Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Jurnal de știri

După ce a reușit la Milano-Cortina cea mai bună performanță din toate participările sale la Jocurile Olimpice, locul 15, sănierul român Valentin Crețu este hotărât să participe și la următoarea Olimpiada albă din Franța. În 2030 Crețu va avea 40 de ani și ar fi la a șasea sa prezență la Jocurile de iarnă, în condițiile în care în România nu există competiții de sanie.

Veteranul Valentin Crețu, în vârstă de 36 de ani, aflat la a cincea sa prezență în competiția multisportivă cea mai mare a Planetei, a reușit să-și bată precedentele repere. A terminat pe locul 15 întrecerea de la individual în concursul de sanie, un loc care este echivalent cu o medalie ținând cont că infrastructura în România pentru acest sport este inexistentă. În plus nici un român după Revoluție nu a terminat în primii 20, așa că rezultatul lui Valentin este considerat o adevărată performanță.

După prima zi, în care s-au disputat primele două manșe, el s-a situat pe poziția a 13-a și spera chiar să intre în top 10 la finalul celei de a doua zile chiar dacă recunoștea că este un tip încăpățânat.

Valentin Crețu a ținut cont de toate sfaturile antrenorilor, dar până la urmă a făcut tot ca el pentru că se consideră un autodidact. După o manșă a treia foarte bună în care s-a aflat parcă într-un tunel propriu, fără erori, ținând bine toate virajele și prinzând o viteză maximă de 127,5 km/oră, a urcat din nou pe locul 12.

La jumătate de oră a venit și ultima parte a competiției olimpice, iar emoțiile și tensiunea au crescut la maximum, mai ales că nemții și austriecii, ași la sanie, scoteau timpi foarte buni, cu câteva secunde mai puțin ca restul competitorilor.

Ca într-un deja vu, tricolorul nu a mai găsit aceeași acuratețe a evoluției. Câteva ezitări și o ieșire din trasă între virajul 3 și 4, i-au influențat parcursul cedând până la urmă trei poziții. La 3,795 s de câștigătorul concursului germanul Max Langenhan, Crețu s-a situt la final pe locul 15 și a explicat că temperatura a scăzut brusc, iar reglajele anterioare nu au mai corespuns.

Nu a fost niciodată mai sus de locul 29

La anterioarele ediții unde a fost prezent, Valentin s-a clasat pe locul 31 la Vancouver 2010, apoi pe 29 la Soci 2014, Pyeongchang 2018 și Beijing 2022. Acest loc 15 la Milano Cortina l-a ambiționat și mai mult și vrea să participe și la următoarele Jocuri din 2030, în Franța. Atunci va avea venerabila vârstă de 40 de ani. Acest lucru nu-l sperie deloc, numai că sania îl ține departe de casă luni întregi, iar costul emoțional și financiar este uriaș. Familia își face griji pentru că îl vede cât de mult investește în acest sport și cât de puțin primește înapoi.

Pentru Valentin, sania este însă viața sa.

A început acest sport la vârsta de 10 ani în orașul natal Sinaia, și-a reglat sania singur în atelierul de acasă, l-a avut ca idol pe legendarul Armin Zöggeler, care a luat de fiecare dată o medalie la cele 6 Jocuri Olimpice de iarnă la care a participat. Crețu nu a urcat niciodată pe podium, dar a avut evoluții apreciate pe cele mai rapide piste din lume, deși România nu găzduiește evenimente internaționale de sanie și nici nu oferă facilități de antrenament.

Povestea lui Valentin Crețu nu este una despre triumf instantaneu sau titluri strălucitoare, ci despre hotărâre tăcută, devotament profund și puterea de a nu renunța niciodată.

Parlamentul European a votat marți măsuri suplimentare de protecție pentru sectorul agricol european în urma liberalizării comerțului cu țările Mercosur. Noul regulament a fost adoptat cu 483 voturi pentru, 102 împotrivă și 67 abțineri. Votul de la Strasbourg pregătește terenul pentru intrarea în vigoare a acordului, cu titlu provizoriu, până la o decizie a Curții Europene de Justiție.

Trimis la Curtea Europeană de Justiție, cu o contribuție importantă a europarlamentarilor români din PSD și AUR, Acordul Mercosur merge mai departe. Înțelegerea va putea intra provizoriu în vigoare, prin decizia Comisiei Europene, imediat ce un prim stat sud-american o va ratifica.

