Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Un indiciu că ținta Curții de Apel București este suspendarea din CCR, pe 10 februarie, doar a lui Dacian Dragoș: procesul care îl vizează pe Mihai Busuioc are termen tocmai pe 20 martie (G4Media) - Ziua în care nu vom mai știi nimic despre averile politicienilor se apropie. Iar trei partide nu fac nimic (HotNews) - Banii primiți de România din SAFE vor ajunge în Franța și Germania: „Din 100 de lei cât dau pe un tanc, 20 de lei ajung în România” (Adevărul) - Soluția Ciucu pentru căldură în apartamente - în cel mai bun caz, abia de Paște. Oficial, Primăria Capitalei nu are calendar pentru cazanele "minune" (SpotMedia)

Oficial, PNL a transmis că „a fost dat un vot de încredere pentru președintele partidului, Ilie Bolojan”, fiind doar 3 contra, ceea ce „confirmă sprijinul majoritar al conducerii partidului pentru actualul lider al PNL”. Apoi, PNL a confirmat informația apărută pe surse referitoare la faptul că Bolojan a fost blocat la votul pentru șefii de filiale.

Premierul și președintele PNL, Ilie Bolojan, a vrut să schimbe șefii PNL de la Sectoarele 2, 3, 4 și 5 din București, dar a primit o lovitură în ședința Biroului Politic Național de la Vila Lac chiar din partea unui prim-vicepreședinte, este vorba de Adrian Veștea, au declarat luni seară, 2 februarie, participanți la ședința care s-a terminat la ora 22.30 pentru Libertatea.

Practic Bolojan se mai poate baza acum cu certituditudine pe un singur prim-vicepreședinte, este vorba despre Ciprian Ciucu. Ceilalți trei, Cătălin Predoiu, Nicoleta Pauliuc și Adrian Veștea, au poziții tot mai îndepărtate de șeful lor. 

Libertatea amintește că situația politică este extrem de complicată. PSD este principalul adversar al premierului, iar președintele partidului, Sorin Grindeanu, a admis în ianuarie că vrea ca Bolojan să plece, pentru că este inflexibil și nu ține cont de propunerile primite în coaliție, dar a precizat că deocamdată nu este momentul, ținând cont că mai trebuie puși șefii serviciilor secrete și deocamdată nu există un buget pe 2026.

Mișcare stranie cu cele patru dosare prin care avocata AUR Silvia Uscov încearcă să suspende și, în paralel, să anuleze actele de numire în funcție a doi judecători ai Curții Constituționale, Dacian Dragoș și Mihai Busuioc.

Dosarul de anulare în cazul Busuioc a fost separat de cel al lui Dacian Dragoș – deși suspendarea celor doi e judecată împreună – și a primit termen tocmai pe 20 martie, în vreme ce cel care-l vizează pe Dacian Dragoș are termen pe 10 februarie – cu o zi înainte ca Curtea Constituțională să pronunțe verdictul pe legea pensiilor speciale ale magistraților.

Această mișcare consolidează suspiciunile exprimate deja de G4Media, conform cărora acțiunile avocatei Uscov, presupus întreprinse în coordonare cu conducerea Curții de Apel București, îl vizează, de fapt, doar pe Dacian Dragoș, cunoscut ca favorabil ajustării pensiilor speciale ale magistraților, și nu pe Mihai Busuioc – unul din cei patru judecători CCR care au boicotat două ședințe ale CCR în decembrie anul trecut.

Au trecut opt luni de când Curtea Constituțională a decis, cu majoritate de voturi, ca declarațiile de avere să nu mai fie postate pe site-ul ANI și nici pe paginile online ale instituțiilor publice. Ce înseamnă asta? Averi la secret peste patru luni. Vom avea primul an în care vor respira liniștiți. Ei, nu noi. Primul an în care nimeni nu își mai bagă nasul în conturile demnitarilor, nu le mai caută vilele, mașinile. Au pus un zid în fața investigațiilor de presă. Toată responsabilitatea este aruncată de clasa politică în cârca unei instituții în comă – ANI.

