială, frații Pavăl au construit un business de succes, Dedeman, însă între retailul de materiale de construcții și cel preponderent alimentar sunt și asemănări, dar și diferențe. Deci, noul proprietar va avea nevoie de o serie de ajustări manageriale.

Apoi, este vizibil un soi de entuziasm referitor la faptul că un investitor român va susține necondiționat producătorii locali. Sunt așteptări hazardate. Retailul modern este extrem de concurențial și noii investitori vor fi obligați să se uite atent la raportul preț-calitate, indiferent dacă produsele vin din import sau din țară. Rețeaua Dedeman s-a dezvoltat pe principiul eficienței și nu pe cel al originii mărfurilor, iar proprietarii nu au ezitat să aducă produse din afara Uniunii Europene.

În fine, există și speranța că preluarea Carrefour de către holdingul Pavăl va opri externalizarea agresivă a profitului. Vom vedea. Dacă nivelul profitului va rămâne în parametrii anilor trecuți teoria scoaterii profitului din țară se prăbușește.

În concluzie, avem o tranzacție care aduce în retail un grup românesc. Vom vedea dacă va fi vorba și despre o schimbare de substanță sau doar una de acționariat.

Aflata intre America si China, Europa vrea sa stranga randurile si sa-si consolideze economia. Si ar putea apela la o idee veche de 10 ani- Europa cu doua viteze. Inaintea unui summit care incepe astazi in Belgia, sefa CE Ursula von der Leyen a sugerat că țările dispuse să colaboreze în domeniul economic ar trebui să continue în grupuri mai mici dacă in 27 nu vorbesc pe aceeasi voce.

Tranzacţia ar urma să fie finalizată în a doua jumătate a anului. Ce inseamna aceasta preluare pentru piata romaneasca, discutam in 40 de minute.  

Ele acuză autoritățile de la Bucuresti de ignorarea deliberată a deciziilor Curții de Justiție a Uniunii Europene, referitoare la libera circulație și recunoașterea dreptului la viață de familie pentru cuplurile de același sex. Soții persoanelor gay ar trebui să beneficieze de dreptul la coasigure și alte drepturi civile, de care nu se pot bucura câtă vreme statul român le refuză cartea de rezidență.

Iar un sportiv ucrainean a fost exclus de la Jocurile Olimpice după ce a refuzat să renunțe la o cască dedicată victimelor războiului. Sportivul a anunțat că va contesta decizia la Tribunalul de Arbitraj Sportiv. 

350 de artiști internaționali din 23 de țări au venit la Iași, până acum, prezentând 49 de concerte. Classix a găzduit 23 de paneluri, 193 de sesiuni de masterclass, 6 expoziții, 10 proiecții de scurtmetraje și a oferit 18 burse de creație. Festivalul este o bornă importantă în mișcarea culturală și a inovației artistice din România. Ce ne propune Classix Festival în ediția 2026, aflăm de la Patricia Brohanschi, de la Asociația Industrii Creative, Showberry.

Așadar, din 2020, Classix Festival redefinește spațiul dedicat muzicii clasice prin interdisciplinaritate, folosind tehnologii noi și arte vizuale pentru a o face accesibilă publicului tânăr. Iar pentru tinerii artiști, poate fi un prim pas în recunoașterea talentului prin programul de burse.

Programul de burse Classix in Art a atras un interes semnificativ la nivel național, reunind 28 de proiecte înscrise din orașe și regiuni diverse ale României. Propunerile primite au reflectat o varietate de abordări artistice și o maturizare vizibilă a discursului creativ, ceea ce a făcut ca procesul de selecție să fie unul atent și riguros, construit în jurul criteriilor de calitate artistică, coerență conceptuală și relevanță interdisciplinară.

În urma selecției, au fost desemnați câștigătorii burselor Classix in Art 2026: Andrei Popovici (Iași) – Arte vizuale, Alina Tofan (București) – Artele spectacolului, Mariana Preda (Dâmbovița) – Muzică.

În aceeași linie de susținere a tinerilor artiști și de deschidere a scenei festivalului către nume tinere, Classix a lansat castingul național pentru producția operei "Vulpița cea isteață" de Leoš Janáček. Spectacolul va fi realizat alături de ansamblul Classix Collective, sub conducerea dirijorală a norvegianului Kristoffer Wøien. Evenimentul va avea loc pe 7 martie 2026, în cadrul Classix Festival.