De ce? Pentru că statele membre (inclusiv România) au dat această putere Comisiei Europene. Se întâmpla în 2024 – un detaliu pe care detractorii acordului au omis să-l comunice.

Astfel că singurul efect al trimiterii Acordului la Curtea de Justiție a Uniunii Europene a rămas acela că documentul putea intra în vigoare, dar fără măsurile de protecție pentru fermieri. Cu  alte cuvinte, în loc să-i ajute pe fermieri, votul din Parlamentul European le-a tras preșul de sub picioare.

În ședința sa de marți, Parlamentul European a revenit și a votat măsurile de protecție pentru fermieri sau clauze de salvgardare.

Mecanismele de protecție vor putea să intre în vigoare dacă prețurile produselor agro-alimentare vor scădea cu mai mult de 5% - inițial, Comisia propusese 10%. Suma alocată eventualelor măsuri de protecție este de 45 de miliarde de euro.

Și, pentru că tot suntem la capitolul cifre, să amintim că importurile din Mercosur scutite de taxe sunt limitate la 1,5% din producția europeană la capitolul carne de vită și 1,3% la carnea de pui – și asta, într-o perioadă de tranziție de șase ani.

Raportând aceste cantități la cei 450 de milioane de consumatori cin Uniunea Europeană, asta ar însemna circa 200 de grame de carne de vită pe an – deci o friptură bună fără taxe.

Citeste siAcordul UE-Mercosur: contradicție în poziția României

La carnea de pui vorbim de vreo 400 de grame pe an și cam tot atât la zahăr. Cât de mult ar putea influența aceste cantități echilibrul de prețuri de pe piața europeană rămâne de discutat.

Mai ales dacă punem în balanță avantajele la export ale industriilor dar și pentru producătorii de alimente, pentru că produsele cu origine controlată vor fi recunoscute ca atare pe piața Mercosur și vor fi astfel protejate de concurența neloială.

Iar aici trebuie să vedem un lucru simplu: dacă Uniunea Europeană nu-și sporește competitivitatea și dacă industriile nu exportă mai mult, nici agricultorii nu vor mai avea de unde să primească subvenții.

Să mai spunem că eurodeputații români au votat cu toții pentru aceste clauze de salvgadare. Inclusiv cei din PSD și AUR, care la votul din 21 ianuarie au votat pentru trimiterea Acordului la Curtea de justiție a UE. Cu riscul – iată, depășit – de a-i lăsa pe fermieri fără protecție.

Iar votul de marți deschide calea intrării în vigoare a Acordului, pe care mulți îl văd drept un răspuns viguros al Uniunii europene în fața politicilor izolaționiste ale lui Donald Trump.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Cererea Înaltei Curți de sesizare a Curții de Justiție a UE pe pensii e inadmisibilă, potrivit unor decizii ale Curții Constituționale (G4Media) - Bocete pe lux și opulență. Primarii veniți în Capitală să-l atace pe Bolojan, cazați la hotel de cinci stele (Cotidianul) - Localitate cu 7.000 de locuitori dă 2.000.000 € pe salariile din primărie. Harta „dezmățului” bugetar la sate (Newsweek) - România are 30 de miliarde de euro alocate din fondurile europene. Culisele bătăliei de la Bruxelles pentru salvarea banilor din PNRR (Adevărul)

Curtea Constituțională ar trebui să dea azi, 11 februarie, un verdict în privința celui de-al doilea proiect al pensiilor speciale, după patru amânări. Ședința este însă sub semnul întrebării pentru că judecătorul Gheorghe Stan, propus de PSD la Curtea Constituțională în 2019, a intrat acum două zile în concediu paternal pentru creșterea copilului, iar Curtea Supremă, condusă de controversata Lia Savonea, a cerut sesizarea CJUE, decizie menită să tergiverseze și mai mult lucrurile.

Dacă judecătorul Gheorghe Stan, care și-a luat concediu de creștere a copilului acum 2 zile, nu va veni la ședința în care Curtea Constituțională va dezbate din nou proiectul asumat de Guvernul Bolojan în decembrie 2025, cel mai probabil președinta Curții, Simina Tănăsescu, va anunța un nou termen, adică verdictul va fi amânat a cincea oară, scrie Libertatea.

În plus, Înalta Curte, condusă de controversata Lia Savonea, a cerut CCR să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, susținând că legea Guvernului Bolojan tratează discriminatoriu magistraţii și „reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor”. Această decizie va tergiversa și mai mult lucrurile.