PSD, PNL și UDMR, partide aflate în Coaliția de guvernare, așteaptă marea eliberare.

Useriștii au încercat. Au depus în octombrie 2025 un proiect de lege în Parlament. Inițiativa lor, dacă va fi votată, ar menține caracterul public al declarațiilor de avere. Nu s-a întâmplat nimic cu acest proiect de lege timp de două luni, la începutul lunii decembrie a fost trimisă în Camera Deputaților.

În fiecare an, în luna iunie, există obligația depunerii declarațiilor de avere și interese. 2026 este anul izbăvirii. 

Integral pe pagina HotNews.

O mare parte din programul SAFE pentru România se vor duce spre companii din Franța și Germania. Aurel Cazacu, fost director Romarm și actual proprietar de companie care produce armament, explică cum ar trebui România să negocieze astfel încât industria autohtonă să fie revigorată. 

„Trebuie să pui oameni de specialitate în funcții. Tu ești politician, dar habar nu ai, nici nu știi ce sa-mi ceri mie, Aurel Cazacu sau unui alt producător. Nu trebuie politicianul care habar nu are să-mi dea mie lecții. Trebuie să mă lase pentru că avem specialiști buni. Dumneavoastră știți că la Romarm, în Consiliile de Administrație ale celor 15 uzine, nu există niciun militar? Păi cum vreau eu să am relații cu armata când în CA nu am un militar. Mă uit în Germania, în SUA, Israel, industria de apărare e condusă de militari care știu meserie”.

„Cele mai consistente programe ale României au o condiție de producție în țară de minimum 50%, în unele cazuri acest procent urmând a fi de 100% din rațiuni de securitate și suveranitate asupra unui proces critic de producție”, se arată într-un comunicat de presă al Consiliului Superior de Apărare a Țării (CSAT).

CSAT nu a precizat care sunt „cele mai consistente programe ale României” și în plus, nu se știe în ce măsură companiile din străinătate vor accepta producerea în țară a sistemelor contractate.

Vom ști sigur care sunt condițiile contractuale în perioada următoare, având în vedere că până în luna mai se vor purta negocieri. În mai se vor semna contractele, iar mare parte din bani vor fi primiți în perioada 2027-2030.

Pe larg în Adevărul.

„Prima soluție” anunțată de Ciprian Ciucu și Primăria Municipiului București pentru mai multă căldură în Capitală nu va fi gata prea curând. În niciun caz pentru următoarele zile de ger!

Potrivit răspunsurilor primite de Spotmedia.ro de la companiile municipale implicate, nu sunt stabilite încă punctele termice unde ar urma să fie instalate minicentralele, nu există un calendar oficial de implementare, iar o parte dintre avizele obținute, în anii anteriori, au expirat. Așa că e nevoie, din nou, de muncă și de timp pentru a le obține.

Chiar și într-un scenariu optimist, în care finanțarea și autorizațiile ar fi obținute rapid, montajul ar dura aproximativ 2 luni – ceea ce înseamnă că primele capacități modulare ar putea deveni operaționale, cel mai devreme, înainte de Paște, explică SpotMedia.

Începând de miercuri, ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, participă la Washington, la prima reuniune ministerială dedicată mineralelor critice, organizată de administrația SUA. Participarea oficialului român are loc în cadrul unei vizite de lucru efectuate în perioada 3–6 februarie, la invitația secretarului de stat Marco Rubio. 

Tema mineralelor critice este foarte importantă pentru europeni, americani și parteneri din zona Pacificului, precum Australia sau Japonia. Dar reuniunea este urmărită cu interes și de către China, care deocamdată deține o poziție dominantă în acest domeniu.

Potrivit ziarului The Guardian, summitul este văzut ca un pas către repararea legăturilor transatlantice, fracturate pe parcursul unui an de conflict permanent cu Donald Trump. Reuniunea ar putea deschide calea pentru alianțe care să ajute țările să își reducă riscurile legate de China, inclusiv în privința oțelului.