În paralel cu aceste demersuri, programul concertistic al Classix Festival 2026 începe să se definitiveze, publicul putând descoperi deja o parte dintre titlurile care conturează direcția artistică a ediției, Art & Mind.

Pe 2 martie, concertul Voces del Amor va avea loc la Casa de Cultură a Studenților, urmat pe 3 martie de Rhapsody in Motion, găzduit în aceeași locație. Pe 4 martie, publicul este invitat la Palatul Culturii pentru concertul Love Frequencies, iar pe 5 martie, In Between se va desfășura în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”. Ziua de 7 martie aduce la Sala Unirii – Cinema Victoria atât spectacolul pentru copii Vulpița cea isteață, cât și concertul The Sound of Us. Ediția se va încheia pe 8 martie, cu concertul de gală La Bellezza, programat la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași.

Abonamentele generale și biletele la concerte, la prețuri reduse, sunt în continuare disponibile pe website-ul oficial al festivalului. Elevii și studenții beneficiază de o reducere de 50%. Organizatorii recomandă rezervarea din timp a accesului, întrucât concertele anunțate dispun de un număr limitat de locuri. 

Jurnal de știri

Sportivii ruși nu au voie să participe la Jocurile Olimpice din acest an. Decizia vine după ce Rusia a invadat Ucraina. Cu toate acestea, unii sportivi au ajuns la probele din Italia. Au fost naturalizați de diferite state participante. De pildă, de Republica Moldova sau de România. Fenomenul naturalizării stârnește însă controverse. Detalii ne oferă Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Conflictul din satul Dereneu, unde clerici ai bisericii ruse au agresat poliția și au intrat cu forța în biserica mitropoliei Basarabiei, subordonată Patriarhiei Române, continuă să rămână în atenția publică. Un conflict religios care testează reacția instituțiilor statului de drept. Valeria Vițu a urmărit subiectul.

- Președinta Maia Sandu a vizitat autonomia găgăuză din sudul Republicii Moldova. Vizitele primilor persoane de la Chișinău s-au soldat în trecut ani cu proteste apropiate de violențe – în perioada în care autonomia era controlată de oligarhul Ilan Șor. De data aceasta, după ce autoritățile au destructurat rețeaua lui Șor, șefa statului a ținut un discurs la universitatea din Comrat cu sala plină, iar reacțiile sunt mai degrabă pozitive. Detalii, de la Liliana Barbăroșie.

- Invitata Moldova Zoom este Veronica Garbuz, șefa Departamentului planificare și dezvoltare a întreprinderii de termoficare CET Nord, despre securitatea energetică a municipiului Bălți, despre cum consumatorii pot plăti de două ori mai puțin pentru facturile de energie și când se vor vedea investițiile în facturile oamenilor.

- Președinta Maia Sandu și-a anunțat participarea la Conferința de Securitate de la München.

- Premierul moldovean Alexandru Munteanu face o evaluare a primelor 100 de zile de mandat.

- În Republica Moldova a fost înregistrată prima comunitate de energie din surse regenerabile.

Președinta Maia Sandu, participă vineri și sâmbătă, 13-14 februarie, la Conferința de Securitate de la München, unul dintre cele mai importante forumuri internaționale dedicate securității globale. În marja conferinței, șefa statului moldovean va avea întrevederi bilaterale cu mai mulți omologi și oficiali de rang înalt, în cadrul cărora vor fi abordate subiecte ce țin de situația regională, cooperarea în domeniul securității și sprijinul pentru aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Moldova, precum și pentru eforturile Republicii Moldova de a-și crește reziliența, anunță un comunicat al președinției.  

Totodată, Maia Sandu va participa la un panel de discuții dedicat prevenirii și combaterii amenințărilor hibride, alături de prim-ministrul Regatului Suediei, Ulf Kristersson, președintele Serviciului Federal de Informații al Germaniei, Martin Jäger, și președintele Comitetului Militar al NATO, Giuseppe Cavo Dragone.

În acest an, Conferința va reuni aproape 50 de șefi de stat și de guvern, precum și lideri ai principalelor organizații internaționale. Printre cei care au confirmat prezența sunt președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cancelarul german Friedrich Merz, președintele Franței, Emmanuel Macron, premierul Poloniei, Donald Tusk, președintele Ucrainei Volodymyr Zelenskyy, președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, secretarul general al NATO, Mark Rutte, președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, precum și președinta Băncii Europene de Investiții, Nadia Calviño.