Cererea înaintată Curții Constituționale de către șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, de sesizare  Curții de Justiție a UE pe legea pensiilor speciale ale magistraților, ar trebui să fie respinsă ca inadmisibilă, conform unei jurisprudențe constante a CCR.

Dacă totuși Curtea Constituțională își schimbă jurisprudența și va sesiza CJUE, există riscul ca însăși instanța europeană să respingă cererea ca indamisibilă, potrivit propriei jurisprudențe, au declarat pentru G4Media surse judiciare familiarizate cu dreptul Uniunii Europene.

Singurul câștig, în acest caz, este faptul că se mai întârzie cu cel puțin câteva luni, dacă nu ani, intrarea în vigoare a legii care ajustează pensiile speciale ale magistraților.

În plină dezbatere pe reforma administrației locale, în care aleșii sunt nevoiți să strângă cureaua, edilii de comune care au venit marți la Parlament, la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România (ACoR) au stat cazați la unul dintre cele mai luxoase hoteluri din Capitală, a confirmat pentru Cotidianul Emil Drăghici.

Aproximativ 318 primari au fost cazați la Hotelul Marriott din Sectorul 5 al Capitalei , unde tariful minim pentru o cameră dublă este de 1.075 de lei pe noapte, potrivit platformei Booking. Banii au provenit din contribuțiile pe care le plătește fiecare comună către asociație, susține Emil Drăghici, edilul independent al comunei Vulcana-Băi.

România are 2.861 de primării de comună și 400 de primării de oraș. Marea majoritate a acestora nu reușesc să își plătească salariile fără un ajutor de la guvern. 

Murgeni este un oraș de numai 6.800 de locuitori. Este o localitate cu populație de comună înregimentată la categoria „oraș” 

Potrivit bugetului, primăria Murgeni a estimat venituri de 55.000.000 de lei pentru anul 2025. Dar se bazează pe subvenții de la bugetul de stat de 36.000.000 de lei. Subvențiile sunt 65% din buget.

În primărie sunt 55 de angajați. Mai sunt 15 locuri vacante.

Primăria cheltuie cu salariile 9.400.000 de lei brut pe an.

Newsweek are mai multe astfel de exemple.

Europarlamentarul Victor Negrescu dezvăluie detaliile din spatele discuțiilor de la Bruxelles pentru salvarea banilor din PNRR și avertizează că România riscă să rateze oportunități financiare majore în absența unei strategii coerente. Într-un interviu acordat pentru „Adevărul”, vicepreședintele Parlamentului European explică de ce prelungirea termenelor până în 2027 este o necesitate economică pentru întreaga Uniune, cum pot fi taxate pariurile online pentru a finanța sănătatea și care este poziția PSD referitoare la acordul UE - Mercosur. 

Un nou lot al Dosarelor Epstein, publicat de Departamentul de Justiție al SUA dezvăluie amploarea conexiunilor infractorului sexual în cadrul comunității oamenilor de știință. Comentatorii explică motivele pentru care infractorul sexual a ținut să se înconjoare de minți strălucite, cărora le-a finanțat munca.

Die Zeit vorbește despre relația ciudată a geniilor cu infractorul sexual. Jeffrey Epstein a căutat compania unor oameni de știință străluciți. Și aceștia au căutat-o ​​pe a lui. Chiar și după ce sistemul său de abuz și viol a fost expus. Și i-a ademenit nu doar cu bani...

Nature detaliază: dosarele arată că Epstein a ținut o listă cu aproape 30 de oameni de știință de top: 

Una dintre personalități a fost Lisa Randall, fiziciană la Universitatea Harvard, care a glumit într-un e-mail cu Epstein despre arestul său la domiciliu (după încarcerarea sa din 2008). De asemenea, ea a vizitat insula sa privată din Caraibe în 2014.

E-mailurile arată că matematiciana română Corina Tarnița s-a aflat în contact cu Epstein încă din decembrie 2008, la șase luni după condamnarea acestuia. De asemenea, acestea arată că, în aprilie 2009, Tarnița a furnizat detaliile transferului bancar pentru două femei din România, de 10.000 de dolari, respectiv 5.000 de dolari.