Fiind al doilea summit pe această temă în decurs de o lună, reuniunea va implica aproximativ 20 de țări, inclusiv membri G7 - Marea Britanie, SUA, Japonia, Franța, Germania, Italia și Canada - precum și India, Coreea de Sud, Mexic, Australia, Noua Zeelandă, dar iată că și România.

Participanții sunt așteptați să exploreze mecanisme de extindere a producției, procesării și comercializării resurselor critice.

London Daily notează că un domeniu cheie de interes va fi consolidarea rutelor de aprovizionare din afara Chinei.

Unele națiuni și-au exprimat interesul pentru garanțiile de prețuri minime, dar au întâmpinat unele unele opoziții, în special din partea Statelor Unite.

La rândul său, Australia și-a semnalat angajamentul de a-și spori reziliența printr-o rezervă strategică de minerale vulnerabile și a declarat că va urmări programe interne, indiferent de inițiativele externe.

De asemenea, la reuniune se așteaptă ca Uniunea Europeană să își exprime îngrijorările cu privire la recentele tarife americane la derivatele din oțel care ating acordurile comerciale.

Dacă se va ajunge la un consens cu privire la obiectivele cheie, reuniunea s-ar putea încheia cu o declarație comună care să afirme angajamentele aliaților de a răspunde în fața provocărilor persistente ale lanțului de aprovizionare global.

Neinvitată la reuniune și văzută mai degrabă ca o problemă, China privește cu interes evenimentele.

He Weiwen, cercetător senior la Centrul pentru China și Globalizare, declară pentru publicația chineză Global Times că este puțin probabil ca inițiativele să înlocuiască China ca furnizor major.

El spune că principala provocare nu este deficitul de materii prime, ci lipsa unei capacități de rafinare de înaltă calitate.

Având în vedere constrângerile tehnologice, de mediu și de costuri, înlocuirea Chinei se va dovedi dificilă, pe termen scurt sau mediu, adaugă expertul.

El crede că alegerea rațională rămâne cooperarea cu China, mai degrabă decât încercarea de a o exclude și de a reconstrui lanțurile de aprovizionare de la zero.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Când PSD începe să vorbească atât de înverșunat despre un plan de relansare a economiei, despre un program de solidaritate sau despre un plan de sprijin social este un semn că trebuie să fim cu ochii pe banii bugetului.

Începem să înțelegem ce își dorește PSD să adauge la măsurile de reducere a cheltuielilor în administrația locală și centrală. Programul de relansare a economiei ar trebui să includă deduceri fiscale din impozitul pe profit pentru investiții greenfield mai mari de 20 milioane de euro, garanții de stat pentru IMM-uri și facilități pentru cheltuielile făcute de companii pentru cercetare-dezvoltare.

Sunt câteva puncte slabe. În primul rând, deductibilitatea fiscală s-ar putea să nu folosească niciunui investitor, pentru că în primii doi ani este foarte puțin probabil ca o investiție mai mare de 20 milioane de euro să aibă profit. Deci, ar fi o scutire fiscală pentru o sumă, profit, care nu există.

În al doilea rând, garanțiile de stat sunt incluse în deficitul bugetar, deci faptul că PSD vorbește despre un program de relansare care nu are niciun impact asupra bugetului de stat, este inexact.

În al treilea rând, facilitățile fiscale pentru activitățile de cercetare-dezvoltare sunt deja acordate în legislația românească, problema este că sunt greu sau imposibil de aplicat. Deci, lucrul pe care ar trebui să îl facă programul de relansare ar fi să îmbunătățească legislația astfel încât să o facă ușor de folosit.