***

Premierul moldovean Alexandru Munteanu, declară, după primele 100 de zile de mandat, că Guvernul de la Chișinău acționează constant pentru a îndeplini 3 obiective majore – creșterea economică, accelerarea aderării la UE, pace și securitate acasă. Primele trei luni de mandat au marcat vizite externe în capitale importante, precum București, Bruxelles și Kiev.

Economia Republicii Moldova dă semne de revigorare, spune premierul Munteanu. Dacă prognozele arătau o creștere de 2,2% pentru anul trecut, cifrele pentru 11 luni arată o creștere mai mare, de 2,7%. Inflația este în scădere, iar Banca Națională a Moldovei a redus repetat ratele de refinanțare. Tendința este susținută de o creștere bugetată cu 55 la sută a investițiilor pentru acest an. Procesul de integrare europeană avansează, Republica Moldova a deschis negocierile la nivel tehnic pentru 3 din cele 6 grupuri de capitole.

Pe plan energetic, datorită interconectării cu piața europeană și cu România prin punerea în funcțiune în această vară a 4 linii electrice de tensiune joasă peste Prut, Republica Moldova a reușit să-și restabilească în câteva ore pana de curent națională de acum două săptămâni, când 70 la sută din țară a rămas fără electricitate din cauza bombardamentelor rusești în Ucraina.

De asemenea, se lucrează la cele 3 linii de tensiune înaltă, interconexiuni cu România care vor asigura independența energetică deplină a Republicii Moldova.

Guvernul coordonează proiecte de modernizare a infrastructurii, majoritatea din fonduri europene, atât în plan local, cât și la nivel de drumuri și infrastructură națională. Au fost lansate și consultări publice pentru pregătirea reformei administrației publice locale, una din cele mai ambițioase reforme ale acestui mandat, a mai spus premierul Alexandru Munteanu în raportul de activitate în primele 100 de zile.

***

Prima comunitate de energie din surse regenerabile din Moldova a fost înregistrată în satul Cociulia, raionul Cantemir. Potrivit Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, noua comunitate le va permite membrilor săi să producă, să consume, să stocheze și să partajeze energie electrică din surse regenerabile, transmite IPN.

Comunitatea va funcționa pe principii de cooperare, oferind membrilor posibilitatea de a-și acoperi necesarul de curent prin producerea locală a energiei verzi. Entitatea a fost înscrisă oficial în Registrul comunităților de energie din surse regenerabile.

***

Pentru prima dată după trei săptămâni de polei și ghețuș, circulația pe drumurile naționale se desfășoară în condiții bune în Republica Moldova. Autoritățile atenționează că, în nordul, centrul și sudul țării, pe alocuri, se înregistrează ceață, fenomen care poate reduce vizibilitatea și impune prudență sporită din partea conducătorilor auto.

Odată cu încălzirea vremii, Inspectoratul pentru Situații de Urgență avertizează populația asupra pericolelor generate de instabilitatea stratului de gheață de pe râuri și lacuri. Deplasarea sau staționarea pe suprafețele acvatice înghețate poate deveni extrem de periculoasă, avertizează salvatorii.

Deputatul USR Emanuel Ungureanu consideră că tonul folosit de Ilie Bolojan când a vorbit despre medicii rezidenți a fost greșit. Premierul a declarat că absolvenții facultăților de medicină de stat ar trebui să rămână să lucreze câțiva ani în țară, față de care au o obligație. Emanuel Ungureanu critică pe de altă parte CCR, după a cincea amânare pe tema pensiilor pentru magistrați.

Emanuel Ungureanu, despre declarația lui Ilie Bolojan privind medicii rezidenți: ”Nu merge cu forța, nu merge cu forța. S-a mai încercat, au fost tot felul de tentative de a obliga (...). Tonul face muzica. Este foarte greșit tonul domnului Bolojan în această abordare”.

Despre amânarea de la CCR privind pensiile magistraților: ”Imaginea justiției este pătată de acest clan mafiot, care ne ține captivi ca țară într-un Ev Mediu, în care unii în robe rânjesc și fac ce vor”.

În opinia sa, este ”o mârlănie fără margini din partea magistraților din fruntea statului, din partea Curții Constituționale, din partea oamenilor puși de PSD acolo, este o nesimțire care nu are margini”.