Citeste siDosarele Epstein și filiera rusească

După cum relatează CNN, ”e-mailurile arată că infractorul sexual condamnat a plătit pentru teste genetice, aparent în încercarea de a-și valorifica propriul material genetic pentru medicina regenerativă – care are ca scop repararea organismului prin dezvoltarea de noi țesuturi și organe pe măsură ce cele vechi se uzează.

Se pare că Epstein a avut și discuții cu oameni de știință în cadrul cărora a analizat utilizarea propriilor gene pentru a însămânța o nouă rasă umană.

Cele mai recente e-mailuri publicate aruncă o nouă lumină asupra relațiilor lui Epstein cu oameni de știință de top din domeniul cercetării genomice și ridică întrebări despre modul în care unii ar fi putut solicita finanțare de la el”.

Nu este vorba despre „știința corectă”, atenționează ziarul britanic The Telegraph, care relatează fascinația lui Epstein pentru transumanism, „o mișcare filosofică ce încorporează idei eugenice și inteligență artificială”.

Noile documente dezvăluie, de asemenea, conversații clar rasiste și sexiste. „Epstein se afla, de asemenea, în discuții avansate privind finanțarea unei companii de editare genetică și era interesat de anumite caracteristici, cum ar fi ochii albaștri”, continuă ziarul.

Citeste siAfacerea Epstein: "Multe nume ies în evidență, dar nimic nu permite incriminarea lor"

Iar revista Scientific American se întreabă ce voia, de fapt Epstein de la știință.

”Cea mai simplă explicație este că Epstein colecționa persoane proeminente. Rețelele sale financiare se bazau pe crearea unei aure de bogăție și influență pentru a atrage investitori.

Era un „colecționar de oameni” care făcea schimb de informații și favoruri, a spus Barry Levine, unul dintre biografii săi, într-un reportaj BBC din 2025.

Oamenii de știință s-ar putea să fi reprezentat doar unul dintre numeroasele grupuri influente pe care le-a cultivat, spune Declan Fahy, profesor asociat de comunicare științifică la Universitatea Dublin City din Irlanda și autor al cărții The New Celebrity Scientists.

Oamenii de știință au scris cărți bestseller, au apărut în Vanity Fair și Vogue și au ținut discursuri TED virale care au fost promovate online. „Au ajuns în elita puterii”, spune Fahy, așa că a fost logic ca Epstein să-i cultive”.

Acest articol a fost realizat folosind ca sursă publicația Courrier International.

Invitați: Adrian Mitroi, analist economic și Cristina Chiriac, președinte CONAF

Care este relația dintre taxele și impozitele mărite din ultima perioadă, veniturile în scădere și nevoia de siguranță și protecție tot mai mare a românilor?

Asigurările nu mai sunt de mult un produs financiar opțional, iar în vestul Europei ele nu se mai cumpără din frică, ci din prevedere. Aflăm detalii interesante despre toate acestea în cadrul unei noi ediții a celei mai longevive emisiuni săptămânale de asigurări, la nivel național,  "Ora de Risc" by XPRIMM, difuzată de aproape 20 de ani de către RFI România, cel mai citat post de radio la nivel național.

Invitat: Veronica DUȚU, Consultant Fiscal și Antreprenor, UNIONCONT Expert

Vom avea mai mulți bani la pensie sau vom trăi similar cu actualii pensionari?

Cum aflăm câți bani avem în conturile de pensii private, respectiv cele obligatorii, Pilon II, sau voluntare, Pilon III, și când putem beneficia de ei? Aflăm răspunsurile în cadrul unei noi ediții a celei mai longevive emisiuni săptămânale de asigurări, ”Ora de Risc” by XPRIMM, difuzată de RFI România, cel mai citat post de radio la nivel național.

Invitat: Mihai BOBOCEA, Consilier al Board-ului și purtător de cuvânt, APAPR - Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România 

Ieri, la întâlnirea de la București, am avut senzația că înțeleg mai bine sensul expresiei „a semnat ca primarul” care arată superficialitatea față de normele legale și chiar cele economice.

Multe dintre argumentele pe care primarii au încercat să le aducă în fața premierului pentru a-l convinge să schimbe planul de scădere a cheltuielilor și totodată să reducă impozitele și taxele locale au fost sentimentale, politice sau superficiale. Nu au fost propuse soluții profesioniste.