Inițial, PSD a condiționat votul pentru al treilea pachet de măsuri de reducere a deficitului bugetar de adăugarea unui plan de relansare economică. Acum, partidul condus de Sorin Grindeanu vine cu încă o pretenție și anume un așa-numit plan de solidaritate. Concret, ministrul energiei a explicat că în cadrul acestui plan se vor plăti 100 lei pe lună, în perioada de iarnă (șase luni), pentru consumatorii care au venituri mai mici de 2.500 de lei, ca ajutor pentru liberalizarea pieței gazelor naturale. De acest ajutor ar urma să beneficieze un milion de puncte de consum de gaze.

De asemenea, ministrul energiei a precizat că trebuie să continue și schema de sprijin pentru consumatorii de energie electrică. În anumite condiții, respectiv, venituri de sub 2.500 de lei, caz în care statul va acorda un ajutor de 50 de lei pentru plata facturii.

Sorin Grindeanu a adăugat că banii pentru aceste ajutoare trebuie să fie incluși în bugetul de stat, altfel PSD nu va accepta nici pachetul trei de reducere a cheltuielilor bugetare.

Elanul PSD în materie de întărirea protecției sociale nu este surprinzător. Este, însă, greu de înțeles mecanismul. Pentru că schema de ajutor de stat pentru energie electrică există încă de anul trecut și probabil că nimeni nu și-ar fi propus să o stopeze până când prețul nu se va calma. La ajutorul pentru energie electrică, ministrul Bogdan Ivan vrea să mai adauge un ajutor pentru gaze naturale anticipând probabil o creștere a tarifului după liberalizare.

În mod normal, statul ar trebui să facă ordine între atâtea ajutoare. Este nevoie de o lege simplă și clară care să se adreseze consumatorilor vulnerabili. De altfel, despre o legislație privind consumatorii vulnerabili se vorbește de ani de zile, statul a strâns chiar și fonduri la buget pentru a-i putea finanța pe beneficiarii legii. O legislație de acest tip ar trebui să existe dincolo de momentele de liberalizare ale piețelor de gaze sau energie electrică.

Propunerile nu se opresc aici. Ele continuă cu ajutoare pentru pensionari, în funcție de venituri, pentru mame, pentru veterani sau persoane cu handicap. Impactul asupra bugetului de stat ar fi de aproximativ 3,4 miliarde de lei, dar nu este clar ce intră în această sumă. Am mai văzut astfel de momente în care PSD este gata să plătească din buget pentru solidaritate, protecție socială sau relansare economică. Dar, cineva ar trebui să le pună frână.

Noua politică agricolă comună și noul buget post 2027 se conturează acum. O parte dintre ideile propuse de Comisia Europeană sunt primite cu reticență de către statele membre, printre care și România. Dezbaterile de azi vor contura arhitectura politicii agricole de mâine și modul de finanțare.

Am discutat la Rural cu Emil Dumitru – Secretar de stat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltarii Rurale și cu Mihaela Gherghișan, corespondent RFI la Bruxelles.

Deși agricultura a avut o rată de absorbție a fondurilor europene de peste 95%, fermierii se confruntă cu o decapitalizare severă. Emil Dumitru a subliniat că, deși există dorința de ecologizare, aceasta vine cu costuri economice majore pe care fermierii europeni le resimt acut în competiția cu produsele din afara UE.

„Fermierilor europeni li s-a spus că trebuie să ecologizăm agricultura europeană, trebuie să fim prietenoși cu mediul (…) dar în egală măsură nu li s-a spus că toate aceste investiții pe care le-au făcut […] înseamnă și o pierdere de competitivitate, pentru că nu de puține ori produsele europene se întâlnesc la raft cu produsele provenite din țări terțe care nu au același regim de producție.” [03:21]

Un alt subiect sensibil a fost birocrația excesivă impusă de regulile europene, oficialul român pledând pentru o simplificare reală a procedurilor și pentru crearea unui consiliu consultativ al fermierilor care să avizeze deciziile administrative.

Franța și alte opt state membre solicită Comisiei Europene extinderea etichetării originii produselor agricole și alimentare, pentru o corectă informare a consumatorilor și o mai bună valorificare a producției fermierilor europeni. Apelul a fost prezentat în Consiliul Agrifish din 26 ianuarie 2026.

Legislația europeană include obligația de a indica pe etichetă originea anumitor produse alimentare, precum carnea, ouăle, fructele și legumele, mierea, uleiul de măsline sau produsele ecologice, însă regulile actuale sunt evaluate de statele semnatare ca fiind deficitare și neuniform aplicate, în special în cazul produselor procesate și al ingredientelor principale. De asemenea, mențiunile generale de tip „UE” sau „non-UE” sunt considerate insuficiente.

Apelul celor nouă state membre, printre care se numără și România, se sprijină pe reformele promovate prin strategia „De la fermă la furculiță”, lansată în 2020, pe „Viziunea pentru agricultură și alimentație”, comunicată de Comisie în februarie 2025, precum și pe recomandările Curții de Conturi Europene din raportul special publicat în 2024, care semnalează lipsa accesului egal la informații pentru consumatorii din toate statele membre și propune remedierea acestei situații până în 2027.

Solicitarea statelor membre vine în contextul în care numărul acordurilor comerciale încheiate de Uniunea Europeană cu țări terțe crește, iar fermierii și autoritățile naționale vor să protejeze lanțurile de aprovizionare locale.

Dezbatere la Bruxelles privind taxarea carbonului

Mai multe țări ale Uniunii Europene cer Comisiei suspendarea aplicării mecanismului de ajustare la frontieră a carbonului (CBAM) pentru îngrășăminte, invocând presiunea economică asupra fermierilor, potrivit publicației Politico.

Austria a solicitat o dezbatere pe această temă în cadrul reuniunii miniștrilor agriculturii de săptămâna trecută, așteptându-se la o creștere a prețurilor îngrășămintelor importate, ca urmare a aplicării taxei pe carbon de la 1 ianuarie. Mai înainte, un grup de nouă state membre - Bulgaria, Croația, Franța, Grecia, Ungaria, Letonia, Luxemburg, Portugalia și România - au trimis Comisiei o scrisoare cu o solicitare similară. În timpul discuțiilor din Consiliul miniștrilor agriculturii din 26 ianuarie, Estonia și-a exprimat, de asemenea, sprijinul, Spania a fost ambivalentă, iar Italia, care a semnalat anterior susținerea pentru o suspendare, nu s-a declarat explicit în favoarea unei astfel de măsuri.

În același timp, producătorii europeni de îngrășăminte, eurodeputați de mediu și mai multe guverne avertizează că o eventuală derogare ar submina eficiența schemei de tarifare a carbonului și ar dezavantaja industria internă, care plătește deja prețul carbonului și a investit în decarbonizare.

În decembrie 2025, Comisia a propus modificări legislative care i-ar putea permite să adopte o astfel de măsură cu caracter temporar, în cazul unor „circumstanțe grave și neprevăzute”, dar procesul legislativ este încă în desfășurare, potrivit sursei citate.

Dezbaterea rămâne deschisă, între protejarea fermierilor și menținerea coerenței politicii climatice europene.

Întinerirea agriculturii europene rămâne o provocare majoră

Evaluarea realizată de rețeaua PAC pe baza strategiilor naționale de reînnoire a generațiilor în mediul agricol, a exemplelor din teren, interviurilor, sondajelor și analizelor confirmă atractivitatea scăzută a profesiei de agricultor printre tineri și problemele structurale ale economiilor rurale. Studiul constată că politica agricolă comună rămâne principala sursă de sprijin pentru reînnoirea generațiilor în agricultură, majoritatea statelor membre bazându-se pe intervențiile PAC pentru a depăși barierele cheie, precum accesul dificil la teren și la finanțare, complexitatea reglementărilor, profitabilitatea scăzută în sector și calitatea redusă a vieții în mediul rural.