De exemplu, s-a adus în discuție analiza premierului Bolojan care arată că încă România se află sub media europeană în ceea ce privește cheltuielile administrației locale ca procentaj din PIB. Este adevărat, dar ceea ce uită de fiecare dată cei care vin cu acest argument este că România se află mult sub media europeană la capitolul venituri bugetare în PIB.

Dacă în materie de venituri România este extrem de jos față de nivelul Uniunii Europene, atunci este firesc ca nici cheltuielile să nu poată fi egale cu media europeană.

Să privim, în acest sens, datele Eurostat publicate în toamna anului trecut. Tabloul de bord al Uniunii Europene arată că în anul 2024 (cea mai recentă perioadă inclusă în datele statistice) România a avut venituri bugetare de 34,2% din PIB și cheltuieli de 43,6% din PIB. Media europeană este de 46% și respectiv 49% din PIB, ceea ce înseamnă că România s-a apropiat de media Uniunii Europene la capitolul cheltuieli, dar este încă departe în ceea ce privește veniturile. De aici vine și deficitul imens înregistrat în anul 2024, dar și senzația falsă că fără venituri bugetare de nivel european putem avea cheltuieli pe măsură.

Dacă dăm la o parte Irlanda, totdeauna un caz special al Uniunii Europene, România are în continuare cele mai reduse venituri bugetare în PIB, la egalitate cu Malta, iar la cheltuieli am depășit Bulgaria, Cehia, Croația, Lituania, Malta și Portugalia.

Este o evoluție care îngrijorează, pentru că arată că România a crescut foarte rapid cheltuielile statului, în timp ce veniturile bugetare au stagnat. De altfel, această evoluție face necesară reducerea cheltuielilor bugetare, inclusiv ale celor din administrația locală. Ieri, majoritatea celor aproximativ 500 de primari prezenți la București s-a plâns de creșterea taxelor și impozitelor locale, dar și de pericolul reducerii posturilor în administrația locală.

Soluția târzie, dar totuși soluție, pentru o scădere a taxelor sau impozitelor locale este modificarea legislației. Aceasta este propunerea premierului Bolojan repetată și ieri. Schimbarea normelor legale va permite primăriilor să reducă taxele locale.

În ceea ce privește renunțarea la o parte din posturile din administrația locală, primarii găsesc de fiecare dată scuze pentru a nu face reducerile de cheltuieli și pentru a nu disponibiliza angajați.

Cert este că semnalul a venit: primarii se opun reducerii cheltuielilor în administrația locală. Din acest punct de vedere, situația bugetară este extrem de complicată, pentru că guvernul mizează pe scăderea cheltuielilor din administrație pentru a putea promova programul de relansare.

În acest context, atât pachetul de reducere a cheltuielilor din administrație, cât și planul de relansare sunt sub semnul întrebării. Chiar și construcția bugetului de stat este în dificultate, dacă avem în vedere declarațiile premierului și ale ministrului finanțelor conform cărora bugetul trebuie să fie făcut pe baza legilor existente. Ceea ce este logic.

O temă de reflecție pentru primari este, totuși, dacă abordarea anti-reformă îi ajută sau nu în fața cetățenilor și electoratului? Aceasta-i întrebarea.

Grevă de avertisment în peste 1.500 de primării din România, unde aproximativ 20.000 de angajați au întrerupt lucrul, nemulțumiți de reforma administrației. Primarii de comune acuza că autonomia locală este „zdrobită”. Prezent in fața edililor, premierul Ilie Bolojan a declarat că administrațiile trebuie să devină mai eficiente și a avertizat că, în lipsa reformelor, România ar putea ajunge la comasarea unor localități. 

Actorii Teatrului Naţional din Bucureşti au organizat astazi un protest în faţa institutiei, faţă de un proiect al Ministerului Culturii care i-ar obliga sa realizeze rapoarte zilnice in care sa prezinte tot ce fac in cele 8 ore de munca. Artistii apreciaza ca e aberant sa aplici astfel de reguli în instituțiile de cultură. Intr-un final, ministerul a decis sa retraga proiectul. Colega mea, Madalina Șerban cu un reportaj de la protest.

Premierul moldovean, Alexandru Munteanu, merge in prima vizită la Kiev, unde va avea întrevederi cu oficiali ucraineni, printre care și președintele Zelenski.  Atat Republica Moldova cat si Ucraina sunt tari candidate la aderarea europeana. Vizita are loc după ce guvernul de la Chișinău a aprobat noi măsuri de sprijin pentru refugiații ucraineni.