Doar câteva state, respectiv Austria, Franța, Cehia, parțial Germania și Polonia, înregistrează progrese modeste în creșterea ponderii tinerilor fermieri.

Mediul fiscal și de reglementare, inclusiv legile privind succesiunile și politicile de pensionare, variază mult de la o țară la alta, dar este mai problematic în Franța, Malta și România, unde regulile complexe și condițiile de pensionare inadecvate împiedică transferul intergenerațional. Studiul relevă că fragmentarea terenurilor este o problemă semnificativă în Bulgaria, Italia, Letonia, România și Finlanda, în timp ce în Malta și România practicile informale în ceea ce privește arenda descurajează investițiile și îngreunează accesul tinerilor la teren.

Cu toate acestea, din studiu au reieșit mai multe practici promițătoare, printre care combinarea diferitelor tipuri de sprijin (naționale, regionale, europene) pentru a crea sisteme de ajutor mai flexibile, furnizarea de servicii de formare și consiliere specifice, facilitarea succesiunii non-familiale, stimulente pentru pensionarea anticipată și pentru transferurile parțiale.

UE întărește controalele la importurile alimentare

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a anunțat înființarea unui grup operativ care va lucra pentru a asigura o monitorizare mai atentă a importurilor de alimente care intră pe piața comună.

Grupul se va concentra în special pe siguranța alimentelor și a hranei pentru animale, pe reziduurile de pesticide și va urmări armonizarea controalelor la import în întreaga Uniune.

Potrivit unui comunicat al Executivului european, inițiativa reunește experți ai statelor membre și ai Comisiei și va contribui la elaborarea unui pachet de recomandări pentru acțiuni comune și la identificarea situațiilor în care sunt necesare măsuri administrative sau de reglementare suplimentare, pentru a se asigura că produsele importate din țări terțe respectă standardele de producție din UE.

Deșeuri agricole transformate în ingrediente sustenabile

O societate belgiană de cercetare în sectorul bioeconomiei, Plinius Labs, transformă deșeurile agricole în ingrediente naturale pentru industria cosmetică și alimentară, cu ajutorul serviciului european de consiliere Green Assist. Compania a dezvoltat un proces inovator care permite extragerea compușilor biologici din deșeuri de in, un reziduu agricol frecvent nevalorificat, pregătind lansarea unui proiect pilot pentru alternative sustenabile la aditivii derivați din petrol, potrivit Agenției Europene pentru Climă, Infrastructură și Mediu.

Plinius Labs urmărește să valorifice potențialul biomasei, pentru a ajuta industriile să-și reducă amprenta asupra mediului.

Liberalii se reunesc de la aceasta ora pentru a stabili priorităţile legislative, la începutul sesiunii parlamentare. Tot astazi, Ilie Bolojan ar putea cere un vot de încredere pentru continuarea măsurilor menite să ducă la scăderea deficitului bugetar, într-un moment in care este atacat atat din interiorul propriului partid cat si dinspre colegii de Coalitie de la PSD.   

Departamentul Justiției de la Washington a publicat peste 3 milioane de pagini din investigațiile care-l vizeaza pe Jeffrey Epstein, inclusiv videoclipuri, fotografii și emailuri care au stârnit un nou val de indignare legat de relațiile acestuia cu președintele Donald Trump dar și numeroase alte persoane influente din politică, diplomație, tehnologie și finanțe. Abordam subiectul in aceasta seara. 

Functioneaza ca o mana intinsa pentru  comerciantii autohtoni sau a fost gandita doar pentru a aduna bani la buget? Analistul economic Adrian Negrescu spune ca firmele din afara Uniunii au gasit usor solutii pentru a evita  legea iar Romania pierde bani. Mai tarziu explicatiile. 

Iar preşedintele iranian Masoud Pezeshkian a ”ordonat” deschiderea negocierilor nucleare cu Statele Unite, în contextul tensiunilor cu Washingtonul, care nu exclude să recurgă la forţa armată.                

Jurnal de știri

Tema a revenit în atenția publică după declarații recente ale președintei Maia Sandu și ale mai multor alți oficiali din România și R. Moldova. Dar există un plan? Și care ar fi impedimentele?

Ovidiu Nahoi discută cu jurnaliștii Vitalie Cojocari și Mihai Isac.

”Protecția mediului nu este un moft”. Iată mesajul transmis la RFI de Valentin Sălăgeanu, coordonator de campanii la Greenpeace și Antoniu Bumb, campaigner la Declic. Ei au criticat la emisiunea Planeta Verde intenția Ministerului Mediului de a obține acordul proprietarilor de păduri și autorităților locale, pentru stabilirea zonelor ce vor fi puse sub protecție legală strictă.

România trebuie să plaseze 10% din teritoriul național sub un regim de protecție strictă. E o strategie a Uniunii Europene, care trebuie aplicată și în România. Există de altfel și un jalon în PNRR în acest sens.

Ministrul Mediului spune la Digi24 că ar vrea să consulte autoritățile locale și proprietarii, înainte de a stabili suprafețele care vor fi puse sub protecție.

Organizațiile Agent Green, Declic, Greenpeace și Platforma pentru Adaptare Climatică atrag atenția că stabilirea zonelor de protecție nu trebuie făcută în baza acordului proprietarilor și autorităților locale.

Invitați la Planeta Verde sunt Valentin Sălăgeanu, coordonator de campanii pentru Păduri și Biodiversitate la Greenpeace România și Antoniu Bumb, campaigner la Declic.

De ce trebuie pusă sub protecție strictă o suprafață de 10% din teritoriul național? Valentin Sălăgeanu: ”Pentru că așa ar fi bine, atât pentru natura din România, dar și pentru noi, ca societate, având în vedere că România este una dintre țările care sunt în top când vine vorba de impacturile schimbărilor climatice. Ne referim aici în special la deșertificare, aridizare, fenomene meteo extreme. O natură echilibrată ne ajută să facem față acestor impacturi”.

Valentin Sălăgeanu: ”Nu credem că a greșit Ministerul Mediului că a început acest proces și că vrea să consulte proprietarii, credem că este esențial ca ei să fie consultați, dar ca de obicei, procesul a început foarte haotic. E nevoie de un proces în două etape. O primă etapă presupune identificarea pe criterii științifice de biodiversitate a suprafețelor care se califică pentru această protecție. Și o etapă ulterioară, care este o etapă de politică publică și care presupune ca Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să facă desemnarea. Această desemnare a suprafețelor care intră sub protecție nu se poate face fără consultarea și implicarea tuturor celor interesați, inclusiv a proprietarilor. Deci noi nu spunem că ei nu trebuie să fie consultați. Spunem doar că dreptul de veto nu are cum să fie legal, atât în privința identificării, cât și în privința desemnării”.

De partea sa, Antoniu Bumb spune că dacă nu avem, 10% protecție strictă, ”se distruge ceea ce avem, pentru că suntem una dintre acele țări care pot să ofere acest 10% arii naturale protejate. Dacă nu ajungem la acest 10%, aceste arii vor fi distruse, pentru că este ceea ce se întâmplă în acest moment. Avem și acum protecție strictă pe unele zone, avem parcuri naționale care sunt parțial, atenție, parțial protejate strict. Există această convingere a multor oameni că ceea ce avem în parcurile naționale este protejat. De multe ori, primim mesaje la Declic, unde ni se spune că trebuie să intervenim, pentru că se taie în parcul național X sau Y și e foarte greu să explicăm că din păcate, în parcurile naționale nu există protecție strictă pe toată suprafața. Avem parcuri naționale în care doar 34% este protecție strictă și pe tot restul se taie la greu”.

Ce înseamnă protecție strictă? După ce criterii ar trebui alese zonele respective?

Ce spune legea din prezent despre compensațiile ce trebuie acordate proprietarilor de păduri?

Jurnal de știri